1,251 matches
-
furie, agresivitate verbală, vandalism, bătăi etc. Așa cum reiese dintr-un studiu al lui Dierenfield 121 pentru profesorii britanici, principalele cauze ale comportamentului perturbator al elevilor sunt: • mediul familial dezechilibrat; • presiunea colegilor; • lipsa de interes pentru o anume disciplină de studiu; • dezinteresul pentru școală (în general); • instabilitatea psihică/emoțională a elevilor; • lipsa abilității de a lucra în clasă; • revolta împotriva autorității adultului; • nivelul scăzut al respectului de sine; • lipsa de afecțiune pentru profesor; • utilizarea drogurilor. Pentru contracararea acestor cauze, specialiștii britanici au
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
putea fundamenta datoria de a învăța algoritmul împărțirii pe responsabilitatea ulterioară de a controla modul în care sunt gestionate problemele spațiului public al comunității respective. O compatibilitate "vinovată" se poate totuși constata între "refuzul" responsabilității cetățeanului în cadrul spațiului public și dezinteresul sau indiferența (pentru care pot fi vinovați și profesorii, dar nu numai ei) elevilor la școală. Charles Howell consideră că dobândirea autonomiei are și mai puține șanse să fundamenteze datoria de a învăța a elevului, chiar dacă, este un fapt recunoscut
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
profesorul (ca persoană care are rolul de a purta povara funcționării responsabilității derivate). Ca atare, sub privirea atentă a profesorului, copiii și părinții își împart reciproc ceea ce se numește responsabilitate derivată, nonimplicarea părinților fiind sancționată de școală (ca instituție), după cum dezinteresul copiilor va fi sancționat, în mod îndreptățit, de către profesor. Capitolul 13 Despre pedepse și rolul lor în managementul clasei Combinarea autorității și a puterii profesorului asigură posibilitatea controlului unei clase și menținerea disciplinei. În acest context, disciplina definește conformitatea cu
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
va manifesta doar în legătură cu resursele disponibile și mijloacele necesare atingerii scopurilor predeterminate, care tocmai pentru că sunt predeterminate își pierd sensul și semnificația, forța de anticipare și de motivare pe care orice scop asumat le dezvoltă. Nonimplicării profesorului îi va corespunde dezinteresul elevilor, care nu vor recunoaște nevoile și interesele lor specifice nici în scopurile (pentru ei anonime), nici în resursele și mijloacele mobilizate de profesor: Această lipsă de încredere în experiența profesorului se reflectă apoi în lipsa de încredere în capacitatea de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ultimelor estimări ale Parlamentului European. Slovacia a înregistrat o rată de absenteism de 80,36%, dar participarea a fost totuși mai mare decât în 2004 (19,64% față de 16,97%). Ca și în România (cu un absenteism de 72,79%), dezinteresul pentru acest scrutin a fost mare și în Lituania (absenteism de 79,19%), Slovenia (77,63%), Cehia (75%), și Polonia (71,6%). Absenteism ridicat și în Suedia, unde 65% dintre alegători nu au mers la vot, deși țara lor urmează
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
această problemă. În plus, persoanele care consumă acest tip de substanțe cu efect psihoactiv sau psihotrop prezintă un comportament de inadaptabilitate socială, un risc infracțional crescut, o putere diminuată de muncă precum și o capacitate redusă de acumulare de informații, creșterea dezinteresului față de procesul de învățare, înclinații spre absenteism sau chiar abandon școlar. Urmările ce se răsfrâng asupra societății în ansamblul ei pot afecta mai multe paliere. Unul dintre efectele produse de consumul acestor substanțe poate conduce la diminuarea încrederii populației în
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
pentru a îndepărta oamenii de credință. Am prieteni cu care port uneori discuții lungi și revoltate nu pentru că aș avea ceva împotriva ateismului lor declarat, ci pentru motivele care au dus la acest ateism. Dacă îi asculți, înțelegi că nu dezinteresul față de ideea de Dumnezeu îi împinge spre a se considera atei, ci limbajul retrograd, de multe ori penibil, al reprezentanților ortodoxiei românești. Nu vin să susțin aici modernizarea Bisericii în sensul acceptării unor cutume introduse în societate de political correctness-ul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
al individului și din sistematizarea provocată de predominarea acestui impuls. Părerea aceasta nu e cu totul clară, dar pare să conducă la ideea că sentimentul însuși nu capătă printr-asta un caracter diferit, că el folosește unor scopuri deosebite. Caracterul dezinteresului sau al egoismului ar privi atunci numai scopul și nu sentimentele individuale trezite de activitatea în vederea scopului. Dar oare nu capătă teama o nuanță diferită atunci cînd sîntem îngrijorați pentru propria noastră persoană, față de împrejurarea în care ne temem cu privire la
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
