1,668 matches
-
în curtea spitalului și de aici în stradă. (Mi-aduc aminte că trăgeam cu nesațiu în piept aerul rece al nopții, ca un bolnav care se sufocase până atunci.) Pășind agale pe panglica trotuarului ca o pereche întîrziată, Alexa îmi destăinui aproape în șoaptă: ― Acum o oră și jumătate, pe când mă pregăteam de culcare, o infirmieră trimisă de Mihaela îmi aduse un bilețel: Sânt în spital, rezerva 81, vino urgent. Fug într-un suflet să văd ce s-a întîmplat? Am
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
să citesc corect? Ce mecanism subtil mă ferise de veninul acelui cuvânt modificîndu-mi datele percepției vizuale din pricina actualității mele sufletești căreia nu-i convenea să se vorbească de funie în casa spînzuratului? Am intrat cu Charlot la Continental. I-am destăinuit și lui, firește, că mă despart de contesă. (Mă angajam tot mai adânc în hotărârea de a divorța.) ― Condoleanțele mele, baroane, spuse el primind vestea cu obișnuita-i indiferență. (îmi schimbase totodată și... titulatura.) Ai prins-o în flagrant delict
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
la munte să se interneze într-un sanatoriu, iar Mihaela rămăsese acasă, cu toate rugămințile lui de a-l însoți. Mai spuse că ar fi auzit de la medicul care îl îngrijea că stăpînu-său nu mai are multe zile. Altădată îmi destăinui că Mihaela plânsese o noapte întreagă și că ea, încercînd s-o consoleze, o auzise spunîndu-i: "Mă arde aici un foc mare" și-i arătase în dreptul inimii. După care nevasta șoferului mai zise: ― Tare mă bate gândul că iubește pe
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
dăruit casa care trebuia să fie a amândurora. Cine ar fi făcut un gest atât de mărinimos pentru fosta lui soție? Apoi, mai târziu, când l-ai scăpat pe el de rigorile legii cu prețul atâtor jertfe. Alexa mi-a destăinuit cum ți-ai riscat situația pentru a-ți respecta cuvântul pe care mi-l dădusei. Câteodată această revărsare de generozitate mă revolta. Mai precis: mă durea. Găseam însă repede o consolare. Îmi spuneam: de ce face el toate astea? De ce nu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
lăudăros.Acestora li se comunicase însă decizia numirii mele ca director. Bomboană pe colivă. Primul contact cu școala a fost supărător. Nu era nici de departe ca cea din Sofian. Mai mult de atât, cum avusese grijă Dobru să-mi destăinuie, notarul comunei, Nicu Radu ar fi fost așa și pe dincolo...vorbe urâte. Acelaș Dobru nu voia să recunoască ordinul de transfer e mis de Inspectoratul școlar (nu mai era revizorat) și numirea mea, prin voia Rezidenței Regale a Dunării
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ca tine să nu fi aruncat o umbră în viața mea senină; iubește-mă și-mi artă păcatele", ce înseamnă toate aceste? Și eu, care descoperisem // ceva nu aveam dreptul să cred că, deși târziu, dar totuși vii a-mi destăinui lucruri pe care din cine știe ce cauze mi le-ai negat înainte? În fine, scumpul și iubitul meu, poate că sunt un cap atât de sec și de nerod de nu mai înțeleg macar cuprinsul scrisorilor care-mi vin de la ființa
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
timpul armeții sale. De-atunci, așteaptă, cu bucurie, cu înfrigurare și nerăbdare, sosirea fiecărei ierni; să poată face, din dealul cocoțat în fața satului natal, cea mai apreciată pârtie de schi, din lume. Dar, n-a destăinut, și nici nu va destăinui, nimănui, vreodată, nimic, despre felul în care a devenit, el, un mândru și performant schior!, în rândurile rubedeniilor sale! DINCOLO DE PÂNZELE ALBE -ÎNTUNERICUL! Târgoviște. Centrul municipiului. Stație de autobuz. Aștept, cursa, care cam întârzie. Îl observ pe moș Dârțu Andrei
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
profundă fierbințeală,în interiorul sufletelor, trupurilor și inimilor domniilor lor. Profesorul o invită, jos,în curte, pe una din băncile aflate, din belșug, pe marginile aleilor betonate. Se așezară. Elîi ceru, dacă poate, să-l asculte. Ea zise că poate. I se destăinui. Nu glumesc. Nimic, din ce o să spun, nu va purta nici umbră de glumă. Da? Da. Ascult. Și el începu. Direct, vulcanic și hămesit, parcă, de viitorul pe care i-l descria. Ea - numai ochi și urechi. Parcă nici nu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
