1,677 matches
-
2); toamnă(2); țările calde(2); V (2); zbura(2); Andreea; aprig; aripă; atmosferă; balcon; barză; blîndețe; bogat; bufnița; bufniță; bun; bunătate; cald; casă; cărți; cioară; cioc; cîrîit; codru; copii; corb; cu nuci de cocos; cunoaștere; curată; delicat; delicate; delicatețe; dezgust; drăgălaș; drăgălășenie; drăguță; durabil; eleganță; Eminescu; familie; fasole; finețe; finuță; firav; firimituri; floare; fluture; fragilă; fragilitate; frumușică; gard; gălăgie; gărgăriță; geam; glas; glie; grație; graur; grijă; gușă roșie; harnic; iarnă; insectă; inocentă; înălțime; înger; lăstun; legendă; litere; mare; minuscul; mititică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
unghii (2); ajuns; albăstrui; Andreea; a aprinde; aprinde; apus; arămiu; arde; ardei; ardoare; atenție; atracție; avansat; banană; bluză; bucurie, buze; calm; cartonaș; cămin; căpșună; căpșuni; cărămidă; ceapă; cercei; colorat; copt; covor; Crăciun; creastă; culoare frumoasă; culoare violentă; curaj; curat; curcan; dezgust; domina; dominant; drac; drapel; dreptate; emotiv; eu; evidență; femei; fericire; flămînd; flori; ca focul; fructe; frumusețe; fundiță; furie; galben și albastru; glorios; haină; inima; intens; interzis; lalea; lăcustă; leu; lumînare; Lună Amară; machidon; macul; mărțișor; mînie; Moș Crăciun; muștar; nervozitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); venin (2); viața (2); 8% din greutatea omului; ac; același; adrenalină; ajutor; amețeală; analiză; apă nu se face; asistență; asta e; de aur; baltă; în brațe; carne; chirurgie; coagulat; coli; corp; crima; curaj; curat; curge; dedicație; dens; determinare; dezastru; dezgust; a dona; donat; donație; donez; dovadă; dragoste; ființă; focul; frate; frăție; genetic; globule; gust; hb; hemoglobină; hora; insuportabil; însîngerat; jocuri; pe jos; lacrimi; lichid vital; limfocite; luptă; mama; metal; moare; mort; moșie; mult; multă; natură; necaz; negativ; de om; pană
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grăsimi(5); grețos(5); hrană(5); pîine(5); Ardeal(4); brînză(4); cu ceapă(4); purcel(4); sare(4); animal(3); greață(3); gros(3); gustoasă(3); gustos(3); neplăcere(3); bucată(2); clisă(2); colesterol(2); de porc(2); dezgust(2); greutate (2); neplăcut(2); nu (2); Oltenia(2); parc(2); place(2); proaspătă(2); scîrbă(2); unsoare(2); unsuroasă(2); abundență; acasă; alb; aliment; apăsare; apetit; țară; ardelenească; boier; borcan; bucătărie; bucurie; bunica; bunici; cald; calorie; calorii; cartofi; celulită
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ciclu; ciocan; ciudă; cizmar; cîine; clădi; copii; coș de gunoi; cuprins; cutiuță; a dat de probleme; dauna; daune; dăunător; de ce?; defectare; defecte; defectează; defecțiune; degrabă; demola; demolează; demonta; descompune; descompunere; deseca; a desface; despărțire; destramă; destrăma; deteriorat; deteriorează; devasta; dezasambla; dezgust; dezinteres; a dezmembra; dezmembrează; disperare; distracție; distrage; distructiv; doborîre; dragostea; drege; a drege; electronice; farfuria; farfurie; farfurii; fărîmat; fereastra; fericirea; flori; forma; formă; fruct; furie; glumeț; graba; graficul; grav; greșește; grindină; idiot; imaginea; imobil; imprimantă; incorigibil; indiferență; indispoziție; intenționat; intuiție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iarbă (2); a mușca (2); otravă (2); pervers (2); rîmă (2); solzi (2); sss (2); tîrîtor (2); umed (2); zmeu (2); Adam; Adam și Eva; Africa; alb; an; animal