1,762 matches
-
a adunat suficiente resurse, își face o copie din sine în-suși sau "se împerechează" cu un alt agent pentru a face schimb de porțiuni de "genomi" și pentru a produce un nou agent. Echo e o lume în care domnesc determinismul genetic (capacitățile agenților sunt legate aproape în exclusivitate de "genele" lor) și invidualismul competitiv. Mediul cultural în care trăiesc cercetătorii de la Institutul Santa Fe, concepțiile lor despre viață și lume se regăsesc în modelele lor. Simularea, exploatarea iluziilor și crearea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cu un centimetru mai mult decît trebuie, plonjez, dacă sînt prea în spate, pierd valul, dar, timp de cîteva se-cunde, îl voi putea însoți, folosind legi locale ce-mi aparțin, care îmi permit să resimt plăcere. E un compromis între determinismul legilor naturii și exercițiul responsabilității, libertății și experienței mele. Cred așadar că sîntem prinși ca de un val în legile simbionomice, dar că avem o mare libertate și posibilitatea exercițiului responsabilității pro-prii pe acest val. Acesta e compromisul pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
exista influența marxismului, dar nu era puternică în Grupul celor Zece. Dimpotrivă, repuneam în discuție marxismul, ce constituia mediul intelectual al vremii. Pentru a analiza acest mediu, trebuia să-l justifici, pe cînd, dimpotrivă, brigada marxistă progresistă impunea ideea unui determinism socio-istoric: în cadrul Grupului celor Zece, ne delimitam efectiv de acest aspect. B.C. Credeți că ce ați auzit de-a lungul întîlnirilor Grupului celor Zece v-a influențat scrierile? H.A. Participanții erau departe de a fi niște imbecili. În consecință, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
reducționiste, ci pentru a introduce continuitatea într-un loc unde a existat prea multă discontinuitate...)". Jack Baillet prezenta după aceea proiectul Grupului celor Zece de a lega știința și politica, introducînd metoda experimentală, dar și exercițiul bănuielii și "conștientizarea multiplelor determinisme ce îl guvernează pe om la triplul nivel al speciei, societății și individului", obiectivul nefiind "nici de a propune o politică a științei, nici de a crea o știință a politicii. Și, cum nu mai poate fi vorba de a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
genetică, pornind de la condițiile istorice date, istorismul refuză schemele prestabilite, fie ele de natură pur dogmatică, deduse din principii socotite universal valabile, fie de natură istoricistă, deduse din presupusele legi ale trecerii de la o formă istorică la alta, în sensul determinismului istoric despre care vorbește Karl Popper în Mizeria istoricismului 2. Prin urmare, Historizismus semnifică supralicitarea faptelor istorice în plan diacronic, importanța exagerată ce li se atribuie acestora, și mizează pe legi ce ar determina cursul istoriei, menite să pună în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
W. Dilthey, Construcția..., p. 82. 91 V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 13. 92 M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 507. 93 Id., Notă introductivă la G. H. von Wright, Explicație și înțelegere, p. 12. "A recunoaște locul proeminent al determinismului de tipul inteligibilității în științele istorice și sociale nu înseamnă totuși a nega existența unor regularități în comportarea oamenilor și a contesta posibilitatea de a ne sprijini pe cunoașterea unor asemenea regularități în formularea unor predicții. Important este de a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
mai aprigă și chiar de nesuportat. În 1927, ideea principală expusă de către de Man nu este aceea de a distruge, ci mai degrabă de a "depăși" marxismul ortodox dominant din rîndul POB și ISM. El îl definește ca pe un determinism economic, criticînd credința sa în ineluctabilitatea Revoluției, ceea ce pentru teoreticianul belgian nu reprezintă decît o viziune prea optimistă a lucrurilor. După cum se vede, punctul de plecare este identic cu cel al lui Bernstein de acum trei decenii; este vorba despre
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
alte țări europene precum și în Statele Unite, devine cu atît mai necesar de a scoate în evidență mecanismele psihologice subiective care o fac să adere la socialism: acest demers nu are nimic inevitabil, nu se bazează pe nici o certitudine, pe nici un determinism economic sau de altă natură, contrar a ceea ce pretinde, după părerea lui de Man, marxismul tradițional. Teoreticianul belgian îi reproșează acestuia economismul, schematismul generator al unui optimism mesianic care nu corespunde absolut deloc cu realitatea; asemenea fundamente lasă complet suspendată
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
1933, sub titlul Wende des Sozialismus. 41 S. Berstein, La France des année 30 allergique au fascisme. A propos d'un livre de Z. Sternhell, in "XXe siècle" nr. 2, aprilie 1984, p. 85. În acest articol, S. Berstein respinge determinismul lui Z. Sternhell pentru care Manifestul din iunie 1940, redactat de către de Man, salutînd noua Ordine, nazistă, se situează de partea gîndirii sale încă din 1933. 42 Despre M. Déat, cf. biografia și bibliografia care îi aparțin, redactate de A
