1,412 matches
-
micșorării alveolei numărul de molecule tensioactive care se găsesc pe unitatea de suprafață lichidiană crește și ca urmare tensiunea superficială nu rămâne constantă, ci scade. Complianța pulmonară Ca pentru orice incintă, complianța pulmonară indică ușurința cu care plămânul poate fi destins, pe baza raportului dintre creșterea de volum și creșterea de presiune care o cauzează. Această relație poate fi examinată (fig. 68) pentru un ciclu respirator de repaus (deci cu referire la volumul curent; vezi mai jos) și se poate defini
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
efectelor hidrostatice. Presiunea din jurul vaselor sanguine pulmonare Capilarele pulmonare sunt unice; ele sunt înconjurate de un strat foarte subțire de celule epiteliale care tapetează alveolele la contactul cu aerul. Astfel capilarele au un suport mecanic extern ușor deformabil și se destind sau se colabează în funcție de presiunile din interiorul lor și din jur. Presiunea din afara capilarelor se numește presiune alveolară și este aproape de presiunea atmosferică în timpul respirației normale; în apnee cu glota deschisă cele două presiuni sunt identice. In mod obișnuit presiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
mică decât presiunea din jurul întregului plămân (presiunea intrapleurală), datorită faptului că structura relativ rigidă a vaselor sanguine (ca și în cazul bronhiilor) este înconjurată de parenchimul pulmonar mai ușor distensibil. Prin tracțiunea radială exercitată de parenchim arterele și venele sunt destinse în cursul expansiunii toraco-pulmonare. Comportamentul capilarelor și a vaselor mari de sânge este diferit în ceea ce privește vasele alveolare și extra-alveolare (fig. 81). Vasele alveolare sunt expuse la presiunea alveolară și includ capilarele și vasele mari din colțul pereților alveolari. Calibrul lor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
bazinet și se îndreaptă retroperitoneal către vezica urinară. Funcția lor este de a genera unde peristaltice, ce ajută la deplasarea urinei de la calice la vezică. Ureterele perforează peretele vezical în direcție oblică, creând o valvă funcțională antireflux pe măsură ce vezica se destinde. Vezica este alcătuită din aceleași trei tunici care alcătuiesc întreg tractul urinar, dar membrana bazală a uroteliului său separă epiteliul de un strat suburotelial ce conține vase de sânge, fibre nervoase mielinizate și nemielinizate și un sincițiu de miofibroblaste. Și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de a inhiba reflexul de micțiune și de a nu declanșa evacuarea urinei până când condițiile nu o permit. Căile descendente medulare pot influența reflexul de micțiune, determinând capacitatea de a opri sau iniția micțiunea în mod voluntar. Pe măsură ce vezica se destinde, impulsurile de la receptorii vezicali transmit, de-a lungul căilor ascendente medulo-corticale, o senzație de plenitudine și nevoia de a urina. Dar, ca răspuns, micțiunea pot fi oprită temporar prin activarea căilor descendente care stimulează inervația simpatică a sfincterului uretral intern
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
stil "academic". În pofida unei atare constrîngeri formale, trebuie să mărturisim că preferința pentru un stil mai puțin rigid, pe alocuri chiar eseistic, a decurs din dorința de a oferi o lectură mai ușor de realizat, respectiv din dorința de a destinde puțin gravitatea unei practici minciuna, înșelăciunea umană cu consecințe deosebit de complexe pentru omenire. Din nefericire, această practică nu și-a pierdut în timp deloc din consistență. Prin urmare, ea reprezintă pentru omul timpurilor noastre un subiect de o cardinală importanță
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
avântul dumneavoastră nemăsurat de a boteza cu numele de jidan pe oricine vă contrazice, și cu atât mai vârtos pe cei care ca om politic v-au distrus", pentru ca, apoi, anecdota, în calitatea ei de micro-narațiune fictivă cu tâlc, să destindă complet granița coercitivă a referențialității. Avem așadar, un cap de acuzare fictivizat, purtător al unui umor hâtru, indisociabil de spiritul arghezian: " În pornirea dumneavoastră de a răspândi cât mai mult zvonul că Facla, la care scriu regulat patru români, și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
psiholog, psihanalist? Da Nu 6. Puneți câte un X în căsuța corespunzătoare răspunsului care vi se potrivește. De la începerea anului universitar, ați consumat: Niciodată Rar Des Foarte des tranchilizante, cu scopul de a scăpa de angoasă și pentru a vă destinde. stimulenți contra oboselii. somnifere. De la începerea anului universitar, ați suferit de: spate burtă cap spasmofilie oboseală Vă propunem câțiva itemi privitori la sănătatea dvs, în general. Marcați în căsuțe răspunsul cazului dvs. Recent, mai ales în ultimile săptămâni... Ați fost
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