înfricoșător; ascuțit; broască; cal; capră; carne; carte; cădere; copac; criminal; curea; dezgust; dinți; drac; dubios; dușmani; energie; Eva; fiară; frica; fricos; frig; frunze; gras; grădină; greață; groapă; groază; hoț; indispoziție; invidie; iuda; încolăci; încolăcire; înfiorător; limbă; lipicios; lungime; mamba; mic; mișel; mușcături; muzeu; negru; neliniștit; neplăcut; nevertebrat; nevertebrată; ondulat; oribil; ou; ouă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); viteaz (2); accident; alee noaptea; alergat; anevoios; angoasă; animal; animale; apă; de apă; de arici; ascuns; atenție; aur; bacalaureat; bătrînețe; bleah!; bucă; bucurie; caiet; casă bîntuită; căprioară; ceas; de cineva; de cîine; claustrofobie; constrîngere; coșmar; creier; cristal; cuțit; degete; dezgust; deznădejde; disperare; dispreț; dulce; de Dumnezeu; dușmănie; emoții; eșec; exercițiu; nu există; familie; firească; fr. "horror"; frica; griji; frig, singur; fugă; furnică; gol în stomac; grețuri; groaznic; groaznică; impozit; inexistent; inhibiție; item; iubire; în zadar; încărunțire; început; încredere; înfricoșat; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tristețe (8); dușmani (7); prostie (7); suferință (7); ceartă (6); oameni (6); mare (5); răzbunare (5); bătaie (5); bunătate (4); frică (4); gelozie (4); indiferență (4); neplăcere (4); păcat (4); pică (4); puternică (4); război (4); tata (4); trădare (4); dezgust (3); distrugere (3); dură (3); frustrare (3); inamic (3); încruntare (3); întuneric (3); nervi (3); nervos (3); nu (3); om (3); ranchiună (3); slăbiciune (3); antipatie (2); boală (2); bucurie (2); dezamăgire (2); dorință (2); emoție (2); fată (2); foc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Ana; apă, lichid; de apă; artă; arteră; bancă; blid; cafea; cantitate; capră; ceas; ceașcă; ceramic; cerc; cereale; chimic; ciob; de cinste; cîrpă; clătite; constrîngere; cont; conținut; corbul și vulpea; coșmar; cristalin; cunoștințe; cupă; curge; departe; depărtare; depozitare; deschis; desigur; detergent; dezgust; excursie; floare; folositor; frumusețe; gătit; ghiveci; glastră; încăpere; instrument; interes; cu lapte; de lemn; lichid; loc de plasare; marină; masă; mașină; mănîncă; măsură; mic; miere; mînca; muncă; muzeu; navigare; necaz; necesar; negru; nepăsare; noi orizonturi; nouă; pasageri; Paște; păhar; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ștrengăreț; avariție; avere; avid; avuție; avuții; băiat; Balzac; de bani; bănuț; bărbat; benevol; bogății; boier; bomboane; bun la suflet; bunel; bunelul; bunici; bunicul; calculat; cașcaval; căpos; cerșetor; chibzuială; chită; chitara; chitară; cioplit; ciorap; coleg; crud; a nu da; deștept; dezaprobare; dezgust; domn; dornic; al dracului; durere; dușman; doar pentru el; empatic; enervant; Enigma Otiliei; evitat; fals; fericit; flămînd; foamete; foarte; fudul; gelos; goliciune; gras; hapler; hîtră; hoinar; idiot; iluzie; fără inimă; la inimă; insuportabil; intens; invidie; invidios; Ion; închin; încruntare; îngâmfat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mai mult decât ar trebui. În tulburarea de alimentare compulsivă, persoana afectată ingerează frecvent cantități excesive de alimente. Un astfel de episod compulsiv este dublat de sentimentul pierderii controlului asupra propriei alimentații; ulterior episodului, deseori persoana trăiește sentimente de rușine, dezgust, deprimare sau culpă. Datele de până în prezent arată că tratamentele eficiente în cazul tulburării de alimentare compulsivă sunt terapia cognitiv-comportamentală și terapia interpersonală. Bulimia nervoasă Bulimia nervoasă cuprinde episoade frecvente de alimentare compulsivă, dublate de efortul de a contracara efectul
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
