2,071 matches
-
Recoltarea va avea loc la aproximativ două luni după plantare. Guliile pot fi depozitate în cămară, pentru iarnă, timp de mai multe luni. Bolile verzei Varza poate fi victima mai multor paraziți precum fluturele alb al verzei, a cărui larvă devorează frunzele și nu lasă decât nervurile neatinse. Larva muștei de varză produce la rândul ei pagube, atacând tulpina, pe care o roade din interior. Pentru a eradica paraziții respectivi, puteți utiliza „gulerașe” special fabricate, care vor împiedica femela să-și
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
14). Mai este numit și sol bazic. Alogam, alogamie Plantele alogame se pot fecunda prin polenizare încrucișată între varietăți diferite: o varietate poate fecunda o alta, producând astfel semințe ce dau naștere unor plante hibride. Purice Această mică insectă săltăreață devorează frunzele plantelor. Mai este numită uneori și „purice de pământ”. Adaos Adaosurile corectează natura solului, calcaros sau acid. Astfel, terenul devine mai permeabil, mai puțin acid etc. În acest scop, folosim mai ales nisip, turbă, oxid de calciu sau calcar
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
s) English”. Obsedați de comunicarea instantanee - foamea de texte a revistelor deja menționate, de la Black Mask și Dime Detective Magazine la Spicy Detective, era insațiabilă, acestea trăind sub regimul urgenței absolute -, obligându-l pe cititor nu să citească, ci să devoreze povestirea, editorii găsiseră cea mai bună metodă de a lărgi sfera lecturii cât se poate de jos pe scara socială. O engleză formală, plină de volutele adeseori prețioase ale unui rafinament inaccesibil, n-avea în nici un caz sorți de izbândă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
într-o marcată perspectivă nietzscheană. Tema seducției - seducție improbabilă, „nerușinată”, irezistibilă - e la fel de frecventă. Complementare și corelate, puterea și seducția se manifestă în sânul cuplului - cuplul stăpân-sclav, stăpân-slugă, cu varianta magistru-discipol - acesta fiind un motiv omniprezent: motivul „cuplurilor care se devoră” (Eugen Simion). Dominarea și seducerea sunt deseori reversibile, câte un personaj putând fi, simultan sau succesiv, seducător și sedus, „stăpân” și „sclav”. Polaritatea a fost interpretată și prin opoziția masculin-feminin sau explicată prin virtualul cuplu simbolic Don Juan - Don Quijote. E
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
directețea și dramatismul unui crochiu expresionist sau a unui haiku, fără a pierde, însă, ritualitatea rostirii: „Spală-mă de cuvintele toate,/ce mai rămâne/e pasul în moarte!” (Arhetipală) sau: „Ciori/pe un stârv înghețat;/ materia/oarbă de singurătate/hulpav devorându-se” (Ciori). În întregul ei, poezia lui B. se vădește drept „poezie a ființei și a rostirii” (Eugen Simion), proiectând cosmic derizoriul ființei umane, drama existențială. Ea devine tot mai mult lamentație solemnă și rugă imperativă. Ca eseist, B. citește
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
viață cu care se împerecheau. Acum dacă aceste calote se topesc, urșii tot mai greu rezistă la temperaturi în creștere. Se ajunge la niște anomalii dramatice. Dacă urșii polari nu ajung la hrană în timp util, sunt în stare să devoreze proprii pui, ceea ce este contra naturii. Niciun animal nu trebuie să-și sacrifice puii!Pământul se va încălzi tot mai tare și se vor produce incendii uriașe în pădurea Amazoniană, care va conduce la efecte catastrofale. -Se vor arde vegetațiile
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
papier-mâché. Fără nici o urmă de psihologie clasică, actorul Își juca personajul de jumătate-om ca pe un monstru cinematografic autentic. Urlă; tobele răpăiră; dansatoarele țipară și fugiră care Încotro. Minotaurul le urmări și, evident, le prinse pe fiecare și le devoră sângeros, și le târî trupurile albe, fără apărare, și mai adânc În labirint. Și apoi cortina coborî la loc. În rândul al optsprezecelea, bunica mea Își formulă opinia critică. ― E ca-n tablourile de la muzeu, spuse ea. Un pretext ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
