3,042 matches
-
triplu rol: producător, mamă și soție. La apogeul stalinismului, la fel ca în Germania nazistă și Italia fascistă, accentul s-a deplasat pe funcția familiei de creștere a unor copii viguroși, în spiritul moralei tradiționale. A fost interzis avortul (1936), descurajat divorțul și stimulată delațiunea între membrii familiei. Prin intervenția „organizațiilor de partid, de masă și obștești”, relațiile soț-soție, părinți-copii au fost subordonate ideologiei momentului. Duplicitatea egalității între sexe Regimurile totalitare au făcut din controlul asupra informației o prioritate, astfel că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
devenit dependent de comandamentele ideologice ale justiției ce revizuiește în repetate rânduri condițiile de desfacere a căsătoriei, astfel că în 1966 divorțul devine posibil doar în „cazuri excepționale”. Cum drepturile individului nu făceau parte din politica comunismului, divorțul a fost descurajat. Avortul a fost, de asemenea, interzis în România de la începutul instaurării regimului comunist și până la abolirea lui în URSS. Articolul 482 al Codului penal a fost revizuit în 1848, astfel că întreruperea cursului unei sarcini normale a fost transformată într-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Ovidiu”, editată la Constanța între 1898 și 1910, în jurul căreia organizează și un cerc literar. Inițiativa venea din credința că ar putea ajunge un reformator al literelor românești. V. este un publicist infatuat, un poligraf impenitent, care nu poate fi descurajat de nimeni și de nimic. Versurile cuprinse în placheta Zori sau în Limba iubirei și Raiana (1892), Pontice (1898), împovărate de stângăcii și de sărăcie imaginativă, îi imită palid pe Mihai Eminescu, Al. Vlahuță și pe George Coșbuc. Când invocă
VULCAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290663_a_291992]
-
națională - în special, componenta de industrie a tehnologiilor informaționale - lipsa unor sisteme informaționale de încredere, sigure, reprezintă o barieră în calea dezvoltării viitoare. O mare parte din potențiala dezvoltare economică, datorată revoluției tehnologiilor informaționale, urmează a se înfăptui, dar este descurajată de riscurile de securitate din spațiul cibernetic. Vulnerabilitățile acestui spațiu pun în pericol nu numai tranzacțiile, ci și dreptul de proprietate intelectuală, funcționarea propriu-zisă a afacerilor, serviciile pentru infrastructuri și încrederea consumatorului. Pe de altă parte, rezultatul investițiilor în securizarea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
fost traiectoria lui P. dacă destinul său ar fi fost altul. Senzația acută a materiei colcăitoare, teroarea de ceea ce e grotesc și absurd în ordinea naturii se traduc într-o notație lipsită, deliberat, de grația caligrafiei. Metafora e făcută să descurajeze ochiul obișnuit cu subtilități livrești... În această cruzime a sincerității poetice, trebuie să observăm nu numai o expresie temperamentală, ci și o reacție față de extraordinara inflație de abstracțiuni din poezia actuală. O neîncredere totală se manifestă, atunci, în posibilitatea cuvîntului
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
sistematică a unei problematici ce avea să constituie obiectivul pe termen lung al istoricului literar: studiul ideologiilor literare din perspectivă comparată și sociologică. Subiectul era ingrat; despre revoluționarul, gânditorul și scriitorul pașoptist se formulaseră deopotrivă blamuri și elogii, iar opera descuraja prin masivitatea și diversitatea ei contradictorie. Meritul lui P. stă în abordarea comprehensiv-detașată, din unghiul perioadei traversate de scriitor și pe care acesta o ilustrează exemplar. Faptul că Heliade n-a putut „să urmărească o problemă până în amănuntele sale ultime
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
e nevoit să se bazeze aproape exclusiv pe propriile-i investigații, deoarece nu a găsit „vreun studiu sintetic asupra poeziei neolatine și nici o bibliografie completă”. Recenzând cartea, Pierre Jourda observă „omisiuni regretabile”, „lacune supărătoare” și încă altele, însă concluzia nu descurajează, de vreme ce se afirmă că M. „a desprins cu acuratețe caracterele generale ale poeziei neolatine” și că lucrarea merită a fi continuată. Istoricul literar va avea și alte preocupări de clasicist, traducând cu exactitate și fluență din Lucrețiu (Poemul naturii) și
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
conexiunilor stabilite. Romanului îi este reafirmat caracterul proteic, îi sunt relevate elasticitatea și fluiditatea poeticii, iar aceste însușiri sunt analizate în diacronie, cu ilustrări proeminente sau cu deosebire pertinente tocmai în ce privește reformularea canonului. Pluralitatea și mobilitatea formelor romanului nu îl descurajează pe autor de la strădania de a demonstra unitatea, pe care diversitatea de forme nu o estompează. Pe fundalul acestei unități se profilează - remarcă eseistul - „atât înnoirile impuse sistemului epic de către un creator, cât și gradul de coincidență dintre resursele care
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
