1,930 matches
-
o cronică cinematografică în prima revistă românească de specialitate, „Filmul”. Ca poet, debutează în 1930, cu volumul Nod ars, caracterizat de G. Călinescu ca fiind „de influență barbiană”. Versul scurt, ritmul sacadat, melodicitatea ce duce spre incantație, jocul copilăresc sau descântecul, ca și numeroasele tente exotice îl recomandă într-adevăr ca pe un emul al lui Ion Barbu. Există însă la el și o aplecare spre miniatură (în genul Elegiilor pentru ființe mici ale lui Eugen Ionescu), dar și spre prețiozitate
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
Nucleul ciclului îl formează poemele plecând de la basmul cel mai metafizic și cel mai tragic al românilor, Tinerețe fără bătrânețe. „Pattern-ul de basm” va reveni adesea în creația lui B., care explorează și ca eseist depozitul de mituri, legende, descântece și bocete. Componenta ermetică a cărții apare astfel atenuată. Fără a îngheța acest flux liric, Șah orb (1971) încearcă formule din vecinătatea poemului în proză și a eseului liric, combinat cu evocarea autobiografică (interpretarea unor experiențe semnificative în ordinea formării
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
ori doar retușând imaginea din tinerețe a poetului. „Incantațiile” lui alcătuiesc în cele din urmă o singură poemă și exaltă „lumina de aur a bucuriei” în amiaza unei iubiri împărtășite. Aproape ritualizată, euforia erotică este transpusă în sonuri moi, de descântec, rezonând în cadențele unui vers neobișnuit de amplu, iar în dialoguri, unde femeia și bărbatul își răspund sub vraja adorației, se distilează parcă arome orientale. Expansiunea, frenezia simțurilor, starea de beatitudine senzuală stau sub semnul panteismului și sunt exprimate într-
BADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285534_a_286863]
-
de C.; el consideră însă că aplicarea ei ar fi posibilă abia atunci când se va fi cules foarte mult, dacă nu aproape tot, în aria folclorului. Sub înrâurirea lui B. P. Hasdeu, C. a publicat în 1893 două studii consacrate descântecelor (Deochiul și Faptul), în folcloristica noastră acestea fiind primele cercetări monografice ale unor tipuri de descântec. Povestea Kipăruș Petrul Făt-Frumos, apărută în ziarul „Românul”, proverbele trimise lui Iuliu A. Zanne pentru corpusul la care acesta lucra sau colaborarea sa la
CANIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
cules foarte mult, dacă nu aproape tot, în aria folclorului. Sub înrâurirea lui B. P. Hasdeu, C. a publicat în 1893 două studii consacrate descântecelor (Deochiul și Faptul), în folcloristica noastră acestea fiind primele cercetări monografice ale unor tipuri de descântec. Povestea Kipăruș Petrul Făt-Frumos, apărută în ziarul „Românul”, proverbele trimise lui Iuliu A. Zanne pentru corpusul la care acesta lucra sau colaborarea sa la colecția lui Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, cu texte adunate din județele Putna și Neamț, constituie
CANIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
a devenit așadar „Marele Preot al sfintelor cuvinte”, sorbind din „marile izvoare”, întreținând cultul graiului în „templul care se lărgește și iată a cuprins / Pământ și cer și veac și cimitire”. Cântecul său este în același timp porunca vremii și descântecul inițiatic al reînvierii eterne: „Ceea ce știm și am văzut / Sunt strâns de gât de nu voi spune / și mărturia mea va fi / Că cel ce este veșnic va rămâne. / Iată cum toate se-nnoiesc / Grai și părinți și neam și
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
este unul, Iunius... — Care Iunius? — Un libert, se grăbește în fața privirii severe a împăratului. Înțelege într-o străfulgerare că principele nu se interesează al cui libert este. Semn rău! Se panichează: — Jură că Libo a stăruit pe lângă el ca, prin descântecele sale, să cheme umbrele trecutului... — Și Iunius ăsta al tău face astfel de mărturisiri compromițătoare, fără să-i treacă prin minte că el va fi primul acuzat de vrăjitorie? îl întrerupe ironic Augustus. Trio Fulcinius se albește la față. Cum
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Dan și de vuietul nechezatului lor se cutremură toată țara, vin, mănîncă țara și ce cuprinde ea, cetatea și pe cei ce o locuiesc." 17. "Căci iată că trimit între voi niște șerpi, niște basilici, împotriva cărora nu este nici un descîntec, și vă vor mușca, zice Domnul." 18. "Aș vrea să-mi alin durerea, dar mă doare inima în mine. 19. Iată, strigătele fiicei poporului meu răsună dintr-o țară depărtată." "Nu mai este Domnul în Sion?" "Nu mai este în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
