5,637 matches
-
de mecanisme ale listei lui Valenstein (considerând că „reliefarea afectelor” este echivalentul afirmării de sine prin exprimarea sentimentelor, iar „a face pe bufonul, a lua în derâdere” sunt atitudini înrudite cu umorul); - optsprezece dintre cele douăzeci și șase de mecanisme descrise și/sau menționate în Vocabularul psihanalizei de Laplanche și Pontalis; - optsprezece dintre cele douăzeci și cinci de mecanisme descrise de Bergeret (luând în considerare și cele două forme de clivaj); - douăsprezece dintre cele optsprezece mecanisme de apărare incluse în glosarul lucrării DSM
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
glosarul lucrării DSM III-R; - douăzeci dintre cele treizeci și unu de mecanisme repertoriate de DSM-IV; - cincisprezece dintre cele optsprezece mecanisme figurând în lista lui Vaillant; - șase din cele opt mecanisme incluse pe lista lui Plutchik. Comparația cu cele opt liste descrise arată că inventarul mecanismelor de apărare pe care-l vom prezenta în a doua parte a cărții noastre lasă pe din afară un anumit număr de mecanisme. Această listă nu este însă definitivă, iar unele mecanisme ar putea fi adăugate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Inventory, DMI23) -, sugerează că apărările pot fi clasificate în funcție de cinci stiluri defensive generale, la care s-a ajuns, în 1969, pornind de la răspunsurile date de 352 de studenți și studente la trei istorii având un pronunțat caracter conflictual. Stilurile astfel descrise erau suficient de generale pentru a include majoritatea mecanismelor de apărare identificate anterior: 1) „Întoarcerea către obiect”. În cadrul acestui stil, conflictele interne și amenințările externe sunt gestionate printr-un atac excesiv sau nepotrivit, dirijat împotriva sursei reale sau prezumtive a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
observă la el nici un răspuns la stimulii din mediul înconjurător, reacție constatată în starea de veghe și în absența oricărei incapacități fizice. Aceasta ar fi forma cea mai precoce a refuzului perceptiv și ar rezulta din: funcționarea „barierei contra stimulilor” (descrisă, în 1920, de Freud în Dincolo de principiul plăcerii); retragerea atenției orientate spre lumea exterioară; acțiunea conjugată a acestor doi factori sau a unei „halucinații negative”, concept desemnând faptul că ceea ce există este imaginat ca neexistând. Datele obținute de Spitz (1947
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
evaluatorii trebuiau să identifice prezența unuia sau altuia dintre cele 18 mecanisme din lista lui Vaillant (vezi capitolul 2 din lucrarea de față). Cum cele trei apărări psihotice erau rareori utilizate, ele au fost lăsate deoparte. Utilizând metodologia de lucru descrisă, evaluatorii au identificat, în toate interviurile realizate cu subiecții grupului „Bărbaților din Boston” - apoi cu subiecții celorlalte două grupuri -, între 10 și 30 de descrieri care ilustrau utilizarea diferitelor mecanisme de apărare. O dată încheiată identificarea mecanismelor de apărare, maturitatea acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ordin psihiatric). Retragerea apatică ar fi astfel una dintre manifestările acestei demențe. Perry nu exclude, de altfel, posibilitatea existenței unei „comorbidități”, cele două diagnostice - reacția la boală și simptomul unei demențe incipiente - putându-se suprapune. În sfârșit, insensibilizarea unor deportați, descrisă anterior, le-a permis acestora să suporte condiții de viață dramatice, o atitudine asemănătoare, dar împinsă la extrem, fiind semnalată și la deportații supranumiți „Musulmanii” din cauza fatalismului lor. Bettelheim (1960/1972) face o descriere foarte sumbră a acestor „cadavre ambulante
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
niciodată membru al CC, iar Dumitru Petrescu a devenit membru plin al CC și al Biroului Politic abia În 1969 și numai pentru cinci ani. La o scară mai mică, ei au cariere asemănătoare cu cea a lui Gaston Marin (descrisă mai sus) și vor fi și ei considerați, alături de el, tehnocrați „recompensați politic”. Membri ai elitei de partid activi În guvern Mă voi ocupa acum de acel mic grup de 17 persoane cu duble responsabilități, În partid și În guvern
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
reținerea În carceră pe un termen de până la 15 zile, mutarea Într-un alt penitenciar sau colonie cu regim mai sever, pierderea dreptului de a primi remunerație pentru zilele muncite), ceea ce au făcut În fapt tipurile umane recrutate după modelul descris anterior poate ține, la fel de bine, loc de concluzii: Colonelul Pavel Spirescu (șeful Serviciului evidență deținuți din aparatul central al DGP) semnala Direcției Generale a Securității Statului (DGSS, sau Securitatea) că, În anul 1953, 1.330 de deținuți se aflau În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Eusebiu Camilar, în reportajele scrise pentru volumul Constructorii vieții noi, știu să organizeze materialul și să se ferească de șablonul care tinde să se încetățenească în reportajul nostru literar se aruncă o privire în mediul în care se petrece acțiunea descrisă, se prezintă omul despre care se scrie și apoi este pus să vorbească. Iar aceasta începe să rostească formulele pe care omul în viață, cel descris, nu le spune niciodată așa cum le redă reporterul pe hârtie. (...) De la scriitorii noștri valoroși
