7,540 matches
-
probabilitate, din obligație în hobby, însemna, oricum, o situare mai puțin avantajoasă în panteonul școlar. Pentru Ștefan cel Mare, "integrarea" europeană a însemnat reducerea prezenței sale în toate tipurile de manuale, unde nu mai găsim oferte didactice distincte, ci posibile detalieri ale aceleiași povestiri. S-au atenuat vizibil și diferențele de abordare de la un nivel școlar la altul, același nucleu conceptual și informativ circulând cu minime retușări pe toate palierele de studiu. Răspunzând acestei evoluții, manualele alternative de clasa a IV
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Migratorii, asimilați sau plecați de aici benevol, erau înșiruiți în manuale doar pentru a sublinia consecvența autohtonilor deciși să își continue neapărat existența pe aceste meleaguri 255. Djuvara a reușit să atenueze această construcție monolitică printr-un procedeu la fel de simplu: detalierea. Acordând atenție tuturor barbarilor, a lăsat loc unui adevăr elementar, de care atâția s-au ferit, și anume acela că au fost "vreo mie de ani de mișcări și frământări", din care a ieșit, cu greu "un popor întreg"256
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
doar reducerea trecutului la o arhivare a celor implicați și a acțiunilor lor. Ce înseamnă totuși evenimentul pentru istoric? El a fost denunțat de adepții "duratei lungi" ca o proiecție pe cât de periculoasă, pe atât de găunoasă a efemerului, a detalierilor inutile și redundante. În acest sens, evenimentul a fost asimilat cumva știrilor mass-mediei și lipsei consecințelor pe termen îndelungat durata fiind înțeleasă aici ca singura garanție a veridicității istorice 295. O altă abordare poate fi însă mai fructuoasă: evenimentul înțeles
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
următoarele sărbători naționale: 10/23 Mai, Proclamarea Independenței (1877), în care zi se va comemora și aniversarea Unirei tuturor Românilor (1859 și 1918) și Proclamarea Regatului (1881) [și la]... Aniversarea zilei Eroilor morți pentru Patrie (Înălțarea Domnului) (s.n. C.M.)"178. Detalierile autorităților din teritoriu erau și mai ferme, sfidând logica minimală a calendarului. De exemplu, prefectura comunica primăriei de Iași că "aniversarea zilei de 24 Ianuarie se va serbători anul acesta în ziua de 10 Mai"179 (sic!). Cumulul omagial atribuit
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
tipărit și la discursul solicitant al manualului de istorie. Povestirea "după carte" Elevii învățaseră cândva despre acest subiect, în clasa a IV-a. Fostul lor manual 7 cuprindea un decupaj de două pagini despre "Regimul comunist în România", reluând câteva detalieri într-un studiu separat, "Orașul și satul în secolul XX". Lecția etala un mozaic de termeni și noțiuni pretențioase pentru orice copil de 10 ani, departe de a-l putea ajuta să își reprezinte corect și convingător epoca respectivă. Multe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ideilor esențiale". Nu părea gândit ca instrument de interacțiune cu elevii, ci ca o prelungire a expunerii profesorului. Dezvoltarea narațiunii a permis însă o diferențiere mai vizibilă a perioadelor și personajelor care compun ceea ce se consideră a fi regimul comunist. Detalierea nu a adus neapărat un plus de claritate. Textul părea o compilare grăbită, uneori redundantă, a unei variante mai ample 17. Astfel, regimul Ceaușescu era etapizat în exces: 1965-1971, 1971-1980, 1980-1987, 1987-1989. Ultima perioadă, intitulată " Sfârșitul dictaturii ceaușiste", își justifica
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
informația prin filtrare, modulare, modalizare (presa de opinie, revistele politice, presa de afaceri). Din această perspectivă mijloacele de comunicare în masă devin instrumente de orientare pentru schimbare "busole culturale" care generează anumite fluxuri culturale de adaptare; iv) funcția prismă de detaliere, filtrare a tendințelor generale conform unor dimensiuni particulare individuale. Așa cum prisma descompune lumina, fiecare mediu construiește și accesibilizează conținutul informațional, permițînd fiecărei persoane, grup social (chiar minoritar sau marginal) să aplice în mod specific fluxurile culturale generale la modul său
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
E” Informații Arad, desemnat delegat permanent la Centrul Mixt, și mr. Aurel Marin, din partea Serviciului de Informații din cadrul Ministerului de Război, lt.-col. C. Rădulescu și lt.-col. Rusu, desemnat delegat permanent. Chiar din prima zi s-a făcut o „detaliere explicativă” a colaborării pentru obținerea „informațiilor de mare adâncime”, concomitent cu o „lămurire a delegaților”, care urmau să lucreze în respectivul centru, unde au fost precizate „modalitățile de lucru”. De asemenea, s-a stabilit ca toți componenții Centrului să fie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
contextualizate, • a focalizării pe diversitate și diferențe individuale, • a focalizării pe alternative metodologice ș.a. ► Sau este des citată compararea între paradigma clasei tradiționale și cea a clasei constructiviste, în care sunt manifeste trăsături semnificative, cu rol de microparadigme sau în detalierea paradigmelor prezentate în capitolele acestui demers vom regăsi alte numeroase microparadigme ale practicii efective (apud Joița, 2006). 1.5.3. Paradigme macroparadigme Fiind o categorie de paradigme, cu un grad mai mare de generalitate, macroparadigmele rezultă din abordarea sistemică a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