alte contexte. Atmosfera esoterică domină întregul roman și structura sa fragmentată cinematografic îndeamnă autorul să-l numească antiroman. Secvențele, aproape poeme de sine stătătoare, sunt despărțite prin imagini de stampe cu subiecte apropiate textului parcurs, fără însă a li se destăinui izvorul, și care ne duc cu gândul la o lumea fabuloasă a Evului Mediu, fie religioasă, fie miraculoasă, fie astrologică, stampe ce completează fericit atmosfera de mister a scriiturii. Intrând în conținutul romanului, te suprasolicită întrebarea: unde sunt amplasate aceste
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
privi cu îndoială la îmbrăcămintea trențărosului : sârme, ațe, cârpe, pingele putrede trecuseră de prea multe ori prin atelierul propriu. Pentru că omul nu mai schiță alt gest, noul venit se recomandă : - Căpitan Meițanu. Cu chipul torturat de plâns, începu a-și destăinui soarta. Buimăciți, oamenii nu-l contraziceau dar nici bani mulți nu dădeau pe cele auzite. Așa începuse să cerșească căpitanul Meițanu. Câteodată se întovărășea la câte o muncă. Tovarăș cu Voicea, Meițanu ajunsese mai bine îmbrăcat : acum era în posesia
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
va locui "într-un bloc, la etaj". Curios e că nu se avânta niciodată să zică "ministru". Invariabil, se oprea la o treaptă inferioară. Probabil, nu cuteza să treacă de o anumită limită, nici măcar sub influența rachiului. Cei cărora le destăinuia acea aspirație nu știau, cu siguranță, cu ce se îndeletnicește un "subsecretar de stat". Dar din faptul că "subsecretarul" era "de stat", înțelegeau că era vorba de o funcție importantă. De aceea clătinau din cap, sceptici. Nu vedeau cum putea
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
oră cu trei sticle de vodcă și trei șampanii, face rost și de pahare... Nu ne-am așteptat la o replică așa alcoolică. Dacă-i așa, mie mi-a venit o idee în timp ce beam. Am zis că fata mi-a destăinuit că o să-l caute ea curând, să n-aibă nici o grijă, e teleormăneancă de-a mea și astea sunt femei serioase, nu umblă cu fofârlica. Un timp, s-a mai liniștit băiatu’, da’, p’ormă, iar a început să ne
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
simte ceva pentru el, de asta e sigur. Compasiune sau milă, când vede cu ce se luptă el. Poate că e suficient ca s-o facă să dezerteze și să i se alăture. Sau poate că nu. Să i se destăinuie ar putea fi cea mai mare prostie din viața lui de la ceea ce făcuse ca să-și piardă adevărata soră încoace. Dar până la urmă, vrea să-i spună. Simte nevoia să-i spună. Aici nu-i vorba de logică. E vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
nefericită a sentimentului de iubire neîmplinită; ea refuză să apară pe scenă, dar este convinsă a scrie: Îi recomandă un stil precis "Fără ortografie, fără compoziție, fără stil și chiar fără caligrafie." O caracterizează: În următoarele note de subsol, prozatorul destăinuie numele acelui "enigmatic X" de care era îndrăgostită doamna T. El este Fred Vasilescu, tânăr aparținând, după spusele scriitorului, acelor "fruntași adevărați în activitatea lor, oricare ar fi ea..." Tânărul era chinuit de o poveste de iubire, despre care autorul
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
un cheag străin în inimă" și că " Am intrat acum în propria mea viață." Trăiește intens nevoia retrăirii și a destăinuirii: Simte cu aceeași tărie că nu o mai vede pe doamna T.: Ladima este prima persoană căreia Fred îi destăinuiește chinurile prin care trece iubind-o pe doamna T., simțind o pornire inexplicabilă pentru confesiune: În seara în care privește înmărmurit spre geamul femeii iubite, sufletul i se limpezește când îl vede pe Ladima, cel căruia-i poate mărturisi trăirea
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
de ezitare, jurnalul lui Fred este trimis doamnei T., care află cu surprindere că fusese iubită la fel de tare cum ea însăși iubise. Din discuția doamnei T. cu naratorul, reiese că ea fusese tot timpul frământată de incertitudinea iubirii: ; Ea se destăinuie spunând că l-a iubit pe Fred cu pasiune, cu voluptate și nu a înțeles niciodată de ce el întrerupsese această relație. Naratorul renunță definitiv la aflarea unor eventuale răspunsuri privind iubirea ciudată dintre cei doi, deoarece adevărurile nu trebuie limitate
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
constituit întotdeauna o specie de creație, deopotrivă imaginativă și științifică, deși nu mă consider nici astăzi scriitor și mă încearcă un mic sentiment de impostură când particip - ca în volumul de față - la anchete în care scriitorii sunt chemați să destăinuie cine știe ce. S-a întâmplat ca Doru să câștige o prestigioasă bursă a guvernului american și să plece în Statele Unite pentru doi ani, pe când Mira împlinea nouă luni, iar Nona avea doi ani și jumătate. Până la urmă a reușit să aranjeze