al XII-lea de Fiziologie de la Stokholm prezidat de Ariel Johansen, comunicare care i se refuză, lui care era unul din cei mai mari fiziologi ai timpului. Dezamăgirea savantului era totală în fața acestei detașări tacite și complice. Aflat singur în fața dezinteresului autorităților timpului, instituțiilor și comunității științifice internaționale, cu toată decepția pe care o trăiește, continuă să creadă în adevăr și dreptate, virtuți de care știința n-ar trebui să se dezică niciodată. Autorul cărții încearcă un sentiment de revoltă justificată
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
grad ridicat de dezvoltare a noilor tehnologii informaționale. E factori economici acționează direct asupra activității instituției de învățământ și determină volumul și structura oferei de servicii educaționale, structura cererii, nivelul concurenței. Situația economică a beneficiarilor educației poate determina interesul sau dezinteresul față de educație. P factori politico-juridici influențează din ce în ce mai mult activitatea unității de învățământ prin procesul de descentralizare. Implicarea statului în învățământ se realizează prin politici educaționale aflate în concordanță cu politicile europene și internaționale. Reglementările juridice referitoare la intrarea pe piața
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
activitățile școlii de către unele cadre didactice poate duce la o slabă pregătire a elevilor și o scădere a notorietății școlii noastre. 2) Posibilitatea înființării altor unități în zona școlii care va putea duce la o migrație a populației școlare. 3) Dezinteresul unora dintre părinți. b) Analiza situației: Există cadre didactice pentru care ,,barierele în calea schimbării" sunt mai pronunțate iar tendința de implicare în activitățile de echipă este redusă. În școală există profesori care refuză să se implice în diverse activități
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
statutul financiar, prin urmare și social, meritat. Același lucru putem spune că s-a întâmplat și cu profesorii de la Școala cu clasele I-VIII din localitatea X. Se simte deja lipsa respectului din partea unor părinți, profesorii școlii se confruntă cu dezinteresul acestora față de diversele activități propuse de aceștia. În ultima vreme ei se organizează în uniuni, asociații de diverse natură, pentru a câștiga influență asupra lucrurilor. La Școala cu clasele I-VIII din localitatea X profesorii sunt înscriși în Sindicatul Liber
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
a competențelor sociale și școlare. În consecință, nu vor dispune de capacitățile cognitive, motivaționale sau de autoreglare, atât de indispensabile unei școlarizări satisfăcătoare. Permisivitatea poate fi considerată drept o formă de neglijență dacă este asociată cu absența dragostei sau cu dezinteresul față de copil. Permisivitatea poate avea și alte origini ca, de exemplu, dorința de a nu-l sufoca pe copil, bazată pe ideologia care spune că un copil își poate dezvolta de unul singur competențele, o familie dezorganizată sau incapacitatea părinților
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
condițiile în care interlocutorul-copil preșcolar nu știe să citească); * disfuncții la nivelul interlocutorului: probleme de ordin fizic (oboseală, deficiențe vizuale, auditive etc.) sau psihic (stări/sentimente negative); management deficitar al emoțiilor; prejudecăți; așteptări nerealiste; deficiențe de concentrare; lipsă de receptivitate; dezinteres; egocentrism; incapacitatea de detașare de propriile probleme/gânduri/stări, ca premisă a deschiderii față de locutor și de mesajul acestuia; tendința de a "vâna" greșelile locutorului; manifestări ale sarcasmului, răutății, ostilității, atitudinii discriminatoare etc.; tendința de a evalua/critica/ moraliza etc.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sau accidentările intenționate. Ele se repetă permanent pînă cînd deținutul clachează și acceptă protecția unui alt colocatar al celulei. Doar puțini indivizi scapă de aceste violențe, grație forței fizice, relațiilor de simpatie pe care le poate genera de la început sau dezinteresului acordat persoanei sale de către ceilalți deținuți. Într-un mediu care anulează orice solitudine, în care spațiul personal al celui mai norocos deținut se apropie de un metru pătrat, toți participă la botezul unui nou venit. Teama de represalii în cazul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ajut pe cei mai tineri și neajutorați. Siguranța de sine este o valoare față de care deținuții manifestă o respingere accentuată (rang 19). S-ar putea explica acest lucru printr-o înțelegere deficitară a formulării. Față de valoarea profesională deținuții au manifestat dezinteres, înregistrîndu-se pe total rangul 18. Am putea interpreta acest fapt ca pe o condiție ce a favorizat săvîrșirea infracțiunii. La categoria omor, se observă o valorizare crescută a profesiei. Opțiunea pentru următoarele trei valori ca fiind între cele mai respinse
