1,111 matches
-
împarte în alb și negru. Nimic din această carte nu e alb și negru. Cu excepția finalului, când Yoel decide să lucreze ca infirmier voluntar într-un spital. E singurul lucru clar. A.R. Pe mine tocmai acest final m-a derutat. I-am găsit o tentă dostoievskian-creștină; nevoia de răscumpărare prin umilință, prin autoflagelare, prin jertfa de sine. Desfășurarea romanului nu m-a pregătit pentru un asemenea final. Nu am înțeles voluptatea pe care o simte Yoel în umilință. A.O.
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
șoaptă, despre mine - cel ce o inventez și mă inventez odată cu ea. Ideea școlară după care, în timpul elaborării lor, personajele lui Balzac își impuneau singure destinul, încât scriitorul nu mai putea să decidă asupra lor, n-ar trebui să ne deruteze. Ideea aceasta nu spune decât că Balzac avea o putere fabuloasă de a se inventa. Scăpată sau nu de sub controlul creatorului, Eugènie Grandet e Balzac - așa cum, cu limbă de moarte, Flaubert cel impasibil a lăsat tuturor bacalaureaților strigătul său: „Emma
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
mânca absolut nimic, durere difuză în abdomen și nu mă mai puteam ține pe picioare, a trebuit să chem ambulanța și să mă internez în regim de urgență. Medicii nu prea înțelegeau ce afecțiune aveam, au citit și au fost derutați de ce scria în foaia de externare de la ultima internare, care nu se potriveau cu analizele făcute. Ei căutau la mine manifestări de demență așa cum scria în foaie. N-au crezut nici când le-am spus că de 3-4 zile nu
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
în anul 1761 incendiază, bombardează cu tunurile și distruge până în temelii aproape toată salba de mânăstiri și schituri de rit ortodox din țara Oltului, între care și mânăstirea de aci, din Gura Secii, crimă de neiertat prin care reușește să deruteze și să slăbească elementul ortodox ce lupta pe viață și pe moarte pentru menținerea spiritului credinței și implicit a celui național. Găsim în «Viața Bisericească a Românilor din Țara Oltului» a lui Ștefan Meteș Ed. Asociațiunii din 1930 la pagina
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
știe că amnezia are aspectul stîncii; și că măreția lui stă În curajul de a-și Înfrunta, cu același orgoliu cu care a furat focul, greața dureroasă pe care o simte În timp ce vulturul Îi sfîșie carnea. Să nu ne lăsăm derutați de reprezentările antice În care Prometeu aproape ignoră vulturul. Sculptorii clasici, ne lămurește Lessing, erau convinși că strigătele trebuie reduse la suspine ca să se evite o impresie dezagreabilă. Adevăratul Prometeu suferă Înfricoșător, singur pe o stîncă șiroind de soare, amintindu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ascuțite ajung la un veritabil delir În timpul ceremoniilor cînd fidelii zeului poartă frunze de stejar, ramuri de salcie Înmugurită și torțe... Dar beția lui Dionysos nu ascunde oare neputința de a Înfrunta calmul și claritatea? Iată o Întrebare care mă derutează. Acest zeu contradictoriu eliberează pentru a Înlănțui și mai mult. E desfrînat și tragic. Feței calme a culturii grecești, Îi opune vehemența patimii cu care se desfată și suferă. Știe și el să se bucure de soare. Se bucură Însă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
duc s-o caut. Stau cu receptorul la ureche și aștept. Aud o ușă trîntită, apoi un scaun mișcat, după care, o voce de femeie, fermă, dar subțire, cu inflexiuni calde, spune: Inginera Oprișan la telefon. Bună ziua! exclam eu, puțin derutat de vocea care mi se pare cunoscută. Azi se schimbă vremea: dacă e soare, se va înnora, iar dacă e nor, va fi soare. În sfîrșit, v-am găsit! Zău?! Nu știam că prezența mea determină starea vremii. Cine sînteți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o să se întîmple așa: ne comportam ca doi străini. Asta a durat peste jumătate de an, apoi, într-o zi, așa, din senin, am primit un telefon: "Vlad, sînt Brîndușa. Deseară, începînd de la ora opt, te aștept!" Întîi am fost derutat, apoi m-am simțit umilit și am sfîrșit prin a mă înfuria. I-am dat telefon: "Brîndușa, sînt Vlad. Scuză-mă că nu pot veni deseară! Am o întîlnire". Peste trei zile, vine un control, de la protecția muncii, găsește ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
două trei semnături), consemnarea, prin selecție, a celor mai importante evenimente culturale din trimestrul respectiv. Firește, aceasta e o idee care este egală cu o iluzie, o dulce iluzie, ca să mai avem puterea de a crede. Eu însumi sunt foarte derutat deoarece văd cum, la Iași, situația actuală este favorabilă tot mîzgălitorilor de hîrtie, acelora care au compromis, în parte, presa literară și de cultură, fapt ce a impus exigențe de altă natură (micșorarea spațiului tipografic), decît cele normale. Zurbagii, proștii
