6,256 matches
-
însoțite de către Generalul de Brigadă (r) Eugen Porojan, Aghiotantul Regal, precum și de Directorul Protocolului Regal Sandra Gâtejean-Gheorghe, de o echipă formată din doi șoferi și o responsabilă din Departamentul Ospitalitate. Jurnalul, împărțit pe zile, zugrăvește în deplinătate, cursivitate și limpezime descriptivă, oglinda evenimentelor care le-au avut protagoniste pe Altețele Lor Regale într-o istorică și deopotrivă sentimentală vizită considerată sub semnul actualității externe. Discursul ASR Principelui Radu al României la Academia de Științe a Republicii Moldova din 8 octombrie 2013, următor
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
personalități care au primit decorații regale, reprezentanți ai Casei Majestății Sale, reprezentanți și colaboratori ai Fundației „Principesa Moștenitoare Margareta”. În rezumat, prin paginile cărții „Regalitatea, astăzi” ne asigurăm regăsirea cu istoria și obținem o întrezărire a orizontului societății românești. Călătorim descriptiv prin istoria regalității române, începând de la epoca Marelui Rege Carol I, purtăm sub privirea luminată blazonul Casei Regale, însemnele regalității, amintirea regilor, reginelor principilor și principeselor României precum și imaginea vie a Familiei Regale române actuale, simțim cu porii sufletești atașamentul
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
real, m-a atras prin titlu. Ce putea simboliza? Desigur, un final. Dar al cui? Povestire de mici dimensiuni, are un conținut bogat, atât ca imagini ale naturii (toamna), cât și prin întâmplarea propriu-zisă, încorporată în text. Impresionată de talentul descriptiv al autoarei, nu am bănuit finalul. În puține pagini, ea condensează stări sufletești trăite cu intensitate, care duc acțiunea înspre un final tragic. Există, în această povestire, o împletire măiastră de simțiri: încântarea în fața frumuseților naturii toamna, cât și trăirea
DESTINE, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373817_a_375146]
-
pronunțată coloratură intelectuală, fapt ce nu impietează, ci dimpotrivă, asupra performanței estetice. Un lirism rece, distant, aristocratic, foarte original, ce comunică prin enunțuri controlate sever de intelect, evitând, programatic, pare-se, orice sentimentalisme și orice brutalități. Ea nu este nici descriptivă, nici confesivă, nici afectiv-sentimentală, ci contemplativă, reflexivă și interpretativă. Pe scurt: o poezie ce cultivă emoția rece a ideii: Învârtit de lucruri pe degete mă pierd în viața lor în viața celorlalți în consumul acesta mașinal care mă ingerează subit
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI ION SCOROBETE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374141_a_375470]
-
sau, matematic notând: Hx ≠ Hy), ceea ce, practic, e un lucru destul de grav, din simplul motiv că realitatea R trebuie să fie aceeași ca mesaj atât pentru canalul X, cât și pentru canalul Y, cu variații evidente doar în spectrul nuanțelor descriptive și nicidecum în cel al substanței sale funciare. Diferența de interpretare în sens voit eronat a uneia și aceleiași realități concrete din partea mediilor vizuale respective (și nu excludem aici nici pe cele auditive, scrise și de alte naturi) împinge societatea
MODELUL HIPERREALITĂŢII MULTIPLE ŞI CRIZA DE IDENTITATE A MESAJULUI TRANSMIS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372816_a_374145]
-
unei societăți diverse din punct de vedere cultural și în care diversitatea să fie apreciată și protejată) sau multiculturalismul ca domeniu de studii academice (așa-numitele „multicultural studies”). Nu în ultimul rând, „multiculturalismul” este utilizat adesea, într-un sens pur descriptiv, pentru a desemna simplul fapt al prezenței multiculturalității sau a pluralismului cultural în cadrul unei comunități umane. Multiculturalismul este adesea considerat a fi echivalent cu pluralismul cultural, adică cu acea idee conform căreia mai multe culturi pot și trebuie să coexiste