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
reportajul nostru literar se aruncă o privire în mediul în care se petrece acțiunea descrisă, se prezintă omul despre care se scrie și apoi este pus să vorbească. Iar aceasta începe să rostească formulele pe care omul în viață, cel descris, nu le spune niciodată așa cum le redă reporterul pe hârtie. (...) De la scriitorii noștri valoroși și cu experiență se așteaptă mult mai mult decât au dat până acum în domeniul reportajului literar. De la ei trebuie să învețe tinerii scriitori-reporteri”. SĂMÂNȚĂ ȘI
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o bună parte a poveștii sale - probabil cea mai mare -amintirilor legate de viața ei de elevă și variatele sale experiențe în calitate de învățătoare. Profesorii și colegii sunt prezențe remarcabile în povestea Sarei, de-a lungul întregii vieți, ei fiind adesea descriși ca extensii ale propriei sale familii. A preda și a învăța, în povestea Sarei, sunt acțiuni prezentate din perspectiva relațiilor protectoare și mai puțin din punctul de vedere al unei lumi intelectuale, orientate spre atingerea unor scopuri științifice. După cum demonstrează
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
sta într-un singur loc. Analiza poveștii integrale ar putea fi pusă în evidență și de perspectiva personală a cercetătorilor, ca și de impresiile lor evaluative. Sensibilitatea cititorului, de pildă, la detalii și la gradul de emotivitate cu care este descrisă fiecare dintre etape sau discrepanțele existente între diversele descrieri ale aceleiași etape ar putea oferi de asemenea piste importante de cercetare. Această demonstrație de analiză holistă a formei utilizează un subgrup din eșantionul mare, și anume interviuri cu 22 de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ani (11 bărbați și 11 femei). Poveștile vieții lui Jan și Mike, care vor fi analizate în partea a doua a capitolului, nu vor fi incluse aici. Interviurile au fost înregirstrate integral, furnizând astfel transcrieri fidele ale narațiunilor. Folosind procedura descrisă mai sus, am realizat un grafic al cursului vieții pentru fiecare intervievat, după modelul ascensiune, declin, stabilizare. Am căutat apoi numitori comuni între graficele provenind dintr-o grupă de gen care mi-au permis să stabilesc un grafic-prototip pentru fiecare
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Comparații între sexe în interviuri Copilăria. Nu au existat diferențe privind forma graficelor bărbaților și ale femeilor pentru această etapă timpurie. În general, copilăria este văzută ca o etapă destul de stabilă (marcată printr-o linie dreaptă în grafic) și adesea descrisă ca „normală”, „obișnuită”, cu „nimic foarte important”. Cei mai mulți intervievați aveau amintiri foarte clare din copilărie, descriindu-și viața așa cum decurgea ea în casa părintească drept sigură, caldă, securizantă și lipsită de griji. Din punct de vedere grafic, acest lucru poate
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
din jur, fie că e vorba de propria-mi natură, fie de percepția pe care o am asupra mea și asupra celorlalți, fie de atitudinea față de viață în general. Exemple de cazuri: Sara și David În cele ce urmează, metoda descrisă mai sus va fi demonstrată într-o scurtă analiză a relatării lui David și a celei a Sarei. Cititorii sunt invitați să revină la poveștile vieții reproduse în această carte și să experimenteze metoda pe cont propriu. Sara. În ceea ce privește conținutul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
una de ascensiune masivă și satisfacție maximă. Diferențele dintre etape se manifestă astfel nu doar în conținut, ci și în stilul vorbirii și în stările reflectate în relatare. Să examinăm acum narațiunile lui Ian și Mike pentru a demonstra cele descrise mai sus. Înainte de tranziție Ian își aduce aminte de caracterul vag al vieții lui de dinainte: „Mergeam încolo, mă-ntorceam dintr-odată, mergeam dincolo și vedeam că nu era ce-mi trebuia... așa că mă-ntorceam de unde plecasem. Pur și simplu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Bainglass, București 1946; vezi introducerea la volumul al II-lea unde istoricul expune o posibilă metodologie de lucru și, deci, una dintre căile de acces spre cunoașterea trecutului evreiesc. Dubnov prezintă diaspora iudaică, descoperindu-i și nuanțându-i, în funcție de cazul descris, universalitatea. El reușește să ofere o imagine veridică a civilizației iudaice, să arate datele importante ale drumului său istoric, nu mai puțin să sugereze, printr-o informație impresionantă, crezul cu ajutorul căruia a fost posibilă supraviețuirea evreului în ipostaza de veșnic
