4,229 matches
-
Adela Pagu, muncitoare la F.R.B. (Despre o cronică din „Flacăra” și chipul muncitoarei de azi, În Flacăra, nr. 8 (112), scrisoare În care tov. Pagu, vorbind oarecum În numele tovarășelor sale de la F.R.B., aduce critici importante nuvelei și se arată În dezacord cu cronica menționată. Articolul de față, pornind de la sesizările tov. Pagu, năzuie să adâncească analiza Anei Roșculeț, să Încerce a limpezi problemele acestei teme arzătoare, de bază, pe care și-a ales-o autorul să Încerce a contribui la această
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a poeziei și respingem versul liber atunci când el zădărnicește, mutilează această capacitate. Ceea ce este mai surprinzător este faptul ca articolul abstract și neconcludent al lui Geo Șerban, publicat În numărul următor al Flăcării, deși consemnează, domol și mult mai blajin, dezacordul autorului cu imaginea despre poezia noastră actuală pe care o lăsa articolul lui George Dan, nu analizează câtuși de puțin serioasele greșeli ale acestuia din urmă (mult mai multe decât cele pe care am avut spațiul să le semnalăm). Geo
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prea grăbit reușește să escrocheze pe cineva? În ceea ce le privește, persoanele seducătoare pun în joc toate mecanismele menționate în acest paragraf, dar fără calcule sau intenții ascunse. Bariera mentală legată de critică Bariera mentală legată de critică apare din dezacord. Să luăm un exemplu. Să ne imaginăm că întâlniți, așa cum mi s-a întâmplat mie, un bărbat nici prea gras, nici prea slab, care vă spune că de ani de zile a încetat să se mai hrănească. Imediat, credibilitatea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
linii de interpretare își susțin punctele de vedere cu referire la pasaje din textele relevante. Ceea ce era de așteptat. Este vorba doar de interpretări. În încheiere, se va încerca evaluarea câtorva dintre acele susțineri în care am identificat nuclee ale dezacordului dintre cele două linii de interpretare, prin raportare la unele precizări făcute de Kant. În „Introducerea” la CRP, fizica pură, alături de matematica pură, este caracterizată drept o știință care este constituită din cunoștințe a priori. Kant subliniază că întrebarea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și astăzi drept un autentic democrat.10 Împotriva asigurărilor insistente ale lui Kant că principiul suprem al moralității este ferm ancorat în rațiunea morală comună se poate obiecta și s-a obiectat că între oameni cu judecată sănătoasă pot exista dezacorduri persistente în probleme de ordin moral. Obiecției i se poate răspunde că asemenea dezacorduri privesc, de obicei, nu legea morală ca atare, ci aplicarea ei în cazuri particulare. Dezacordurile își au adesea sursa în opinii diferite asupra unor chestiuni care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
principiul suprem al moralității este ferm ancorat în rațiunea morală comună se poate obiecta și s-a obiectat că între oameni cu judecată sănătoasă pot exista dezacorduri persistente în probleme de ordin moral. Obiecției i se poate răspunde că asemenea dezacorduri privesc, de obicei, nu legea morală ca atare, ci aplicarea ei în cazuri particulare. Dezacordurile își au adesea sursa în opinii diferite asupra unor chestiuni care privesc faptele. Bunăoară, în controverse dintre oameni raționali cu privire la reglementarea avortului unii susțin opinia
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
s-a obiectat că între oameni cu judecată sănătoasă pot exista dezacorduri persistente în probleme de ordin moral. Obiecției i se poate răspunde că asemenea dezacorduri privesc, de obicei, nu legea morală ca atare, ci aplicarea ei în cazuri particulare. Dezacordurile își au adesea sursa în opinii diferite asupra unor chestiuni care privesc faptele. Bunăoară, în controverse dintre oameni raționali cu privire la reglementarea avortului unii susțin opinia că fetusul este o ființă omenească, iar alții vor contesta acest lucru. Întrebarea din ce
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
la rândul său, a fost profund influențat de acești filosofi intuiționiști și nu a socotit necesar să documenteze într-un mod prea amănunțit descendența kantiană a vederilor lor. În consecință, istoria potrivit căreia Kant și utilitariștii trebuie să fie în dezacord este acum povestită în mod constant tuturor începătorilor care studiază filosofia morală.” (M.R. Hare, „Could Kant have been Utilitarian?”, în M.R. Hare, Sorting out Ethics, Clarendon Press, Oxford, 1997, pp. 147-148.) 2. Critica rațiunii practice, tradecere de Nicolae Bagdasar, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
nu ar avea nici un sens. Ceea ce spunem în acest caz este, prin urmare, o minciună, ceva care cade sub interdicția necondiționată formulată de Kant. Tocmai așa a înțeles Constant poziția lui Kant. Critica lui nu pornește de la neînțelegerea acestei poziții. Dezacordul dintre el și Kant nu este un dezacord aparent, care ar fi putut fi înlăturat dacă acesta din urmă s-ar fi exprimat mai clar. Dacă nu ar fi susținut că și ucigașului care își urmărește victima trebuie să i