Despre natură, anotimpuri, animale tofelul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Mihaela Ursa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1783]
-
pricep nimic. Ești singura cu care mă pot Înțelege. Ești singura cu care pot sta de vorbă - și totuși nu stau de vorbă cu ea pentru că ea nu vorbește niciodată. Dar simt nevoia să fie În preajma ei, să i se destăinuie, să-și reverse cuvintele peste tăcerea ei: ochii ei mari și liniștiți le trezesc dorința de a vorbi. Între timp, Rosen zîmbește. Astfel, În timp ce furnicarul uman fără număr al pămîntului fremăta În jurul meu, stăteam acolo și mă gîndeam la aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Ce-i de făcut în această situație vă spun eu, dragi muncitori îndrăgostiți de muncă! Ori trecem să muncim la patron, adică privatizăm tot ce se poate, ori ne apucăm de ficțiuni. Huntington și cercetașii De câteva ori m-am destăinuit unor cunoscuți, la o bârfă, că mie nu știam de ce, acum știu nu-mi plăcea faptul că administrația Bush nu se prea implică în ceea ce se întâmplă în Orientul Apropiat. Cred în importanța reală, nu declarativă, a diplomației preventive cu
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
închipuește o altă șiretenie. Înșeală anume pe un comandant roman foarte iubit de Traian, Longinus, prefăcându-se că ar vroi ai vorbi de pace și după ce pune mâna pe el, amenințându-l cu tot felul de chinuri, îi cere să destăinuiască planurile lui Traian. Romanul însă rămâne mut la toate întrebările, Decebal atunci se gândește a se folosi într-un alt chip de prinderea lui Longinus. Trimite lui Traian răspuns că dacă nu se va retrage din Dacia, înapoindu-i toată
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
nici nu contează. Când începeam s-o iau razna, ea se destrăma, îmi era greu pentru că rămâneam singur în apele pe care le tulburasem, îmi ardeau ochii încă nu îndeajuns de pregătiți, vorbesc despre altceva pentru că oamenii nu prea își destăinuiesc asemenea lucruri și bine fac, după cum nu prea discută între ei despre moarte și treaba lor. Despre invocațiile mele și despre aparițiile Zenobiei am avut pe atunci chiar naivitatea să scriu un fel de carte presărată pe alocuri cu mici
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
fost nimic între noi, eram prieteni și atât... Vizitatoarea m-a privit mai puțin încruntată, pesemne simțea că nu mint. și-a scos din geantă o batistă înfiorător de albă, și-a șters cu ea colțul ochiului drept. Mi-a destăinuit că Maria dispăruse de vreo două săptămâni. O căutase peste tot, până și la morgă. Cineva (nu mi-a spus cine, dar m-am gândit imediat la Ioachim) o sfătuise să treacă pe la mine, îi dăduse și adresa... „Pune-te
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
tânărul. Nu vă osteniți, știu drumul, adăugă și o luă iute și unduit spre biroul vizitat cu câteva zile în urmă, să plătească pentru întreaga săptămână. — Cred că-i vorba de ceva de mare preț, medită portarul, iar Nicu îi destăinui secretul lui, după ce-l rugă cu cerul și pământul să nu spună la nimeni: sigur era vorba de un bilet pentru loteria de Anul Nou. Apoi se întoarseră la ale lor și nea Cercel începu să citească în felul lui
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
că nu și-a putut ține gura. Cine și-ar fi imaginat acum cinci ani la Vatra Dornei, că poveștile ei din parc îți vor servi vreodată? Din păcate, a avut ghinion. Moașa nu-și cunoștea meseria... Scarlat i se destăinuise ca să o impresioneze. Și a izbutit. Când vorbea despre el îi străluceau ochii de mândrie. Ar fi luat-o poate și de nevastă. Oh, un accident cu adevărat nefericit! N-ai să uiți niciodată rochia aceea albastră cu margarete în
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
dus a fost, fără să-i returneze nimic lui Gheorghe și nici nouă care am făcut multe drumuri pentru a da de urma banilor. Acest Gheorghe s-a plâns mereu, la toată lumea până ce a fost eliberat, de marea lui greșeală destăinuindu-se ,, prietenului’’ în care avea o mare încredere. Organele noastre l-a pus în urmărire pe Gheorghe dar nu s-a mai aflat nimic. Și iată că toate suferințele lui de 10 ani au fost zadarnice părându-i rău mereu
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]