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
conține în puține pagini toate scenariile absurdului și corupției comunicării, începând cu "îmbrăcămintea burlescă", "încăperea închisă", "bolgiile erosului" și terminând cu voluptățile exhibiționismului, travestiului, sadomasochismului ș.a.m.d. Unde se află și cum sfârșesc aceste victime capitularde, acești sclavi ai determinismului fatalist ce populează universul urmuzian?: Prin a deveni un fel de cadavre-vii, pendulând la limita dintre viață și moarte". Faptul că Urmuz își concepe textele pe bază de cupluri, Ismail și Turnavitu, Cotadi și Dragomir, Algazy și Grummer, îl îndrituiește
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și cu zonele profunde ale subconștientului și ale inconștientului. De aici rezultă un alt atribut al demersului sau: absența logicii, strâns legat de prezență oniricului și a fantasticului, căci în lumea nocturnă, subterană, în care coboară Sábato cu personajele sale, determinismul și logica obiectivă nu mai sunt valabile, apărând o altă lume, privită din unghiul Ego-ului. O lume în care coexista bine și rău, înger și demon, de multe ori, în aceeași ființă umană regăsindu-se, paradoxal, cele două laturi antagonice
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
mecanic, numai la apariția premiselor care-l condiționează sau 1a manifestarea dorinței profesorilor, ci aceasta dezvoltare trebuie văzută ca un proces deosebit de complicat, în geneza căruia intervin factori obiectivi și subiectivi ce țin direct sau indirect și de un anume determinism interior specific ce ține, la rândul lui, și de voința subiecților dar și de aportul tehnicilor pedagogice perfecționate. Astfel, de exemplu, elemente negative ce pot frâna dezvoltarea gândirii copilului pot fi: programele și manualele școlare nepedagogic alcătuite; insuficiența cunoaștere de către
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
mecanic, numai la apariția premiselor care-l condiționează sau 1a manifestarea dorinței profesorilor, ci aceasta dezvoltare trebuie văzută ca un proces deosebit de complicat, în geneza căruia intervin factori obiectivi și subiectivi ce țin direct sau indirect și de un anume determinism interior specific ce ține, la rândul lui, și de voința subiecților dar și de aportul tehnicilor pedagogice perfecționate. Astfel, de exemplu, elemente negative ce pot frâna dezvoltarea gândirii copilului pot fi: programele și manualele școlare nepedagogic alcătuite; insuficiența cunoaștere de către
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
el însuși ideologizat, deci nu poate exista pretenția unei discuții obiective asupra ideologiei. Mannheim numește ideologie toate sistemele care nu au valoare teoretică decît de fa-țadă și care exprimă în realitate fapte și situații sociale, rămînînd inconștiente în privința pro-priului lor determinism. Această definiție a fost asimilată și de economiști, dar, în mod practic, cu ajutorul ei nu putem determina conținutul ideologic al unui discurs particular. Schumpeter a încercat să o facă într-un articol celebru din 1949. Potrivit lui, munca economistului se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și s-a răspîndit imediat, devenind fermentul ideologic al revoluțiilor franceză și americană și contribuind decisiv la nașterea democrațiilor moderne, deci a majorității statelor europene. Ieșit victorios asupra spiritului Vechiu-lui Regim, iluminismul a deschis calea romantismului, a scientismului (Renan), a determinismului, în detrimentul religiei, al moralei, al metafizicii etc. Rațiunea a prins a se elibera de constrîngerile credinței, știința ca încarnare a rațiunii devenind ea însăși un obiect de cult, de credință. În L'Avenir de la science, Renan își propune explicit să
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
pe foarte multe pagini ale romanului Un om între oameni, dările și clăcile țăranilor, caznele la care îi supuneau vechilii, traiul în bordeie, laolaltă cu animalele, ține nu numai de clișeele realismului socialist specifice deceniului al șaselea, ci și de determinismul social care îl exaspera pe autor. Pe această linie, Eugen Simion amintește de o "temă a rădăcinilor care dor."88 Să mai adăugăm, la complexul etnic și social, pe acela al copilului orfan, asupra căruia ne-am mai pronunțat. Ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
funcției de alter-ego, o continuă căutare înafară, o exterioritate a unei analogii eu-tu, neinstaurate sau pierdute (sublinierea mea, Gh. S.)174"; • psihozele, "[...] modelul psihotic se referă la boli mintale grave care dezorganizează psihismul până la disoluția persoanei și au un determinism corporal. În această optică apare evident că psihoza nu se poate delimita numai în cadrul unei patologii a nivelelor de conștiință și că ea trebuie descifrată în perspectiva unui proces de deformare și regresiune a persoanei în ansamblu. (...) Psihoza instaurează o