Dar acestea sunt mereu secundare, derivate, finalitățile sistemelor componente fiind primare, fundamentale. După cum remarcă Raymond Boudon (1979), aceste finalități ale suprasistemelor reprezintă tot o reacție a sistemelor componente orientată spre controlul efectelor emergente ale interacțiunii lor. Pentru a promova sau descuraja efectele emergente ale interacțiunii lor, sistemele elaborează norme, reguli; se cristalizează finalități globale și activități orientate spre realizarea acestora. Suprasistemul va promova acele stări globale și, în consecință, acele comportamente individuale ale sistemelor componente care duc la efecte agregative pozitive
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mediului natural, a habitatului (inclusiv estetica acestuia), protecția persoanei de riscuri de accidentare, de îmbolnăvire, respectarea demnității umane. • Sancțiuni. Sistemele utilizează adesea sancțiuni (acordarea de beneficii sau penalizări) pentru sistemele învecinate, pentru a stimula astfel procese dezirabile și a le descuraja pe cele indezirabile. Familia poate exercita, astfel, influențe asupra membrilor săi, determinându-i să-și limiteze participarea la activități sociale din afara ei, cu excepția celor strict necesare, să încurajeze sau să descurajeze perfecționarea profesională și performanțele profesionale. Dacă o întreprindere are
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru a stimula astfel procese dezirabile și a le descuraja pe cele indezirabile. Familia poate exercita, astfel, influențe asupra membrilor săi, determinându-i să-și limiteze participarea la activități sociale din afara ei, cu excepția celor strict necesare, să încurajeze sau să descurajeze perfecționarea profesională și performanțele profesionale. Dacă o întreprindere are nevoie de muncă suplimentară, poate să încurajeze familia să fie permisivă din acest punct de vedere, utilizând un sistem de beneficii suplimentare. • Asimilarea ca finalități proprii. Un sistem poate să-și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un număr suficient de mare de membri ai sistemului să fie cuprinși în procesul de schimbare. Pentru a funcționa, toate formele de organizare trebuie să se transforme în norme sociale: ele se impun prin comportamentul membrilor sistemului; sunt întărite sau descurajate prin atitudini și așteptări. Stadiul „acceptării” noilor idei este absolut necesar în orice proces de schimbare asistat de știință. Pentru ca schimbarea să fie reușită este necesar ca un număr suficient de mare de membri ai sistemului să fie sensibilizați și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în intervalul dintre ședințe sunt stabilite astfel: - relaxare la domiciliu; - să continue auto-observația; - să continue să-și noteze administrarea de anxiolitice. Feedback Se face rezumatul întâlnirii și pacienta prezintă un feedback foarte pozitiv: ea se simte liniștită și mai puțin descurajată în legătură cu atacurile de panică nocturne. Sedința 6 Doamna S. este îngrijorată, deoarece se teme de expunerea în imaginație. Ea afirmă că resimte unele ameliorări datorită faptului că numărul atacurile de panică s-a diminuat, dar se teme de o „recădere
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
enunță o regulă pe care ar dori s-o vadă respectată în cadrul grupului dar și o așteptare, sau o speranță, pe care o are vis-à-vis de grup pentru sine însuși. De exemplu, Christine mărturisește că are tendința de a se descuraja și cere să fie stimulată pentru a progresa. Joc de rol standard jucat de terapeuți Primul joc de rol permite definirea afirmării de sine și ilustrarea celor trei tipuri de comportamente (pasive, agresive și asertive) cu ajutorul a trei jocuri de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
săptămână 2-3 ori pe săptămână 1 dată pe săptămână 1 dată pe săptămână 1 dată pe săptămână Martine alege să înceapă cu călcatul rufelor. Chiar dacă este vorba despre sarcina pe care o consideră cea mai accesibilă, ea spune că este descurajată la ideea grămezii de rufe pe care și-o imaginează că o așteaptă. Terapeuții îi propun să creeze etape intermediare și Martine alege să-și îndeplinească sarcina în trei zile: - în prima zi: să calce lenjeria de corp și batistele
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
persoane care suferă de bulimie și reflectă corect realitatea din teren. Terapeutul este susținut, în desfășurarea acestei terapii, de experiența sa personală și de evaluarea regulată a efectului intervențiilor sale. Insă nu este cazul ca terapeutul clinician debutant să se descurajeze: nenumărate situații simple reacționează rapid la principiile de bază ale terapiei cognitiv-comportamentale propuse de Fairburn, cu condiția ca acesta să rămână riguros în conceptualizarea cazului și să se sprijine pe cunoștințele științifice ale psihoterapiei, ale psihologiei și ale psihofiziologiei comportamentului
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapiei pe o perioadă predefinită, perioadă în care pacientul este invitat să realizeze o schimbare în mod clar explicită și realizabilă; pentru realizarea acestei schimbări, pacientul este ajutat în mod organizat. După ce comportamentul dorit este însușit, demersul terapeutic este reluat. Descurajat în mod profund de insultele repetate ale Doamnei B., terapeutul său constată că nu mai reușește să controleze în mod corect relația terapeutică. El îi vorbește Doamnei B. despre această limită personală depășită de mai multe ori și o informează