orientări, cel puțin trei consecințe inerente ale conceptului de competență se conturează, pentru practica educațională, însă mai ales în sens sociologic: orientează puternic finalitățile școlare către viața reală și răspunde dorințelor imediate (concepția utilitaristă a școlii), arată problema descompunerii și detalierii cunoștințelor necesare, întărește dimensiunea educativă, abordarea morală a intervenției școlare prin responsabilizare și motivare a educaților. Compensând pe linia umanistă menționată a educației, pedagogii care au analizat nevoia de azi a paradigmei priorității competențelor (Rey, 2007, pp. 22) apreciază că
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la diferite contexte, ele sunt incluse, servesc afirmării competențelor, atunci când sunt mobilizate în rezolvarea de situații complexe sociale, profesionale, științifice. Dar trebuie discutat și raportul cantitativ între volumul de cunoștințe curente, de detaliu și cele generale: până unde să meargă detalierea informațiilor date și asimilate ca să devină trainică, explicită, utilizabilă o competență generală, de bază, pentru practica reală? Trebuie un echilibru și aici, o complementaritate: nici amestec, nici reducere generalistă, ci mai curând "a-l învăța să pescuiască, decât a-i
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acestui aspect important. Astfel se pot obține rezultate aici: • prin căutarea anticipată a variantelor și a notelor comune pentru elementele componente ale strategiei, • prin anticiparea și combinarea a diferite situații necesare viitoarei învățări, rezultând alternative de desfășurare a procesului, • prin detalierea metodologică, pentru o eficientă angajare participativă, a rezolvării fiecărei situații, cu alegerea dintre alternativele conturate prin combinarea metodelor, procedeelor, instrumentelor disponibile, • prin apelul aici la rolul componentelor metacogniției, necesar a fi acum intensiv antrenate, căci efectiv construcția cunoașterii aparține educatului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și comunicare, • raportarea la standarde de performanță, • focalizarea pe ghidarea, sprijinirea, structurarea, autodirecționarea învățării, pe rezolvarea de probleme, pe simulări sau învățarea în grup. Chiar dacă se schimbă ținta și prioritățile proiectării astfel, designul clasic nu mai poate fi descriptiv, cu detalierea acțiunilor, procedurilor, alternativelor, a punctelor de sprijin, dar nici prescriptiv, strict determinat, restrictiv, ca în programele de calculator. Ele trebuie mereu analizate, cu înțelegerea efectelor și adaptate apoi acțional, metodologic sau introducând noi situații, contexte. De aceea el va cuprinde
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prescris de acțiuni, pe skilluri de învățare (R.M. Gagné), pe când cea constructivistă mută accentul pe procesul, procedurile alternative, flexibile de ajungere și înțelegere proprie a acestora și pe cerința de a asigura condițiile optime acestei întreprinderi. Nu mai este acum detalierea, tehnologia prescrisă de către educator de tip behaviorist (scenariu), pe care educatul o urmează întocmai, conform programării, ci căutarea unui mod de închegare a construcției, dar identificând și schițând alternative mai mult sau mai puțin aprofundate pentru o soluționare, după care
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ilustrează grafic modul cum educatorul cunoaște, înțelege și anticipă variante de rezolvare a situației de instruire ca rezolvare a probleme, prin elementele contextului pedagogic incluse (ca noduri ale rețelei), prin relațiile structurale între ele (ca arce relaționale între acestea), prin detalierile făcute, prin rutele metodologice trasate pentru diferitele alternative de soluționare curriculară. Iar aceste rute, mentale și trasate pe harta cu toate elementele instruirii antrenate în proiectarea reală, cu alternative ale elementelor contextului pedagogic (obiective, conținuturi, resurse, strategii, roluri, evaluare), nu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prescriptivă, ca în procedura behavioristă, ci una descriptivă, la nivelul global al etapelor-secvențe principale, ca microcontexte pedagogice, care nu corespund cu lecțiile de diferite tipuri, în unitatea de învățare. Aceasta pentru că anticipă desfășurarea procesului de construire a rezolvării situației, fără detalierea dirijării pașilor învățării și permite conturarea alternativelor metodologice și manageriale, prin adaptarea la evoluția nepredeterminată a elevilor implicați direct sau a contextului. Proiectarea activităților educaționale era firesc să facă apel la unul dintre instrumentele deja intrate în stilul de învățare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
grafic, zona centrală este afectată identificării elementelor conceptului de bază implicat contextul construirii înțelegerii și rezolvării situației de învățare. Dar s-a recurs și la harta ca o urzeală de relații acționale, cognitive: atât în interiorul contextului, cât și între diferitele detalieri ale elementelor sale, prin rutele alese pentru a constitui variante de concretizare ale lui. Prin acest specific al conceperii și concretizării astfel, proiectarea construită nu poate fi una descriptivă, prescrisă (ca în behaviorism), nici una strict prescriptivă (ca în "pedagogia prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