externe este ancorată în țesutul înconjurător prin legături cu fibrele de colagen. Această structură explică particularitățile funcționale. Ea permite drenarea de lichid interstițial și asigură permeabilitatea pentru moleculele mari. Dispozitivul valvular descris favorizează formarea limfei, fiind deschis când țesutul este destins prin acumularea de lichid interstițial și închis când presiunea din capilarul limfatic este superioară celei interstițiale. Mușchiul neted din peretele vaselor limfatice asigură prin contractilitatea sa modificări de calibru și de presiune luminală, datorită prezenței de valvule (apropiate la vasele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
pulmonar se reduce. 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului In cursul respirației obișnuite la nivelul plămânilor acționează trei forțe; două dintre ele au tendința de a determina colabarea plămânilor iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior a pleurei viscerale (fig. 66). Tensiunea superficială este cea de-a doua
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
tensiunea superficială. Instabilitatea alveolară este determinată de tendința crescândă a alveolelor de a se colaba pe măsură ce își micșorează diametrul și s-ar putea manifesta efectiv datorită neomogenității dimensiunilor alveolare. Cu alte cuvinte, alveolele care sunt mai mici, sau mai puțin destinse la un moment dat, ar avea o tendință mai mare de a se colaba dacă tensiunea superficială ar rămâne constantă, deoarece la o rază mai mică aceeași tensiune superficială s ar reflecta într-o presiune alveolară crescută, cu împingerea aerului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
micșorării alveolei numărul de molecule tensioactive care se găsesc pe unitatea de suprafață lichidiană crește și ca urmare tensiunea superficială nu rămâne constantă, ci scade. Complianța pulmonară Ca pentru orice incintă, complianța pulmonară indică ușurința cu care plămânul poate fi destins, pe baza raportului dintre creșterea de volum și creșterea de presiune care o cauzează. Această relație poate fi examinată (fig. 68) pentru un ciclu respirator de repaus (deci cu referire la volumul curent; vezi mai jos) și se poate defini
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
efectelor hidrostatice. Presiunea din jurul vaselor sanguine pulmonare Capilarele pulmonare sunt unice; ele sunt înconjurate de un strat foarte subțire de celule epiteliale care tapetează alveolele la contactul cu aerul. Astfel capilarele au un suport mecanic extern ușor deformabil și se destind sau se colabează în funcție de presiunile din interiorul lor și din jur. Presiunea din afara capilarelor se numește presiune alveolară și este aproape de presiunea atmosferică în timpul respirației normale; în apnee cu glota deschisă cele două presiuni sunt identice. In mod obișnuit presiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mică decât presiunea din jurul întregului plămân (presiunea intrapleurală), datorită faptului că structura relativ rigidă a vaselor sanguine (ca și în cazul bronhiilor) este înconjurată de parenchimul pulmonar mai ușor distensibil. Prin tracțiunea radială exercitată de parenchim arterele și venele sunt destinse în cursul expansiunii toraco-pulmonare. Comportamentul capilarelor și a vaselor mari de sânge este diferit în ceea ce privește vasele alveolare și extra-alveolare (fig. 81). Vasele alveolare sunt expuse la presiunea alveolară și includ capilarele și vasele mari din colțul pereților alveolari. Calibrul lor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
bazinet și se îndreaptă retroperitoneal către vezica urinară. Funcția lor este de a genera unde peristaltice, ce ajută la deplasarea urinei de la calice la vezică. Ureterele perforează peretele vezical în direcție oblică, creând o valvă funcțională antireflux pe măsură ce vezica se destinde. Vezica este alcătuită din aceleași trei tunici care alcătuiesc întreg tractul urinar, dar membrana bazală a uroteliului său separă epiteliul de un strat suburotelial ce conține vase de sânge, fibre nervoase mielinizate și nemielinizate și un sincițiu de miofibroblaste. Și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de a inhiba reflexul de micțiune și de a nu declanșa evacuarea urinei până când condițiile nu o permit. Căile descendente medulare pot influența reflexul de micțiune, determinând capacitatea de a opri sau iniția micțiunea în mod voluntar. Pe măsură ce vezica se destinde, impulsurile de la receptorii vezicali transmit, de-a lungul căilor ascendente medulo-corticale, o senzație de plenitudine și nevoia de a urina. Dar, ca răspuns, micțiunea pot fi oprită temporar prin activarea căilor descendente care stimulează inervația simpatică a sfincterului uretral intern
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
externe este ancorată în țesutul înconjurător prin legături cu fibrele de colagen. Această structură explică particularitățile funcționale. Ea permite drenarea de lichid interstițial și asigură permeabilitatea pentru moleculele mari. Dispozitivul valvular descris favorizează formarea limfei, fiind deschis când țesutul este destins prin acumularea de lichid interstițial și închis când presiunea din capilarul limfatic este superioară celei interstițiale. Mușchiul neted din peretele vaselor limfatice asigură prin contractilitatea sa modificări de calibru și de presiune luminală, datorită prezenței de valvule (apropiate la vasele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