RECENZIE LA CARTEA NATIONAL SI UNIVERSAL IN CULTURA ROMANA DE ACAD.CONSTANTIN GH.MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371042_a_372371]
-
deschise a binecuvântare, de ideea de iubire înălțătoare, romanțată și, adesea, iluzorie, Florentina Danu aduce, prin fiecare carte a sa, zâmbetul unui suflet sincer, în versuri de o simplitate cuceritoare, fără a insista asupra nuanțelor exclusiv meditative, ci mai curând descriptive, secvențial-imaginative. Idee după idee, cadru după cadru, ”poveștile” sale se derulează, deși într-un registru aparent fragil-efemer, cu agilitatea unui gând, petrecut prin(tre) anotimpuri: ale vieții, iubirii, sufletului, trăirii. Versuri ușor de asimilat, nostagic-inteligibile, tempestive, traduse printr-un aparat
GHEORGHE A. STROIA: NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE [Corola-blog/BlogPost/347929_a_349258]
-
o închidere stricto sensu într-o biografie colțuroasă, cu rigori și fixitate științifică, diversele și grelele preocupări culturale, politice, mediatice ale lui Adrian Cioroianu pot fi oglindite pe un plan unde există numai oameni de valoare, în modul cu putință descriptivă a fiecăruia, dar, pentru niciun moment, în exterioritatea multului bun simț, eleganței, sincerității, culturii, fineței, pe măsura deplină a aparițiilor în spațiul public, al lui Adrian Cioroianu. Indiciile comportamentale de ținută ale sale sunt proiective cu determinare de echivalență din partea
ADRIAN CIOROIANU. LIBERTATEA BIOGRAFIEI FĂRĂ FIXITATE ŞTIINŢIFICĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347320_a_348649]
-
Creator. Fiecare frază a limbajului în versuri trimite la cuvântul-temă, trăire a ceea ce sfinții părinți numesc unicitate a dumnezeirii, nașterea universului și marea împlinirea a vieții pământene. Gândul și întreagă a noastră simțire se lasă desferecate cu o așa minuțiozitate descriptivă, amintitoare de Imnul Creațiunii (Rig Veda) sau de motivul cosmic eminescian, încât avem senzația retrăirii, la o scară a dramaticului de sorginte antică, un alt model cosmologic în viziune poetică. Prologul („Când tainic s-a deschis în întuneric / Atotvăzătorul, imensul
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348752_a_350081]
-
-uri create constă tocmai în locul pe care Ființa umană îl ocupă în centrul lor. Înlocuind verbul prin imagine, Toscani anulează ceea ce este „aproximativ și metaforic” [5] în descrierea fizionomiei acestei lumi. Baudrillard, în schimb, despică universul uman în „n” fire descriptive, ucigându-i, ca o fără de sfârșit noapte walpurgică, puritatea și esențele, până la urmă. Ne place sau nu, faptul că narcisismul „dirijat” (J. Baudrillard) și sexualitatea Omului-Obiect (de „solicitudine”)[2] stau alături de analfabetismul și foamea Omului-Ființă demitizat (un soi de „Prometeu
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
textelor se pliază în sine pe o mare poveste de iubire, întreruptă de valurile vieții, dar neterminată. Ea este nucleul unei poezii care se înalță și pătrunde și mai ales merită să rămână. Textele impresionează atât din punct de vedere descriptiv, cât și ca temă propusă. Jocul cu note ascunde jocul lumii. Poeziile sunt polivalente, încărcate de simboluri foarte dense, ceea ce nu este un lucru rău. Vasile BURLUI a reușit să cuprindă inefabilul în sine, doar în câteva cuvinte. Atmosfera e
LA VASILE BURLUI SCRISUL VINE CA O FORMA DE MANIFESTARE A INTERIORULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347001_a_348330]
-
și infimă, ne-ar permite reconstrucția ei integrală. Întregul se află deci în fragment, după cum timpul se concentrează în moment. Regăsim o serie de considerații interesante la David Bohm, dar mai ales la neurologul Karl Pribram, care preia acest model descriptiv pentru a înțelege funcționarea creierului. Pribram crede că impulsurile nervoase se manifestă prin unde lente care permit procesarea matematică în structurile adânci ale creierului. Un rol fundamental l-ar juca aici neuropeptidele, macromolecule descoperite cu mai bine de douăzeci de
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