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care îl trăiește în legătură cu comportamentul Doamnei T. cu o interpretare în termeni negativi a competențelor sale; el decide să-și părăsească poziția dihotomică și să caute în mod activ o abordare sintetică. Descurajare M.D., terapeutul individual al Doamnei B. este descurajat. In ciuda eforturilor sale, Doamna B. nu reușește să-și manifeste furia într-un mod civilizat, atât în ceea ce o privește cât și față de alte persoane, și se îndoiește de necesitatea de a-și continua eforturile. Echipa de supervizare îl
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
microfundamentul rațional pentru constituirea moralității și reciprocității sociale? Care ar trebui să fie rolul guvernului? Oare deprivarea comună îi va putea ajuta pe oameni să depășească separarea individuală? Oare tiparele adânc încetățenite de ineficiență și deziluzie, moșteniri ale trecutului, vor descuraja schimbul de asigurări necesare acțiunii colective? Ce fel de creativitate își va descoperi oare un popor care a fost oprimat și care acum își reinventează bazele indentității sale colective? Oare care vor fi barierele care vor încorseta crearea unei noi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a dovedit a fi ceva mai mare. Astfel, proiectul a creat o dilemă de esență: rezultate cam nesigure, sau o intenționată lipsă de onestitate? Aceasta este o dilemă care îi preocupă pe mulți comentatori și constituie un factor care îi descurajează pe cercetători să întreprindă proiecte care ating viața indivizilor obișnuiți pentru a testa un impact ipotetic al unei reforme politice. Cel de-al doilea exemplu de tehnică experimentală din cercetarea din cadrul științelor sociale privește testarea în laborator a unei ipoteze
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
calitativă booleană cu privire la consolidarea statelor cu/de asistență socială din vestul Europei după primul război mondial, căutând combinații de variabile recurente ce reapar frecvent. Acesta a găsit trei tipare principale printre diversele moduri de consolidare a asistenței sociale - mobilizarea muncitorilor descurajată de guvernele autoritare, guverne cu partide catolice combinate cu muncitori și guverne de partide liberale dominate de muncitori. Alte combinații au dus la sisteme de asistență socială timpurie mai puțin dezvoltate și, astfel, la evoluții istorice diferite.2 Prezența mai
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
rând, dacă În perioada de relansare a sociologiei În anii ’60 s-a produs o adevărată explozie de sociologii empirice, consolidând mai ales competența cercetării empirice și o cunoaștere a problemelor reale ale societății românești, după 1973 regimul politic a descurajat masiv cercetările sociale, făcându-le, practic, imposibile. Cercetările sociologice empirice nu erau interzise, dar erau diluate și Îngreunate prin creșterea controlului politic asupra lor. Ele puteau fi realizate doar cu aprobarea partidului. În anii ’80, practic, nu s-au mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de un autoerotism psihotic, preocupat să seducă, drept tactică de descalificare a celorlalți. El folosește În acest scop anturajul, circumstanțele și toate ocaziile; el recurge la cultura sa, adesea impresionantă, Își antrenează creativitatea sa În această direcție. Nimic nu-l descurajează În lupta de afirmare a supraeului social, iar pe cei din jur Îi consideră obstacole, obiecte de manipulat. Excitat continuu de plăcerea luptei cu ceilalți, el se angajează În activități delictuoase, În hărțuiri (adesea cu substrat sexual), el vrea să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unul de la noi și altul din străinătate. La noi, creșterea numărului de studenți s-a realizat datorită cererii mari pentru instruire universitară și a deschiderii sistemului de plată a taxelor de studii în universități private și publice. Pentru a nu descuraja cererea de studii superioare, taxele plătite de studenți s-au aflat de peste zece ani la un nivel inferior costurilor reale ale unei instruiri performante. Universitățile percep taxe mici și oferă fie servicii de instruire cu o calitate inferioară în învățământul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este centrată fie pe cercetare, fie pe instruire sau predare. O universitate de cercetare selectează studenți performanți, dezvoltă cercetări și atrage mai ales fonduri de cercetare ce subvenționează parțial și instruirea, fără a crește taxele de studii până la nivelul ce descurajează cererea. O universitate centrată pe instruire reduce cercetarea și crește calitatea serviciilor educaționale pentru cât mai mulți studenți. Stratificarea instituțională de acest gen nu părea să fie agreată de comunitatea personalului academic până de curând. Modelul humboldtian de universitate a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]