descrierea nivelului de atingere, a performanței, a reușitei, în argumentarea a cât s-a îndeplinit din criteriile de apreciere, cantitativă sau calitativă, prin constatarea și interpretarea rezultatelor obținute în situațiile, sarcinile complexe date. Ceea ce înseamnă că are loc acum o detaliere a grilei criteriale precizate anterior pentru judecarea finalizării obiectivelor, proceselor. Dacă criteriul se referă la competența de evaluat, în anume context problematizat conceput ca sarcină, indicatorii detaliați reprezintă referențialele concrete de apreciere. Problema referențialelor arată că în majoritatea sistemelor educaționale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
câteva ore libertatea de mișcare a spectatorului. Media pot fi considerate simple canale de comunicare, dar pentru a servi interesele naratologiei transmediale trebuie să fie considerate și limbaje, ceea ce implică studiul specificităților limbajelor media și studiul trăsăturilor care le diferențiază. Detalierea unor astfel de aspecte despre media depinde de perspectiva din care sunt studiate, ca fenomene semiotice, materiale/tehnologice sau culturale. Abordarea semiotică este atentă la coduri și canale senzoriale și distinge familii media verbale, vizuale și auditive care corespund literaturii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
câteva ore libertatea de mișcare a spectatorului. Media pot fi considerate simple canale de comunicare, dar pentru a servi interesele naratologiei transmediale trebuie să fie considerate și limbaje, ceea ce implică studiul specificităților limbajelor media și studiul trăsăturilor care le diferențiază. Detalierea unor astfel de aspecte despre media depinde de perspectiva din care sunt studiate, ca fenomene semiotice, materiale/tehnologice sau culturale. Abordarea semiotică este atentă la coduri și canale senzoriale și distinge familii media verbale, vizuale și auditive care corespund literaturii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
câteva ore libertatea de mișcare a spectatorului. Media pot fi considerate simple canale de comunicare, dar pentru a servi interesele naratologiei transmediale trebuie să fie considerate și limbaje, ceea ce implică studiul specificităților limbajelor media și studiul trăsăturilor care le diferențiază. Detalierea unor astfel de aspecte despre media depinde de perspectiva din care sunt studiate, ca fenomene semiotice, materiale/tehnologice sau culturale. Abordarea semiotică este atentă la coduri și canale senzoriale și distinge familii media verbale, vizuale și auditive care corespund literaturii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
stăruit mai deplin asupra instituției care se cheamă primărie, evoluția ei și a funcționarilor, mai ales că fiind vorba despr e sa te care au trecut din administrație domnească în cea bisericească, boierească,și răzășească existau multe de spus. Însăși detalierea structurii administrativ-teritoriale de-a lungul timpurilor, mișcarea brauniană care a caracterizat-o cu stagnări și reveniri, dar de fiecare dată în involuții care pentru noi ro mâni i a însemnat s-o luăm mereu de la capăt, fără a evalua și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pentru fiecare unitate de învățare în concordanță cu competențele specifice vizate , conținutile alocate și individualiatea clasei . Structura planificării calendaristice: Proiectarea unei unități de învățare necesită aplicarea unei metodologii care constă într-o succesiune de etape înlănțuite logic , ce conduc la detalierea conținuturilor de tip factual , noțional și procedural care contribuiela formarea și / sau dezvoltarea competențelor specifice . Etapele proiectării unității de învățare se găsesc în rubricația de mai jos: Activitățile de învățare : * se construiesc pe baza corelării dintre competențele specifice și conținuturile
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
componente) (anexa nr. 3): - selectarea conținuturilor (ce voi face?); - identificarea obiectivelor de referință/competențelor specifice (în ce scop?); - stabilirea activităților de învățare (cum voi face?); - analiza resurselor (cu ce voi face?); - alegerea instrumentelor de evaluare (cât s-a realizat?) Conținuturi (detalieri) Obiective de referință Activități de învățare Resurse Evaluare b.4. Proiectarea lecției - specific: este acțiunea cea mai detaliată și concretă de anticipare și prefigurare a procesului de învățământ; PREDARE - acțiuni: - formularea clară a obiectivelor operaționale, concrete, derivate din obiectivele cadru
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
de elaborare concretă a prognozelor, planurilor, programelor; − antrenarea specialiștilor la fixarea obiectivelor. Obiectivele, primele elemente în care se concretizează previziunea, trebuie să reflecte specificitatea organizației ,, să fie măsurabile și - mai ales - realiste ".. Rezultatele previziunii se împart în funcție de orizont, grad de detaliere și obligativitate în trei categorii principale. − prognozele − planurile − programele De reținut că previziunea are un caracter cvasipermanent, având forma așa numitului ciclu previzional fără sfârșit sau infinit. Ciclul previzional fără sfârșit (adaptat după Ed. Bobrow) b. Organizarea Funcția de organizare
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]