o Îndelungată exersare. Astfel, atunci când dăm dintr-o dată peste ceva foarte scârbos Într-o mâncare din care mușcăm cu poftă, uimirea provocată de acest fapt poate schimba până Într-atât dispoziția creierului Încât să nu mai putem privi decât cu dezgust acea mâncare din care Înainte ne ospătam cu plăcere. Același lucru Îl putem observa la animale, căci deși ele nu au rațiune și poate nici un fel de gândire, toate mișcările spiritelor și glandei care nasc În noi afecte nu le
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Cât despre chestiunea integrării, la un moment dat ea pare să rămână pentru Cioran cumva secundară, conjuncturală. Îi scrie lui Aurel Cioran în 1979: „Ai dreptate: oriunde pe pământ aș fi avut aceeași viziune asupra lucrurilor, aceeași frământare și același dezgust. În fond, faptul că trăiești la Rășinari sau la Paris n-are nici o legătură cu ce ești de fapt” (9 mai 1979 Ă 365). O astfel de viziune, de sorginte metafizică, e contrazisă, însă, de tot ceea ce intră în „echilibrul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
stă în putință pentru a se despărți de rădăcinile lui românești. Dar e dezrădăcinarea posibilă? Oricum, refuză să vorbească românește Ă deși sunt abisuri ale sufletului său pentru explorarea căreia numai româna pare potrivită Ă și își cultivă cu perseverență dezgustul de ai săi. În fapt, disprețuiește tribul căruia îi aparține și de care se simte legat. Legat, în toate sensurile posibile. Dar procesul e lent, complicat, cu retractări abia vizibile, și cauzele, greu de înțeles. Deși dezamăgit că țara nu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a se întoarce să-și revadă locurile tinereții. Simte, însă, că numai acolo, acasă, ar putea fi cu adevărat înțeles: „Mai știi? Viața mea dinainte, «preistoria» mea, mă atrage tot mai mult, fenomen tipic de îmbătrânire, fără îndoială, dar și dezgust față de lumea în care trăiesc. Aici nimeni n-a înțeles nimic, așa că voi, acolo, sunteți toți niște înțelepți, le știți pe toate”. Nu e singura dată, vom vedea, când Cioran critică Occidentul. De fapt, deocamdată își plânge însingurarea și face
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
tip nemaipomenit” (9 mai 1979 Ă 365). Între timp, a ajuns să-i dea dreptate fratelui său, care probabil că încerca să-l consoleze: „Ai dreptate: oriunde pe pământ aș fi avut aceeași viziune asupra lucrurilor, aceeași frământare și același dezgust. În fond, faptul că trăiești la Rășinari sau la Paris n-are nici o legătură cu ce ești de fapt” (9 mai 1979 Ă 365). Oricât de seducătoare pare o astfel de ipoteză, confirmată în bună măsură chiar de Cioran, adevărul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
-i drept, Occidentul nu mi-a prea reușit. Îl detest pentru ceea ce este și mai ales pentru ceea ce speră...” (2 ianuarie 1973 Ă 599). Așadar, să fi avut Cioran, oriunde pe pământ, aceeași viziune asupra lucrurilor, aceeași frământare și același dezgust, cum lasă să se înțeleagă într-un loc?! El însuși nu e sigur de asta atunci când recunoaște prioritatea față de adevăr a lui Noica, cel care, rămas în țară, suferindu-i injustițiile, i se devotează total. Îi scrie fratelui: „Înclin să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
vervă ca niciodată. În vreme ce eu sunt la regim, el, care are cincisprezece ani mai mult ca mine, bea și mănâncă exact ca un om tânăr. Are o curiozitate prodigioasă, se interesează practic de tot. Nu știe ce-i oboseala și dezgustul, nu e ca noi ceilalți...” (23 august 1979 Ă 538). De fapt, Cioran își explică și acum negativitatea prin rădăcinile sale românești. Rădăcinile îi exhibă negativitatea și îi aduc înțelepciunea. Continuă Cioran: „Singurul avantaj de a trăi și de a
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