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
plasați la șantierul de construcții din localitate ca muncitori necalificați (subl.ns); 9 evrei plasați la Aprozar ca muncitori necalificați la conservarea legumelor și zarzavaturilor”. Deci, se putea și așa! Responsabila cu cultura din cadrul CDE Huși căuta să-și deruteze colegii și șefii ortografiindu-și numele când Weigreih, când Waigraih și, mai nou În „Raportul de activitate pe luna aprilie 1949” - Vagreich. Nu cunoaștem motivele dar știm sigur că unii evrei, mai ales din cei Înscriși În partidul comunist, căutau
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Asemenea trăiri pot fi provocate, după părerea unor specialiști, de emiterea la intensitate crescută a unor unde de joasă frecvență sub pragul audibilului". M. M.: Este posibil. Totuși, cineva a tras în scopul de a crea confuzie, panică, de a deruta. De aceea vă spun, în Piața Palatului, cât am stat, cineva trăgea de pe clădiri asupra noastră. Iar cei doi subordonați ai mei, Țugurel și Belivacă, cu câte un lunetist, mergeau după ei, ăștia cădeau dar nu i-a găsit nimeni
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de utilitatea acțiunilor întreprinse de el și de generozitatea pe care în cele din urmă tu, cel ce receptezi opera, te bucuri a i-o descoperi. Condurache (actor cu însușiri extraordinare) rămâne totuși, un persiflant, un miștocar superficial, spectatorul fiind derutat, nu știe pe ce poziție să se situeze față de el. În prima parte a piesei există momente lungi care devin (ce păcat!) obositoare prin nerezolvarea lor. Nici o clipă n-a existat acea atmosferă misterioasă, delirantă, terifiantă. Totul mi se părea
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
se exteriorizeze, decât din când în când, și când își mai trage o palma peste ureche, explicând cum zboară țânțarii prin Spania și încurcă castiliana cu catalana și cu franceza în dorința de a se face înțeles, lucru care ne derutează mai mult decât dacă ar vorbi constant în malgașă. Cu toate acestea, am încropit mici dialoguri convenționale în timpul cinei luate împreună, sau de câte ori vine, ori venim acasă. Este un om în continuă mișcare, folosindu-și întreaga energie în mod rațional
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
poți servi „mâncare” americănească și bea cafea în pahare de hârtie cerată cu capac - 1,33 $ large coffee plus T. V. A. care se adaugă la orice produs abia la casă. Prețul nu este inclus de la început și asta te derutează de obicei. Vezi un obiect cu 10 $ și te pomenești că pe bon este trecut cu 12 $. Aici am stat sorbind băutura care n-avea altă calitate decât că era fierbinte și... a, da!... că ne-a înlesnit abordarea unei
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
noastră grăbită, avidă de clasificări facile și nesfârșite comparații. Nu putem decât bănui, din paginile cărții prezente, prin ce asceză constantă și prin ce suferințe a putut trece Andrei Șerban pentru a rămâne neabătut pe propria sa cale, care a derutat și derutează mulți critici de teatru și operă. Andrei Șerban se autocalifică drept „eclectic“, adoptînd semnificația din limba engleză: refuzul oricărui sistem prin alegerea celor mai bune aspecte din diversele sisteme. Din păcate, În română sau În franceză, cuvîntul eclectic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
avidă de clasificări facile și nesfârșite comparații. Nu putem decât bănui, din paginile cărții prezente, prin ce asceză constantă și prin ce suferințe a putut trece Andrei Șerban pentru a rămâne neabătut pe propria sa cale, care a derutat și derutează mulți critici de teatru și operă. Andrei Șerban se autocalifică drept „eclectic“, adoptînd semnificația din limba engleză: refuzul oricărui sistem prin alegerea celor mai bune aspecte din diversele sisteme. Din păcate, În română sau În franceză, cuvîntul eclectic are o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
g tare (cauciuc vulcanizat) și r (o cârpă murdară de funingine care e sfâșiată). N, ca făina de ovăz, l, neputincios și prostănac, precum și oglinjoara de mână cu dos de fildeș a lui o, fac parte din grupul alb. Mă derutează franțuzescul on, pe care-l văd ca suprafața tensionată, care dă pe afară, a alcoolului dintr-un păhărel. Trecând la grupul albastru, găsim x-ul ca de oțel, z ca un nor de furtună și k semănând cu merișorul. Întrucât