încăpere începe să fie ceață, plecați și sigilați ușa după voi! S-ar putea să fim ținta atacurilor biochimice! Cum a terminat de vorbit, s-a repezit înapoi în sală și l-a scutit de chinuri pe sărmanul care era devorat fără șanse de a fi salvat. Sunetul împușcăturii încă dăinuia în încăpere când închise ușa. Stătu încremenit câteva secunde, apoi se duse până la baie să se spele de sângele închegat. Rana nu era adâncă. Cât noroc! Ființa, contrar obiceiului ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ca niște pumnale. Era așa cuprins de sentiment încât se credea din aceeași specie cu Vagabonzii. Și nici nu era departe de adevăr, pentru că o parte din genele Împăratului alcătuiau baza genetică a acestora. Vroia să-l muște, să-l devoreze, să-l sfâșie, să-l rănească și să-l țină în agonie o eternitate! Dar își dădea seama că era deja prea târziu pentru asta. Govar se lăsă greu în tăișul sabiei, închise ochii surprinși și respirația-i sacadată se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
suprafață și zăbovea încurcată deasupra ruinelor. Se lungi de-a lungul molozului încercând să-și dea seama dacă mai avea rost să-și prelungească șederea sau dacă să-și continue drumul, pentru că nu mai avea victime pe care să le devoreze. Realizând cine e de vină că ținta ei prioritară fugi, într-o clipă se aruncă asupra celor cinci tancuri și le învălui în mantia ei albă lăptoasă, condamnându-le. Nu mai avea rost să zăbovească acolo. Văzură, din pură coincidență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
așa că-l îndeamnă pe Titus Livius să reia disputa cu Labienus: — Despre ce vorbeați? Încurajat, acesta îl ignoră ostentativ pe Paterculus, însă se stră duiește să-l atragă pe Vinicius de partea sa. — Nu crezi că spectacolul luptelor politice, care devorau sta tul și au provocat în ultimă instanță decăderea moravurilor, a in spirat unor spirite așa-zis „elevate“ nostalgia trecutului și le-a îm pins să respingă noutățile, chiar și în literatură... Dar asta e o insultă, se cutremură Vipsania
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tău? Brad îmi zâmbește, dar eu nu-i zâmbesc, pentru că nu-mi pot ridica privirea de la pozele cu Ben. Nu mai zic nimic și mă duc doar în dormitor și mă arunc pe pat, încercând să nu mai tremur, în timp ce devorez fiecare cuvânt în parte. Nu prea sunt eu sigură cum reușesc să mă temperez, dar în cele din urmă reușesc, și rezist chiar și chemării de a pune mâna pe telefon, ca s-o sun pe Geraldine. Nu prea știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
muscă”, cum se spune popular sau va fi permanent „în călduri”, cum nu-i permite Pavel Coruț (3), să se comporte: „ca o cățea în călduri”, ajungând până la starea de femeie vampir (așa cum este prezentată în filmul „Dracula”), gata să devoreze bărbatul, ca să extragă sămânța masculină, din el. Luând anticoncepționale, ștrangulând funcționarea naturală, normală a propriului organism, femeia se îmbolnăvește, devine sterilă și în cazuri destul de numeroase face cancer la organele genitale. După o perioadă de frecat sexul în gol, unele
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
sau „cățea în călduri” (Pavel Coruț (3) pretinde femeii să nu se comporte ca o „cățea în călduri”). Starea femeii, cu sexul frecat în gol, se poate deteriora, femeia poate deveni vampir, așa cum este prezentată în filmul „Dracula”, gata să devoreze bărbatul, pentru a extrage din el, sămânța masculină. În afară de comportament, se alterează și sănătatea femeii. Poate apare cancerul la sân. La începutul sarcinii (perioadei de gestație) femeii i se întăresc sânii. Dacă nu duce sarcina la termen, nu naște copil
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
și Los Angeles unde tunsese garduri vii și curățase piscine. Începuse să se intereseze de bambus În anii ’70, când creștea garduri din bambus ca să-și ascundă culturile de marijuana. Dorind să obțină un soi de canabis cât mai puternic, devorase cărți de horticultură, mai ales pe acelea despre ameliorări genetice. În timp, cultivarea bambusului devenise mai interesantă pentru el decât avantajele reprobabile privind cultura marijuanei - și e și de Înțeles, din moment ce bambusul se regenera cel puțin la fel de repede ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și chipsurile americane, pretindea bucătarul, și care putea provoca o dependență asemănătoare. Cu toate acestea, rădăcinile aveau aspectul deloc apetisant de larve mari prăjite, una dintre delicatesele locale, de altfel. Dar după ce i-a convins să Încerce una, grupul a devorat cu mare plăcere Întregul platou, la fel ca și următorul fel prezentat ca fiind a doua surpriză, care, la rândul ei, părea a consta În larve, ceea ce și erau. Apoi a urmat Încă un aperitiv crocant numit „libelulă“, nume pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
anesteziaseră stomacul atât de bine Încât acesta nu mai funcționase. Nu vă voi descrie În ce a constat conținutul stomacului său, e de-ajuns să spun că erau multe lucruri colorate pe care purcelușii s-au bătut și le-au devorat Într-un final. Un minut mai târziu, Dwight se simțea mai puțin sortit pieirii. Văzuse moartea cu ochii. După cinci minute, reuși cu greu să se ridice. Dar era un alt om. Se simțea Învins, tot curajul Îi dispăruse. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