nu voi fi niciodată lipsită de copii!" 9. Și totuși aceste două lucruri ți se vor întîmpla deodată, în aceeași zi: și pierderea copiilor și văduvia; vor cădea asupra ta cu putere mare, în ciuda tuturor vrăjitoriilor tale și multelor tale descîntece. 10. Căci te încredeai în răutatea ta și ziceai: Nimeni nu mă vede!" Înțelepciunea și știința ta te-au amăgit de ziceai în inima ta: "Eu și numai eu." 11. De aceea, nenorocirea va veni peste tine, fără să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Eu și numai eu." 11. De aceea, nenorocirea va veni peste tine, fără să-i vezi zorile; urgia va cădea peste tine, fără s-o poți împăca, și deodată va veni peste tine prăpădul, pe neașteptate. 12. Vino dar cu descîntecele tale și cu mulțimea vrăjitoriilor tale, cărora ți-ai închinat munca din tinerețe; poate că vei putea să tragi vreun folos din ele, poate că vei izbuti. 13. Te-ai obosit tot întrebînd: să se scoale dar și să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
dispreț. Totuși o discretă urmă de mirare apăru pe chipul bătrânului. Părea că atunci îl descoperă pe Filip, chircit în poziția acea ciudată de aspidă fricoasă, pe lada de lemn din camera sa. "Numai veninoasa aspidă, pentru a scăpa de descântecul ucigaș, își astupă urechile, lipind-o pe una de pământ și înfundându-și vârful cozii șerpești în cealaltă... se uită fix la mine. Probabil de la purtatul pălăriei are o dungă vineție pe frunte, ca și cum calota craniană i-ar fi fost
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
insuportabil! Nu mă vede, căci are o privire ciudată, rece și tăioasă. Trebuia să-mi închipui, aspidă cum e, că doarme cu ochii deschiși, căci asta e slăbiciunea ei aducătoare de moarte. Vrăjitorii, știind că e inutil să-i incanteze descântecul, îl scriau cu litere de aur pe o eșarfă roșie, pe care o aduceau în fața ochilor deschiși ai jivinei, răpunând-o..." Capitolul III TĂCEREA DINTRE EI DURĂ TOATĂ vara. Nu ieșeau nicăieri. Filip stătea toată ziua turcește pe lada de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
un bătrân, străin de sat. L-au văzut la amiază pe dealuri, alungând norii cu o nuia de alun cu care a scos o broască din gura unui șarpe. Se tăvălea pe spate, strâmbându-se și boscorodind tot soiul de descântece. Cică l-au căutat peste tot; parcă l-a înghițit pământul. întreabă dacă nu cumva s-a aciuat la castel. Bătrânul aștepta să audă nu atât ce va răspunde graful, cât tonul pe care îl va folosi. Spune-le să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
o puse să fiarbă într-un urcior de pământ. Acoperi vasul și înteți focul. Când în apă apărură bășici ca ochii de pește, prinse a bolborosi ceva ca o incantație pe care Bătrânul o desluși cu greu. Era un vechi descântec și sihastrul îl recita pentru a marca timpul de fierbere a izmei. Băură fiertura din căușe de lemn, cu sorbituri lungi, reglându-și respirația. Bătrânul privi împrejur. Spre deosebire de biserică, chilioara nu era trainic clădită. Ea trebuia să fie un locaș
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și la final te va badijona pe față cu blana unei pisici proaspăt jupuite de vie în zi de post. Normal, că pentru asemenea servicii trebuie să plătești o sumă consistentă, dar iubite pacient, gândește-te, vei avea garanția că descântecul e unul la cele mai înalte standarde, iar șosetele, apa reziduală și pisica sunt fără discuție proaspete și cumva ecologice. Și doar așa popor român, vei simți în sfârșit, că trăiești într-o țară civilizată! Acum iată, ca un corolar
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
dispreț. Totuși o discretă urmă de mirare apăru pe chipul bătrânului. Părea că atunci îl descoperă pe Filip, chircit în poziția acea ciudată de aspidă fricoasă, pe lada de lemn din camera sa. "Numai veninoasa aspidă, pentru a scăpa de descântecul ucigaș, își astupă urechile, lipind-o pe una de pământ și înfundându-și vârful cozii șerpești în cealaltă... se uită fix la mine. Probabil de la purtatul pălăriei are o dungă vineție pe frunte, ca și cum calota craniană i-ar fi fost
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
insuportabil! Nu mă vede, căci are o privire ciudată, rece și tăioasă. Trebuia să-mi închipui, aspidă cum e, că doarme cu ochii deschiși, căci asta e slăbiciunea ei aducătoare de moarte. Vrăjitorii, știind că e inutil să-i incanteze descântecul, îl scriau cu litere de aur pe o eșarfă roșie, pe care o aduceau în fața ochilor deschiși ai jivinei, răpunând-o..." Capitolul III TĂCEREA DINTRE EI DURĂ TOATĂ vara. Nu ieșeau nicăieri. Filip stătea toată ziua turcește pe lada de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