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ar afla. Analizînd această problemă, Roger Mucchielli 163 arăta că vagabondul prezintă unele caracteristici specifice: nevoi alimentare minime; nevoi sexuale aproape inexistente; afirmarea de sine extrem de redusă; teama de a provoca ostilitate în mediul prin care trece; dezvoltarea sentimentului libertății; dezinteresul complet pentru comunicare; o plăcere a vieții și a jocurilor. Aflat în derivă, minorul se asociază în bandă sperînd să găsească în ea un mediu de certitudine și siguranță, posibilitatea de a se identifica cu un grup restrîns, solidaritate și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lecturii în închisoare."221 Deoarece cititul reduce agitația din celule, unele cadre încurajează această practică, împrumutînd deseori cărți de la bibliotecile publice, căci fondul de carte al bibliotecilor din penitenciare este adesea redus, alcătuit după 1990 aproape în exclusivitate din donații. Dezinteresul bibliotecarilor pentru semnarea unor protocoale cu diverse instituții (ministere, școli, fundații, ambasade, edituri etc.) pentru achiziționarea de cărți este dat și de lipsa unui spațiu adecvat pentru depozitare și pentru lectură. În ciuda faptului că bibliotecile sînt instrumente esențiale în procesul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
plătite scump de omenire, dar, după cum se vede, întotdeauna este nevoie de sacrificii"278. Aducînd socialul în cîmpul penal, justiția nu va mai putea să se retragă la marginea societății, să se organizeze în locuri exterioare acesteia, care să faciliteze dezinteresul magistraților după pronunțarea sentinței. Acest dezinteres a creat inegalități de statut în rîndul personalului juridic, angajații responsabili de închisori fiind aruncați pe ultima treaptă ierarhică, iar munca în închisoare fiind percepută ca o formă de pedeapsă sau ca una din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
se vede, întotdeauna este nevoie de sacrificii"278. Aducînd socialul în cîmpul penal, justiția nu va mai putea să se retragă la marginea societății, să se organizeze în locuri exterioare acesteia, care să faciliteze dezinteresul magistraților după pronunțarea sentinței. Acest dezinteres a creat inegalități de statut în rîndul personalului juridic, angajații responsabili de închisori fiind aruncați pe ultima treaptă ierarhică, iar munca în închisoare fiind percepută ca o formă de pedeapsă sau ca una din mizeriile inevitabile slujbei, de care trebuie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
personalului juridic, angajații responsabili de închisori fiind aruncați pe ultima treaptă ierarhică, iar munca în închisoare fiind percepută ca o formă de pedeapsă sau ca una din mizeriile inevitabile slujbei, de care trebuie să se debaraseze cît mai rapid. Acest dezinteres bazat pe o filosofie și o politică penală totalitare a permis dezvoltarea închisorilor ca instituții nocive, cancerigene în corpul social. În ciuda tuturor piedicilor, închisorile românești trebuie să urmeze tendința generală europeană de deschidere către societate și de umanizare a regimului
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-și însușească felia mare de cașcaval din bogata Rusie, la prețul dorit de ei. Putin a avut mare grijă să nu-și înece partenerii din summitul NATO cu prea multă democrație impusă de aceștia în țările arabe cu prea mare "dezinteres". Rusul a avut grijă să satisfacă în primul rând cerințele poporului rus și apoi să-i asculte pe clienții străini și numai pe cei care merită audiență la el. Alții care-l „scarpină în cap”, să aștepte în anticameră, până
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
testamentul său politic:" Am stat cu capul sus și fără teamă în fața judecății, după cum stau și-n fața justiției supreme: Așa să stai și tu. Nimeni din această țară nu a servit poporul de jos cu atâta dragoste, pasiune și dezinteres, cum l-am servit eu.I-am dat totul de la muncă până la banul nostru, de la suflet până la viață, fără a-i cere nimic. Nu-i cerem nici azi! Judecata lui pătimașă de azi nu ne înjosește, judecata lui de mâine
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de pildă, 83% dintre utilizatori își administrează conturile bancare pe Net.173 Pentru oamenii politici, social media oferă ocazia de a repara un neajuns major al procesului politic: lipsa dialogului permanent cu cetățenii pe care îi reprezintă. Una dintre cauzele dezinteresului și dezamăgirii acestora față de procesul politic, care au drept rezultat absenteismul și votul negativ, este aceea că accesul la reprezentanții politici e adesea imposibil sau dificil. În alte părți, politicienii și autoritățile publice învață să se folosească de social media
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
noțiunea de depolitizare în cadrul colocviilor și meselor rotunde cu caracter politic din anii 1980. Problema depolitizării se substituia celei a lipsei spiritului civic pentru a exprima neliniștea democraților față de devenirea democrației 217. Depolitizarea, mai mult decât un fenomen general de dezinteres față de politică, traduce detașarea cetățenilor față de formele politice neadaptate evoluției sociale 218. Astfel, dezbaterea publică pare să nu mai aibă loc în instanțe politice convenționale (adunări, partide), pentru a se ancora în alte locuri (cluburi, sindicate, regiuni etc.) În general
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]