de la poale de rai''. Elementele lingvistice folosite cu meșteșug dau efect și autenticitate versurilor sale. El este mesagerul care face translația dintre haosul cotidian și liniștea din sufletul copilului de la munte.Este poetul propriei sale căutări. Nu lipsesc nici imaginile descriptive puse cu migală pe soclul metaforei , dar și a celorlalte figuri de stil cu rolul de a înnobila și de a sacraliza realul : ,, Cerul e sprijinit de vârful căpițelor de otavă'', ,,ulița din capătul de sus al lumii'', ,, satul plutește
MENUŢ MAXIMINIAN- UN POET AL METAFOREI, RECENZIE DE MIRCEA DOROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345243_a_346572]
-
sa fizică, este bine cunoscută. Ceea ce rămâne o taină, pe care teologia o expune în toată bogăția și frumusețea sa, este infinita viață spirituală, duhovnicească, a acestuia. Lumea, timpul, omul fac tot mai mult obiectul analizei și al reflexiei științelor descriptive, naturale, fizice și exacte. Concluziile la care conduce, însă, acest mod de abordare nu sunt dintre cele mai mulțumitoare pentru filosof sau moralist. Reducerea faptului sufletesc la sfera fiziologicului și a psihologicului, a evoluției la dizolvare pot satisface, poate, doar
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
are misterioasa putere de a detecta ceea ce este impur, chiar și cea mai mică alterare a strălucirii diamantului, Inorogul reprezintă, în viziunea doamnei Floarea Cărbune, nevoia omului de adevăr, justiție, bine și blândețe. Cu măiestrie artistică, prin imagini de virtuozitate descriptivă, doamna Floarea Cărbune, coboară pentru cititorii din prezent, din înaltul cerului, un Inorog fantastic, cu puteri magice, într-o lume în care el este din ce în ce mai necesar... Omenirea crede că Inorogul, ca făptură benefică, se va întoarce... Aceasta poate fi doar
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 21 FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377840_a_379169]
-
portanță complementară în accepțiunea sa directă fiind cazul unui calendar de obiectualizări transpuse în necunoscut. Fiind prima senzație absolut concretă pe care o aduce cu sine Károly Fellinger în „Paradisul dorințelor”, ea se susține la gradul poetic într-un mod descriptiv meticulos. Astfel, în deplină viețuire, asta neînsemnând că nu pregătită de o tranziție semnificativă: „mâna ta/ aruncă în sobă/ pantofii mei deveniți mici/ acum totul se leagă/ tocul tocit/ talpa pe jumătate decojită/ șiretul în palma mamei.” (Prietenei mele). În
DANIEL MARIAN DESPRE KÁROLY FELLINGER de BAKI YMERI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378022_a_379351]
-
măcar le intuiește cu inteligența sa. De aici ideea că, atât emițătorul de mesaje, cât și receptorul trebuie să citească literatură, să citească poezie. Poeții se întrec în a căuta metafore cât mai expresive, bogate-n idei, cu multiple sensuri descriptive și sugestive, ușor absorbite de mintea și sufletul receptorului. Uneori, ei găsesc expresii originale cărora le spun „licențe poetice”, imprimându-le paternitatea. Le obțin aducând ușoare modificări cuvintelor transformate în metafore, dându-le o încărcătură de sensuri și înțelesuri. Voi
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
fiu Andrei, de 11 ani, pe care școala nu-l primește la învățătură sub ciudata motivație a apartenenței tatălui său, Eugen Boca, la războiul împotriva Rusiei. Plaja narațiunilor și a personajelor este largă, susținută de un dialog intens ca modalitate descriptivă a tipologiilor umane, romanul cumulând trecut, prezent și viitor în câteva familii de țărani implicate în colectivizarea forțată a acelui an, dar și în asimilarea noii ideologii aplicată sub amenințare și mergând până la arestări și asasinate. “Am mers cu tata
IMPOSTORUL- ARTA ÎNFRÂNGERII DE SINE- VIOREL SAVIN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373132_a_374461]
-