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
acest caz este, prin urmare, o minciună, ceva care cade sub interdicția necondiționată formulată de Kant. Tocmai așa a înțeles Constant poziția lui Kant. Critica lui nu pornește de la neînțelegerea acestei poziții. Dezacordul dintre el și Kant nu este un dezacord aparent, care ar fi putut fi înlăturat dacă acesta din urmă s-ar fi exprimat mai clar. Dacă nu ar fi susținut că și ucigașului care își urmărește victima trebuie să i se spună adevărul, ce ar fi avut Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
in der Theorie richtig sein, taugt aber nicht für die Praxis. 13. Vezi Metafizica moravurilor, ed. cit., p. 205. 14. Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 226. Ce-i drept, Kant nu și-a afirmat în mod deschis dezacordul cu înțelegerea curentă a răsplății după moarte, ci a încercat să interpreteze textele tradiției creștine în sensul principiului său, principiul potrivit căruia oamenii trebuie să-și facă datoria doar de dragul datoriei. Astfel, referindu-se la un pasaj din Evanghelia după
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
15. Titu Maiorescu, Prelegeri de filosofie, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1980, p. 8. 16. Bazându-se pe autori ca J.St. Mill, Maiorescu opune înțelegerii aprioriste a spațiului, timpului sau cauzalității o înțelegere asociaționistă. Citându-l pe Mill, el prezintă dezacordul dintre Kant și criticii apriorismului drept un dezacord dintre cei care „acordă mai mult mobilării primitive a spiritului sau mai mult asocierilor de idei produse prin experiență”. (Prelegeri de filosofie, p. 34.) 17. Vezi I. Petrovici, Doăsprezece prelegeri universitare despre
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Românesc, Craiova, 1980, p. 8. 16. Bazându-se pe autori ca J.St. Mill, Maiorescu opune înțelegerii aprioriste a spațiului, timpului sau cauzalității o înțelegere asociaționistă. Citându-l pe Mill, el prezintă dezacordul dintre Kant și criticii apriorismului drept un dezacord dintre cei care „acordă mai mult mobilării primitive a spiritului sau mai mult asocierilor de idei produse prin experiență”. (Prelegeri de filosofie, p. 34.) 17. Vezi I. Petrovici, Doăsprezece prelegeri universitare despre Immanuel Kant (1936), Editura Agora, Iași, 1994, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cunoscută. Lipsesc rapoartele oficiale în domeniu și, în general, populația este prea puțin preocupată de această problemă, deși indicatorii prezenței acestui fenomen sunt din ce în ce mai vizibili. În plus, în gospodăriile rurale se obișnuiește ca minorii să muncească de la vârste fragede, în dezacord total cu capacitățile lor și cu legislația în vigoare. Ancheta realizată în 2003 de către Institutul Național de Statistică și Organizația Internațională a Muncii relevă faptul că peste 82.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 15 și 17 ani desfășoară
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sunt conflictul, frustrarea, anxietatea și stresul (8). Să spunem, în sfârșit, că doar una dintre aceste definiții (9) nu face referire clară la mediul intern sau extern; finalitatea este în acest caz disimularea, evitarea sau modificarea amenințărilor, conflictelor sau pericolelor. Dezacordul dintre aceste definiții este adeseori legat de originea exclusiv internă sau mixtă (internă și externă) atribuită pericolului care declanșează apărarea. Evocând această chestiune în dialogurile sale cu Sandler (1985/1989), A. Freud adoptă o poziție destul de complexă. Uneori, ea limitează
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
legată de anumite pulsiuni sau reacții interzise. De multe ori, sexualizarea își face cunoscut efectul sub impactul deplasării. 39) Somatizarea (V.; DSM III-R): între definiția dată în glosarul din DSM III-R și cea din lista lui Valenstein se observă un dezacord: în DSM III-R se vorbește despre un mecanism prin care persoana se preocupă de simptomele somatice în mod disproporționat la orice vătămare fizică reală; în lista lui Valenstein este însă vorba despre o conversie defensivă a derivaților psihici în simptome
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
metode empirice de studiere a relațiilor dintre mecanismele de apărare, precum și dintre aceste mecanisme și diagnosticul clinic sau nivelul de maturitate al eului. Chestionarul utilizat este alcătuit din 88 de enunțuri în raport cu care subiecții trebuie să-și indice acordul sau dezacordul pe o scală de nouă puncte. Enunțurile au fost redactate în așa fel încât să reflecte comportamentul subiecților în funcție de 24 de mecanisme de apărare. Aceste comportamente erau deci privite ca posibili derivați conștienți ai acestor mecanisme de apărare. Subiecții care