caietele sunt, oricum, expresia contradicțiilor care se dezvoltă în sincronie. Victoria lui Ă care se edifică pe ruinele neputinței de a acționa Ă este că nu se angajează în nimic, că nu crede în nimic. Tocmai de aceea invidia și dezgustul față de cei care cred se află într-o permanentă confruntare. Așadar, vidul nu capătă la Cioran doar întruchiparea spaimei de ipocrizie, ci și, cum am văzut deja, pe aceea a propriei proiectări în iluzoriu, a golirii de sine, a lipsei
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
că totul e consecința unei mistificări, Cioran nu-și poate învinge nici nostalgia paradisului, nici invidia („Invidia e fiziologică. A trăi înseamnă să secretezi venin” Ă II, 386), cu atât mai puțin violența, căreia îi vom dedica pagini aparte, sau dezgustul față de sine. Dacă se disprețuiește, Cioran o face tocmai din acest motiv, al neputințelor, doar că o face cu voluptate, căci neputința devine ea însăși sens, în măsura în care devine cel puțin tărâm de explorat. Ura, disprețul, dezgustul, greața de sine însumează
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
dedica pagini aparte, sau dezgustul față de sine. Dacă se disprețuiește, Cioran o face tocmai din acest motiv, al neputințelor, doar că o face cu voluptate, căci neputința devine ea însăși sens, în măsura în care devine cel puțin tărâm de explorat. Ura, disprețul, dezgustul, greața de sine însumează tot acest curaj negativ în care Cioran excelează. „Mizeriile mele!”, exclamă la un moment dat, pentru a continua: „singurul lucru care mă preocupă cu adevărat. Tot ce am scris se reduce la o meditație pe marginea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
De sine însuși? De golul care a substituit ființa? De absența lui Dumnezeu? În fine, printre aceste repere livrești care-l ajută pe Cioran să se înțeleagă, alături de Lucrețiu, Luther, Napoleon sau Nero, Nietzsche. Or, Nietzsche îi provoacă silă și dezgust. E dezgustul față de sine însuși. Se recunoaște, prea bine, în el. Iată-l spunând: „Nu poți accepta un gânditor al cărui ideal se situează la antipodul a ceea ce era. Are ceva grețos nevolnicul ce propăvăduiește forța, nevolnicul ce nu cunoaște
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
însuși? De golul care a substituit ființa? De absența lui Dumnezeu? În fine, printre aceste repere livrești care-l ajută pe Cioran să se înțeleagă, alături de Lucrețiu, Luther, Napoleon sau Nero, Nietzsche. Or, Nietzsche îi provoacă silă și dezgust. E dezgustul față de sine însuși. Se recunoaște, prea bine, în el. Iată-l spunând: „Nu poți accepta un gânditor al cărui ideal se situează la antipodul a ceea ce era. Are ceva grețos nevolnicul ce propăvăduiește forța, nevolnicul ce nu cunoaște mila” (II
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a fi?! Cum vom vedea, el e acela care lovește în sine „prin intermediul celui mai vechi, celui mai drag vis al său”. De reținut pentru momentul în care vom explora obiectul urii lui Cioran, neamul, Dumnezeu, propriul sine. În fine, dezgustul pe care scepticismul i-l provoacă lui Cioran e dublat, într-un efort de salvare de sine, de admirație. Neputând scăpa de această tară a strămoșilor sau a fiziologiei, lui Cioran nu-i rămâne decât să-ncerce o restaurare pozitivă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ca ei” (I, 310). Mai mult, spectacolul furiei îl descumpănește și i se pare oribil. Iată cum i se pare Étiemble, prin intermediul unei scrisori trimise către Brasillach: „atât de otrăvit de ură, că aproape-ți vine să te rogi din dezgust. Într-atât de oribil e spectacolul oferit de cel ce împinge ranchiuna până la delir” (III, 160). În același timp, Cioran crede că ura este motorul istoriei: „Să suprimăm ura înseamnă să ne privăm de evenimente” (III, 346). Și, deși uneori
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]