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu subtile nuanțe ironice, contestatare. b) Vizualizarea. În descriere, reporterul trebuie să fie o prelungire a simțurilor cititorului. Preponderent este văzul, care subsumează celelalte simțuri: auz, miros, tactil. Ele alternează, revenind mereu la observația directă și evocatoare obiectului sau locului descris. Repetăm: simpla numire nu este suficientă. Ea bifează o realitate și atâta tot. Pentru a se plasa mental într-un anumit spațiu (stradă, parc, sală de așteptare etc.), cititorul are nevoie de acele elemente încărcate cu o cât mai mare
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ezitări, fără a neglija trăsătura principală. Câteva sfaturi pentru realizarea unui bun portret: Nu introduceți în portret prea multe elemente de opinie, dar nici nu le evitați. Constatările noastre sparg monotonia descriptivă și, peste toate, subliniază accentele necesare înțelegerii persoanei descrise. Evitați elementele sancționatorii puternice. Altfel, portretul cade în caricatură sau, și mai grav, în pamflet (gen militant, excesiv de subiectiv, gen pe cale de dispariție și din cauza exigențelor legislative tot mai constrângătoare privind insulta, calomnia etc.). Pot fi prezente în portret elementele
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să respecte anumite condiții. Pentru o bună identificare și translare în circumstanțe didactice specifice, acestea vor respecta, după cum sugerează un specialist al domeniului, David Poter, condiții precum (vezi Farrel, 2001): granularitatea, respectiv acuratețea cu care obiectele pedagogice sunt definite și descrise (la nivelul textului, imaginii, secvenței audio) într-un cadru de învățare. Granularitatea permite personalizarea și reutilizarea acelorași obiecte pedagogice, pentru atingerea unor obiective diferite, pentru mai mulți utilizatori, în circumstanțe diferite. Granularitatea, în calitate de maniabilitate și adaptabilitate, depinde de standarde comune
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sunt echivalente și vom folosi termenul multidisciplinaritate. b) La distincția clasică între cele trei concepte/niveluri/tipuri de abordare integrată, adăugăm integrarea intradisciplinară, ca o primă treaptă a integrării la nivel micro, exclusiv intern. Progresia în integrarea curriculumului, în funcție de criteriul descris aici, ar decurge conform stadialității descrise în imaginea de mai jos: Figura 9. Treptele integrării curriculare Am lăsat deschisă această stadialitate dintr-un motiv cât se poate de simplu: toate aceste niveluri ale integrării curriculare, ca eforturi de depășire a
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
afirmau că „respectul deplin pentru drepturile omului este baza pe care vom Încerca să construim Europa” (OSCE: CSCE, 1990). Teza păcii democratice a avut o importanță deosebită și În cadrul NATO, iar acest lucru merită subliniat, deoarece Alianța Nord-Atlantică este deseori descrisă doar ca alianță militară, un aranjament de tip geostrategic care nu ar fi interesat de căutarea stabilității internaționale prin promovarea normelor și instituțiilor liberal-democratice. O analiză a declarațiilor și documentelor NATO din anii ’90 arată Însă faptul că teoria păcii
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
bine mai ales pe termen scurt și mediu. Următorul set se referă la patternuri și circumstanțe În care anumite fenomene sau evenimente pot fi descrise ca situații sau secvențe sociale, subiect al generalizărilor „de bun-simț”. Aceasta nu Înseamnă că patternul descris va urma inevitabil. Ele sunt mai mult o bază pentru teorii rudimentare, care generează, mai degrabă, „reguli de predicție” valide, deși nici una dintre ele nu este inevitabilă. Câteva exemple: „aliatul inamicului este...”; „inamicul unui inamic este...”; „dacă baza unei alianțe
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
întreaga voință de construcție, de comunicare clară. Inimi cicatrizate (1936) are aspectul unei proze obiective, urmărind evoluția unui bolnav și atitudinea sa față de noua ipostază, din momentul diagnosticării maladiei până la instalarea totală în condiția de pacient al unui sanatoriu. Sunt descrise mutațiile aduse de boală în conștiința pacientului, manifestările concrete ale suferinței, atmosfera generală a locului, precum și interioarele de spital, orășelul, plaja, oceanul. Personajul principal este identic cu naratorul din Întâmplări..., cu aceleași senzații, percepții și stări, cu aceeași nedumerire existențială
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
de noi, la fel ca și starea de „euforie maniacală” din cursul evoluției clinice a psihozei maniaco-depresive. În acest caz, fazele de excitație maniacală sunt forma de manifestare a unei stări de euforie psihotică, morbidă. c. Extazul În ordinea stărilor descrise, extazul este forma prin care se realizează, În totalitatea ei, starea de eliberare sufletească și moral-spirituală a persoanei, din limitele impuse acesteia de viața cotidiană. Extazul este definit ca reprezentând starea psihică complexă prin care individul se simte transportat dincolo de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]