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de apărare. O dată încheiată identificarea mecanismelor de apărare, maturitatea acestora a fost evaluată, pentru fiecare subiect în parte, pe o scală de la 1 (cel mai matur) la 9 (cel mai puțin matur). Acest tip de evaluare a permis observarea unor dezacorduri între evaluatori, considerate ca atare atunci când diferențele în cotare depășeau două puncte (în cazul „Bărbaților din Boston”) sau un punct (în cazul „Eșantionului Terman”). Astfel de dezacorduri au fost totuși notate doar pentru 23 dintre cei 307 subiecți ai grupului
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
9 (cel mai puțin matur). Acest tip de evaluare a permis observarea unor dezacorduri între evaluatori, considerate ca atare atunci când diferențele în cotare depășeau două puncte (în cazul „Bărbaților din Boston”) sau un punct (în cazul „Eșantionului Terman”). Astfel de dezacorduri au fost totuși notate doar pentru 23 dintre cei 307 subiecți ai grupului „Bărbaților din Boston” și doar pentru 7 dintre cele 37 de femei evaluate din „Eșantionul Terman”. Rezultatele permit să concluzionăm că evaluatorii independenți, fără o formație psihanalitică
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și utilizează mai puțin activismul decât o fac adolescenții (Jacobson et al., 1986). Să mai spunem totuși că Noam și Recklitis (1990) nu observă diferențe legate de sex la eșantionul de adolescenți spitalizați, această caracteristică a populației vizate putând explica dezacordul dintre cei doi psihanaliști și ceilalți autori. Datele prezentate nu ne permit să tragem concluzii definitive. Se remarcă totuși că diferențele legate de sex au fost notate la copii de 4-7 ani, că ele nu mai sunt semnalate la copiii
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cognitivo-comportamentală nu conduce la dispariția înroșirii intempestive. Printr-un antrenament progresiv, atunci când roșește la un compliment, Patricia îndrăznește să spună: „Ceea ce-mi spuneți mă mișcă profund”. Atunci când roșește de furie, în loc să-și interzică exprimarea sentimentelor, ea îi împărtășește interlocutorului dezacordul său. Astfel, reușește să se concentreze asupra a ceea ce spune sau face și nu mai resimte anxietatea pe care o trăia altădată în aceste circumstanțe. Utilă în gestionarea unei situații conflictuale generate de comunicarea dificilă cu ceilalți, afirmarea de sine
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
totalitate în organizarea genitală definitivă - chiar dacă unele intervin în sexualitatea normală - se găsesc la baza sublimării. „Forțele care pot fi utilizate în activitatea culturală sunt astfel dobândite, în mare parte, prin reprimarea elementelor sexuale numite perverse” (1908b/1985). În schimb, dezacordul vizează aspectul următor: poate exista și o sublimare a pulsiunilor genitale adulte? E un lucru foarte improbabil, răspunde Fenichel (1945/1953): „Organele genitale constituie un aparat destinat descărcării orgasmice depline, adică nesublimate”. Freud (1908b/1985) formulează unele rezerve cu privire la posibilitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
armatei Reich-ului la Kursk (1943), apropierea trupelor sovietice de granițele țării au făcut ca opinia publică din România să condamne regimul antonescian pentru susținerea în continuare a planurilor lui Hitler. șefii partidelor de opoziție și-au manifestat de la bun început dezacordul de a merge alături de Germania dincolo de hotarele țării. Autodizolvarea Cominternului (iunie 1943), din ordinul Moscovei, a fost o măsură mai mult formală pentru a convinge Occidentul că Rusia sovietică nu dorea să impună altor țări propriul sistem politic, ci, prin
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
erau însă întocmite după modelul celei staliniste din 1936, care dădea impresia unei foarte democratice constituții, dar care a servit drept cadru pentru manifestările nefaste ale cultului personalității lui Stalin și pentru cele mai grave încălcări ale drepturilor omului. Același dezacord între principiile înscrise formal în Constituție și realitățile social-politice și juridice a făcut și la noi ca obiectivele mișcării de femei să nu fi fost atinse. Consiliul Național al Femeilor din România, constituit în locul U.F.D.R., în 1957, a servit
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
probleme precum: cunoștințele profesionale, cunoașterea entității, independența, serviciile specializate, continuitatea personalului-cheie, relațiile de lucru dintre salariați, angajamentele; • auditul extern poate comunica probleme către Consiliul de administrație precum independența, slăbiciunile semnificative ale controlului, erorile și neregularitățile, actele ilegale, estimările de contabilitate, dezacordul cu managementul și dificultățile auditului, pentru care auditorul-șef executiv ar trebui să aibă o bună înțelegere a unor astfel de probleme; • coordonarea - acoperirea auditului, accesul la programe și documente de lucru, schimbarea rapoartelor de audit și a scrisorilor managementului
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]