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
este interdependenta dintre om și mediul social. Zola consideră că va fi reprezentativ și credibil, punând în evidență mecanismele de determinare (biologice, sociologice, istorice) 77. Jacques Dubois constată [2000, p.234] că scriitorul face referință mai cu seamă la un determinism dublu: fiziologic, al eredității, și cel social, al mediului 78. Personajul are caracter (determinat social) și temperament (determinat fiziologic). Literatura modernă se caracterizează printr-o nouă reprezentare a omului. În tradiția materialismului Luminilor, omul este considerat ca un corp, el
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
alocuri, mai bine înțelese, dacă ar fi examinate în lumina creației lui Zola. Dacă personajele lui Balzac sunt captive (în condiția lor), anumite personaje ale ciclului zolist încearcă să se opună și să se elibereze. Pariziana devine femeia-subiect, care conjuga determinismul cu imprevizibilul. Femeia din Leș Rougon Macquart adesea ia viața în mâinile sale. Este cazul femeii pariziene. Zola este unul dintre puținii care se oprește la un aspect neglijat de majoritatea scriitorilor timpului, cum ar fi răzvrătirea potențială a femeii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
frază rostită înaintea (și mai) enigmaticului interlocutor, pregătindu-ne astfel pentru o lungă pledoarie asupra invalidității nedreptei ipoteze. "Adevărat, nervos, foarte, îngrozitor de nervos am fost și sînt" (p.45), spune el, adăugînd ilustrativ o scurtă fișă clinică, încropită după regulile determinismului naturalist, cu aluzii discrete la predispoziția nevropatică, desigur, congenitală: "Boala mi-a ascuțit simțurile, nu mi le-a distrus, nu mi le-a tocit. Mai presus de toate, auzul îmi era ascuțit. Auzeam toate lucrurile din cer și de pe pămînt
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
secolul XX -, principiul "procesului de corecție" sau "al așezării în perspectivă". Naratorul lui Poe are obsesia obiectivității și face orice pentru a o atinge. Citit atent, întregul roman nu reprezintă altceva decît un gigantic proces al autoco-rectării, un mecanism al determinismului matematic și al calculului probabilistic. Pym vrea veridicitate cu orice preț și, de aceea, dialată evenimențialul sub lupa microscopului, pînă la revelarea nervurilor invizibile, cu care faptele sînt legate în motivația lor cea mai obscură. El este pregătit pentru surprizele
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
doamna Gadshill și pierzîndu-și, din nou, serviciul. Astfel de indivizi, implică Cheever, nu sînt înzes trați organic pentru trăirea, fie și pentru o clipă, a fericirii. Existența lor e blocată, iremediabil, în depersonalizare. Nu au identitate și, printr-un nefast determinism, își pierd pînă și umanitatea elementară, dovedindu-se incapabili să înțeleagă/să eperimenteze senzațiile normalității. În game psihologice diferite, majoritatea personajelor create de scriitor sfîrșesc în tragedie, întrucît încearcă, aproape convulsiv, să evadeze din deruta identitară. Soții din "The Music
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
dale de piatră (una culcată, alta înclinată drept spătar) așezate în cercul care alcătuiește comunitatea. Posibilele si imposibilele care guvernează lumea kogi, lumea modernă, o întreprindere, o familie, o persoană sunt cerute de o necesitate oarecare, sunt ele expresia unui determinism? Pot fi explicate, acceptate ca fiind îndreptățite? Am numit această capacitatea uimitoare a oamenilor de a-și crea și recrea posibilele și imposibilele imaginație zămislitoare de lumi. Posibil. Cuvîntul acesta exprimă o idee veche, care-i intrigă de cînd lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ne întrebăm: ce s-ar întîmpla cu o lume în care totul ar fi posibil? Care sunt posibilele pe care ar trebui să le facem imposibile ca să evităm barbaria? Teoria posibilelor-imposibilelor eliberează viitorul, prezentul, trecutul: de profeții (religioase, politice), de determinisme (econo-mice, tehnologice), de previziunile experților și explicațiile științelor așa-zis umane. Ea amintește de capacitatea permanentă a oamenilor de a-și inventa, de a-și construi alte lumi. Din perspectiva acestui mod de a gîndi libertatea, a fi responsabil înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
activitatea lor firească, chiar să nege, libertatea umană? La un moment dat, creștinismul s-a văzut în fața a două drumuri posibile, explică Jacques le Goff: "Sau creștinismul ar fi înclinat către doctrina strictă a predestinării, așa cum voiau maniheenii, și atunci determinismul divin ar fi cîntărit greu asupra unui Occident abandonat, fără scăpare, claselor dominante care n-ar fi pregetat să se autoproclame interpreții acestei atotputernicii divine. Sau pelagianismul 6 triumfător ar fi instaurat supremația liberului arbitru și atunci lumea, pradă unei
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]