trandafiri japonezi roșii-aprins, lantana care crește peste tot ca buruienile. Nimic nu se schimbase trecând dintr-o țară În alta sau cel puțin așa li se părea prietenilor mei. Dar de fapt toate deveniseră dintr-odată mai abundente, mai sălbatice, devorându-se unele pe altele cum numai În natură se poate Întâmpla, mai ales dacă este neglijată timp de o sută de ani. Acesta fusese, cel puțin, sentimentul pe care-l avusesem eu traversând acea graniță, de parcă și eu, ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
am ajuns la iluminarea kundalini, exact cum prevăzuse cartea lui Asahara Shōkō. Avea perfectă dreptate. Atunci am început să devin interesat de Aum. Revista Aum, Mahayana, era la a cincea apariție, am cumpărat-o împreună cu numerele anterioare și le-am devorat. Publicau pozele și declarațiile unor oameni interesanți, deosebiți: Jōyū (Fumihiro), Ishii Hisako, Ōuchi Sanae. Dacă astfel de persoane îi erau devotate, atunci Maestrul trebuia să fie un om nemaipomenit. Cel mai mult îmi plăcea la Aum faptul că toate cărțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
fost comisionar? Filip mesagerul zeilor... Se va vinde ca pâinea caldă, în fascicole, pe care călugărițele le vor ascunde în chilia lor, în spatele icoanei, iar servitoarele și elevele de liceu vor face cozi interminabile să prindă ultimul număr, pentru a devora pe nerăsuflate, în singurătatea lor mizeră de mansardă, cu privirile rătăcite, rozându-și unghiile până la sânge, Ultima aventură de amor și cutezanță a lui Filip; după care, sleite de efortul de a fi imaginat cu patimă fiecare detaliu al aventurii
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
plecat Carol sau nu. Filip a rămas în cameră revenindu-și din timp în timp din lungi leșinuri epuizante; acolo, în întuneric, sub semnul morții, singur pe o ladă de lemn, în care roiuri de molii cu o foame cosmică devorau cadavrul unui leu pe rotile, depunându-și cu fervoare ouăle în țesuturile destrămate; acolo unde cari minusculi transformau mobilierul și lemnăria casei în rumeguș; acolo unde generații succesive de insecte rezistente, imunizate deja și parcă vitalizate de fumul de pucioasă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
în țesuturile destrămate; acolo unde cari minusculi transformau mobilierul și lemnăria casei în rumeguș; acolo unde generații succesive de insecte rezistente, imunizate deja și parcă vitalizate de fumul de pucioasă, sugeau sângele gros și leneș; acolo unde puzderie de limacși devorau materia vegetală pălită de arșiță și spălată de ploi; acolo unde valurile mării reduceau totul la mici grăunțe de nisip; acolo unde moartea ființei și a neființei nu venea din afară, din cine știe ce conjuncturi sociale sau stelare, ci din însăși
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de obiectele și cărțile pe care le achiziționa, refuzând să le mai vândă. Cerea prețuri exagerate sau îi convingea pe rarii cumpărători că sunt lucruri lipsite de valoare. Pe copil îl îndrăgise. Cât era ziua de lungă, îl urmărea cum devora cu privirea relicve și vechi obiecte insolite sau îl lăsa să citească tomuri groase, cu foile îngălbenite și sfoiegite. Când împlini 14 ani, Sofron îi găsi un post de ajutor de arhivar, într-o urbe apropiată. După un timp, băiatul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și compartimentat în lăcașuri și sertare, după o arhitectură bizară. Trăgând la întâmplare de un bumb de alamă, deschise un sertăraș în care găsi două obiecte. Luă în mână un fel de brățară ciudată compusă din doi șerpi care se devorează reciproc, mușcându-și unul altuia coada. Unul dintre ei era făcut din lemn negru de abanos, iar celălalt din lemn alb de santal. Șarpele negru avea ochi de santal, iar cel alb avea ochi de abanos, arătând astfel inițiatului că
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
tifla, furându-mi somnul și ultimele firimituri de liniște... După un timp, am început să-mi găsesc rând pe rând animalele din bătătură cu privirile sticloase și dinții încleștați de morți stranii și neștiute. Apoi insecta morții a început să devoreze seva copacilor și plantelor din grădină, care păliră și se veștejiră ca pârjolite de flăcări. Vestea, luând forme și dimensiuni ciudate, se răspândi în împrejurimi, clienții începură să se rărească, până când nimeni nu se mai încumetă să-mi treacă pragul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]