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
fi debordat de pe fața cu trăsături ascuțite. Purta ceea ce azi s-ar putea numi un costum pentru joacă, compus dintr-un jerseu cu mânecile scurte și un șorț albastru croșetat. La Început am luat-o drept băiat, apoi m-a derutat brățara de la Încheietura mâinii ei subțiri și buclele castanii răsucite care fluturau pe sub bereta de marinar. Vorbea repede ciripind ca o pasăre, amestecând engleza Învățată de la o guvernantă cu franceza pariziană. Cu doi ani În urmă, pe aceeași plajă, mă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de Sir Edward Grey și un interviu comic cu George al V-lea pe care Ciukovski, l’enfant terrible al grupului, insistase să-l Întrebe dacă-i plac operele lui Oscar Wilde - ză ooarks of Oald. Regele, pe care-l deruta accentul anchetatorului lui și care nu se omorâse niciodată cu lectura, a parat elegant lovitura, interesându-se dacă oaspeților lui le plăcea ceața londoneză (mai târziu, Ciukovski va cita victorios această Întâmplare ca ilustrație a fățărniciei britanice - ostracizarea unui scriitor
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
este Între personaje, ci Între autor și lume), astfel Încât o mare parte din valoarea problemei este dată de numărul de „Încercări“ - mutări Înșelătoare de deschidere, piste false, strategii de joc aparent plauzibile, pregătite cu viclenie și cu dragoste pentru a deruta potențiala persoană care o va rezolva. Dar orice aș spune despre chestiunea compunerii de probleme, nu izbutesc să transmit În mod satisfăcător extazul pe care-l produce nucleul acestui proces și să relev punctele sale de tangență cu diverse alte
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
locul rămas liber, spunându-i femeii din fața ei, în chip de explicație liniștitoare: „Până se întoarce”. Trec vreo zece minute, posesorul locului se întoarce, o vede pe Doina, dar - poate dintr-un rest de decență, poate doar pentru că „situația” îl derutează și nu știe cum să reacționeze - nu ridică nici o pretenție și rămâne în picioare. Îi sare însă în ajutor femeia de vizavi: „Vezi că ai rămas fără loc, Costică”. Doina se scoală imediat, eliberează locul, pe care tânărul și-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
bucurat de o uriașă popularitate; exprimând un mesaj cât se poate de simplu și clar - iată ce pot face dictatura, totalitarismul, până unde pot merge -, ea este extrem de pretențioasă din punct de vedere artistic; transparentă, perfect accesibilă la prima vedere - derutează totodată și pare, pe alocuri, chiar ermetică. Stilistica, estetica filmului, care suprapune și interferează diverse modalități, tonalități, personalități, care amestecă epoci și costume, care se petrece - ca să-l cităm pe Abuladze - „Nicăieri și pretutindeni. Niciodată și întotdeauna” sunt de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Lamentația îl amuză însă pe copil, care râde înveselit, pare a se distra copios: „l-a părăsit mama lui”, ține să explice una dintre femei, cu vizibilă intenție de a corecta reacția surprinzătoare, „cinică” a omulețului de-o șchioapă. Care, derutându-ne și mai tare pe toți... trei, replică prompt: „Foarte bine” (foarte bine că l-a părăsit!). „Cum adică foarte bine”, întreabă vădit intrigată una din însoțitoarele lui. Nepăsător, copilul nu mai răspunde însă. El a spus ce a avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mare. Cu atât mai semnificativă și de apreciat este această permanență a unui comentariu aplicat din interiorul meseriei, asupra ceea ce înseamnă: opera, opereta, baletul, atâta vreme cât asistăm la devastatoarea concurență a muzicii de ultimă oră, devastatoare și în sensul că ne derutează adesea și că chiar ne devastează urechile. Ei bine! Cred că în acest templu al muzicii cum este Teatrul Național și Opera Națională Română din Iași, este un loc unde trebuie sau ar trebui să ne întâlnim cu ființa profundă
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Iar acestea i-au respectat dorința. Într-o zi, s-a întâmplat ceva neprevăzut. Un jurnalist englez crezând că se îndreaptă spre bazilica San Zeno Maggiore (una dintre cele mai frumoase opere de artă romanică apărute în Italia) a fost derutat din greșeală spre San Zeno in Monte. Ajuns acolo sus, de unde se putea contempla o frumoasă panoramă a orașului Verona, s-a oprit pentru a face niște fotografii și a fost împins de curiozitatea de a cunoaște mai bine acel
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]