de-a înlocui toate cărțile speciale de studiu din școalele primare prin cartea de citire, căci aceasta din urmă dă deplină libertate în privirea metodului. Cărți speciale cată să cuprinză definiții stricte, abstracte; cartea de citire e prin natura ei descriptivă. Se descriu toate în ea, deci se văd toate cu ochii minții. A preface o carte neapărată educațiunii tinerimii, neapărată pentru cultura limbei materne, pentru istoria și geografia țării, pentru variile cunoștințe ce trebuie să le aibă un om, într-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vol. II, p. 252. 5 Negoițescu, Ion Poezia lui Eminescu, Ed. pentru literatură, 1968, p. 79. 6 Titanianul "alunecă în hiperbolic" și datorită naturii "cotropitoare". Semnificația tradițională a muntelui "nu se pierde, însă, ca un simplu accident în acel torent descriptiv, deoarece aici însăși viziunea stranie a naturii sugerează existența misteriosului nucleu cuprins într-însa prin prezența excepțională a "săhastrului mag", conf. Egdar Papu, Motive literare românești, Ed. Eminescu, 1983, p. 169. 7 Baudouin, V. Hugo, p. 47, 179, conf. Gilbert
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
propriei narări. ¶Comentariul poate fi pur și simplu ornamental; poate îndeplini un scop retoric; și poate funcționa ca o parte esențială a structurii dramatice a narațiunii. ¶Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; Lintvelt 1981 [1994]; Weinrich 1964. Vezi și DESCRIERE, PAUZĂ DESCRIPTIVĂ, DISCURS, EVALUARE, NARATOR INTRUZIV, NARAȚIE. competență [competence]. 1. Vezi COMPETENȚĂ NARATIVĂ. 2. În terminologia greimasiană, ceea ce face posibilă acțiunea și, mai exact, calificarea SUBIECTULUI în raport cu axele dorinței (vrea să facă) și/sau obligației (trebuie să facă), ca și cu axele
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o temă, simbolizînd un conflict ulterior); ș.a.m.d. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Bonheim 1982; Bourneuf, Ouellet 1975; Debray-Genette 1980, 1982; Genette 1976 [1978], 1983; Hamon 1981, 1982; Ricardou 1967, 1971, 1973 [1978]; 1988; Riffaterre 1972, 1972-73. Vezi și PAUZĂ DESCRIPTIVĂ, DESCRIERE CANONIZATĂ, MEDIU ÎNCONJURĂTOR. descriere obiectivă [set description]. O DESCRIERE care nu se modifică în raport cu PUNCTUL DE VEDERE al unui personaj sau cu acțiunile. ¶Chatman 1978. desfășurarea acțiunii [ravelling]. SITUAREA ÎN INTRIGĂ; PUNERE SUB TENSIUNE; MIJLOC (în opoziție cu ÎNCEPUTUL
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
TIMPULUI ISTORIEI, se obține pauza (și se poate spune că narațiunea a ajuns la sfîrșit). O pauză poate fi prilejuită de o descriere sau de comentariile prelungite ale unui narator. ¶Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și COMENTARIU, PAUZĂ DESCRIPTIVĂ, DURATĂ. pauză descriptivă [descriptive pause]. O PAUZĂ prilejuită de o DESCRIERE. ¶Nu toate pauzele sînt pauze descriptive: unele sînt rezultatul COMENTARIULUI. Mai mult, nu orice descriere determină o pauză în narațiune: "Sala... era oarecum golașă cînd o vedeai în lungime
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
obține pauza (și se poate spune că narațiunea a ajuns la sfîrșit). O pauză poate fi prilejuită de o descriere sau de comentariile prelungite ale unui narator. ¶Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și COMENTARIU, PAUZĂ DESCRIPTIVĂ, DURATĂ. pauză descriptivă [descriptive pause]. O PAUZĂ prilejuită de o DESCRIERE. ¶Nu toate pauzele sînt pauze descriptive: unele sînt rezultatul COMENTARIULUI. Mai mult, nu orice descriere determină o pauză în narațiune: "Sala... era oarecum golașă cînd o vedeai în lungime și se deschidea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pauza (și se poate spune că narațiunea a ajuns la sfîrșit). O pauză poate fi prilejuită de o descriere sau de comentariile prelungite ale unui narator. ¶Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și COMENTARIU, PAUZĂ DESCRIPTIVĂ, DURATĂ. pauză descriptivă [descriptive pause]. O PAUZĂ prilejuită de o DESCRIERE. ¶Nu toate pauzele sînt pauze descriptive: unele sînt rezultatul COMENTARIULUI. Mai mult, nu orice descriere determină o pauză în narațiune: "Sala... era oarecum golașă cînd o vedeai în lungime și se deschidea în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]