un bătrân, străin de sat. L-au văzut la amiază pe dealuri, alungând norii cu o nuia de alun cu care a scos o broască din gura unui șarpe. Se tăvălea pe spate, strâmbându-se și boscorodind tot soiul de descântece. Cică l-au căutat peste tot; parcă l-a înghițit pământul. întreabă dacă nu cumva s-a aciuat la castel. Bătrânul aștepta să audă nu atât ce va răspunde graful, cât tonul pe care îl va folosi. Spune-le să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
o puse să fiarbă într-un urcior de pământ. Acoperi vasul și înteți focul. Când în apă apărură bășici ca ochii de pește, prinse a bolborosi ceva ca o incantație pe care Bătrânul o desluși cu greu. Era un vechi descântec și sihastrul îl recita pentru a marca timpul de fierbere a izmei. Băură fiertura din căușe de lemn, cu sorbituri lungi, reglându-și respirația. Bătrânul privi împrejur. Spre deosebire de biserică, chilioara nu era trainic clădită. Ea trebuia să fie un locaș
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
chip era chiar Satana. Până și butelia de aragaz pe care Ivanko, tatăl Mașei, o adusese de la Rădăuți vânzând un cal și-o vacă zimenthal era văzută ca o forță a Iadului. Mult timp Tatiana bodogăni, rostind tot felul de descântece și rugăciuni, tămâind și stropind cu apă sfințită pe aragazul și oalele ce fierbeau pe el, și abia cu doi ani Înainte de a-și da obștescul sfârșit Îndrăzni să fiarbă o oală de lapte pe această mașină infernală, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
artistică: “Despre Dedin înspre Iubire” - volum de poeme în proză - Ed. Liternet “Nici n-am știut că pot fi pictor” - Ed. Nomina “ Virtualia” - Iași - antologii de poezie - Cenaclu Virtualia Expoziții de pictură - Atelier 35 - Oradea Expoziții personale pictură - Munchen </biography> Descântec și ș(o)apte și-o cană cu lapte Ieși iarnă și-nsămânțează-mi stelele, scutură-ți duna, Dochie, să cadă ninsoarea cum din frunza de păpădie curge laptele, luniți pomi, mărgelele, colotoriți-mi răcoarea și, dacă Dumnezeu o să împungă pe
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
și la ziarul „Viața studentească”. Debutul literar - publicarea de poezii în revistele Cronica, Convorbiri literare, Urzica, Contemporanul. Debutul editorial a fost in anul 1990 cu publicarea romanului „La porțile amintirii”, „Dragoste de țigancă”, volumul de poezii „Oglinzile timpului”, studiile etnografice „Descântece pentru ursită”, „Magia descântecilor.” Am participat la alcătuirea antologiilor de poezie „7 poeți ai Iașului”, „Muguri iertați”, „Cărticica mea de Crăciun”, „Cărticica mea de iarnă”, „Arta sfâșiată”, „Cuvântul ca o pradă”, „Amintiri temporale din faptul serii”, „Surâsul primăverii”, „Fântâni de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
casa mea, la casa Domnului. Și când cenușa-mi va pluti peste copaci, iar îngerii îmi vor cânta ultimul cântec, eu vă las scris că vreau să dorm în câmp de maci, să mi se piardă sufletul în roșul lor descântec Rămână scris! Pe nicovala timpului să ne-nfrățim cu timpul, ne fie clipa liberă pe nori, să ne răsară gândurile-n gând cu anotimpul, ne fie gândul veșnic lângă sori. Pe orologiul timpului rămână scris, că am răsărit cu primăvara
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Volume publicate: „Se roagă pădurea”versuri 2010; „Sub zodia peștilor - versuri 2010; „Așternut pe frunza toamnei”-versuri 2010; „Legenda Panaghieifata care s-a îndrăgosit de soare” - legendă în versuri - 2011. Volumele au apărut la Editura „Gens Latina” din Alba Iulia. „Descântec de rouă”-versuri 2011, apărut la Editura „Armonii Culturale”, din Adjud Vrancea. Coautor în: „Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume” (bilingvă, română-engleză) 2010; Antologia „Poezia Culorilor”-versuri pentru copii; Antologia „Amprente culturale”-versuri; Antologia „Căutări prin vara arsă de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
privea nedumerită încercând să priceapă ce vreau să fac și în loc de lămuriri, i-am făcut cu ochiul. Ai iarăși viața în propriile mâini și te dezleg de tot ce te-a ținut legată de mine, i-am șoptit ca un descântec prin care trebuia să o eliberez. Ești un copil și nu mai am atâta răbdare să te aștept ca să crești, mi-a răspuns și mi-a tras o palmă cu sete, de parcă așa trebuia să-mi plătească pentru vorbele mele
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]