pulmonar se reduce. 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului In cursul respirației obișnuite la nivelul plămânilor acționează trei forțe; două dintre ele au tendința de a determina colabarea plămânilor iar cea de-a treia are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior a pleurei viscerale (fig. 66). Tensiunea superficială este cea de-a doua
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
tensiunea superficială. Instabilitatea alveolară este determinată de tendința crescândă a alveolelor de a se colaba pe măsură ce își micșorează diametrul și s-ar putea manifesta efectiv datorită neomogenității dimensiunilor alveolare. Cu alte cuvinte, alveolele care sunt mai mici, sau mai puțin destinse la un moment dat, ar avea o tendință mai mare de a se colaba dacă tensiunea superficială ar rămâne constantă, deoarece la o rază mai mică aceeași tensiune superficială s ar reflecta într-o presiune alveolară crescută, cu împingerea aerului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
micșorării alveolei numărul de molecule tensioactive care se găsesc pe unitatea de suprafață lichidiană crește și ca urmare tensiunea superficială nu rămâne constantă, ci scade. Complianța pulmonară Ca pentru orice incintă, complianța pulmonară indică ușurința cu care plămânul poate fi destins, pe baza raportului dintre creșterea de volum și creșterea de presiune care o cauzează. Această relație poate fi examinată (fig. 68) pentru un ciclu respirator de repaus (deci cu referire la volumul curent; vezi mai jos) și se poate defini
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
efectelor hidrostatice. Presiunea din jurul vaselor sanguine pulmonare Capilarele pulmonare sunt unice; ele sunt înconjurate de un strat foarte subțire de celule epiteliale care tapetează alveolele la contactul cu aerul. Astfel capilarele au un suport mecanic extern ușor deformabil și se destind sau se colabează în funcție de presiunile din interiorul lor și din jur. Presiunea din afara capilarelor se numește presiune alveolară și este aproape de presiunea atmosferică în timpul respirației normale; în apnee cu glota deschisă cele două presiuni sunt identice. In mod obișnuit presiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
mică decât presiunea din jurul întregului plămân (presiunea intrapleurală), datorită faptului că structura relativ rigidă a vaselor sanguine (ca și în cazul bronhiilor) este înconjurată de parenchimul pulmonar mai ușor distensibil. Prin tracțiunea radială exercitată de parenchim arterele și venele sunt destinse în cursul expansiunii toraco-pulmonare. Comportamentul capilarelor și a vaselor mari de sânge este diferit în ceea ce privește vasele alveolare și extra-alveolare (fig. 81). Vasele alveolare sunt expuse la presiunea alveolară și includ capilarele și vasele mari din colțul pereților alveolari. Calibrul lor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
bazinet și se îndreaptă retroperitoneal către vezica urinară. Funcția lor este de a genera unde peristaltice, ce ajută la deplasarea urinei de la calice la vezică. Ureterele perforează peretele vezical în direcție oblică, creând o valvă funcțională antireflux pe măsură ce vezica se destinde. Vezica este alcătuită din aceleași trei tunici care alcătuiesc întreg tractul urinar, dar membrana bazală a uroteliului său separă epiteliul de un strat suburotelial ce conține vase de sânge, fibre nervoase mielinizate și nemielinizate și un sincițiu de miofibroblaste. Și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de a inhiba reflexul de micțiune și de a nu declanșa evacuarea urinei până când condițiile nu o permit. Căile descendente medulare pot influența reflexul de micțiune, determinând capacitatea de a opri sau iniția micțiunea în mod voluntar. Pe măsură ce vezica se destinde, impulsurile de la receptorii vezicali transmit, de-a lungul căilor ascendente medulo-corticale, o senzație de plenitudine și nevoia de a urina. Dar, ca răspuns, micțiunea pot fi oprită temporar prin activarea căilor descendente care stimulează inervația simpatică a sfincterului uretral intern
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cf. lene, lent, leneș), a-tât (cf. tot); le-păda, lă-sa, la-ș, la-ț, le-ne, li-n, le-nt (cf. alb. lë „a lăsa, a ceda”, lënë „delăsat, uitat”; sl. laska „mângâiere”, visl. elska, „a iubi”, lat. laxo „a relaxa, a destinde”). Lipsa de perspectivă asupra istoriei cuvântului iese pe deplin în evidență atunci când etimologia tradițională explică denumirile etnice. Acestea sunt analizate pornind de la atestarea lor în scris indiferent unde, fără raportare la fenomenele etnolingvistice pe care le denumesc, la caracterul istoric
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]