4,618 matches
-
dacă Îl crezi și tu. 2773. Cuvântul nu te minte niciodată dacă nu Îl minți. 2774. Cuvântul nu poate pribegi la poarta vieții tale niciodată. 2775. Cuvântul nu se Închină nimănui ci deslușește. 2776. Cuvântul Îmbină sau dezbină, leagă sau dezleagă. Niciodată nu este cel care greșește. 2777. Cuvântul nu te ascultă ci te Învață mereu. 2778. Cuvântul este certitudinea faptului că viața ta deține un sens, cunoscut sau nu. 2779. Cuvântul nu pleacă niciodată din inima ta oricât de mult
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/99_a_390]
-
pentru cei fără locuință umpleam lapsusuri de porțelan cu paul celan plutind într-un sos de armuri răsfierte la computer de la etajele superioare unde din sărăcia lumiise preparau temperaturi de globalizare la focuri de arme și suflători în religii extrem de dezlegate la portofel în timp ce eu iar am inter vie watt un vin de iar mă simțeam drot din maramureș așa mă adăposteam în literele unui poem lung să-i pot aminti că cine mă pomenește cine mă eunucă-alună din calul de
Sângele îngerilor by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/15068_a_16393]
-
trezie Și mă prind de umeri să le spun Ce mi-ai dat, Ardeal bătrân, și mie, Și din câte daruri să te-adun? Vinovat, dator pe-o viață-ntreagă, Tu mi-ai hărăzit cuvântul scris, Iar prin mine secolii dezleagă Tot ce-a fost păcat și gând proscris. Blestemat să fie-acela care Nu știe să-ți cadă în genunchi, Să-l dezlegi de ură și trădare, Să-i trimiți noi seve-n vechiul trunchi. Cântec scris și-n piatră și
DEDICAȚII by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/2575_a_3900]
-
te-adun? Vinovat, dator pe-o viață-ntreagă, Tu mi-ai hărăzit cuvântul scris, Iar prin mine secolii dezleagă Tot ce-a fost păcat și gând proscris. Blestemat să fie-acela care Nu știe să-ți cadă în genunchi, Să-l dezlegi de ură și trădare, Să-i trimiți noi seve-n vechiul trunchi. Cântec scris și-n piatră și-n istorii, Aburul ființei ce-o avem, Înfruntând hotare iluzorii Printre-atâtea urme de blestem. Dă-ne cărți în loc de circ, și lasă Pe
DEDICAȚII by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/2575_a_3900]
-
viță de vie sălbatică ne îndemna să vorbim graiul de la marginea pustiului limba unei mame care a murit fecioară. 2 Nu din cauza războiului, am intrat într-o rezervație: dimineața când m-am trezit nu mi-a rămas decât să-mi dezleg șireturile și să mi le pun în jurul gâtului cum știam că face mama cu șiragul de perle. Întâmpinam moartea ca pe o dansatoare ce abia învățase primii pași. Lăstarii zilei se arătau ofiliți și semințele roșii încolțiseră peste tot, în
Alte lucrări și multe alte zile (work in progress) by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/2712_a_4037]
-
pur și simplu pute. - Scuzați, o, Metafore ! Și, iată, mă poticnesc chiar acum, nu mai știu cum să-mi continuu poemul, mi s-au terminat figurile de stil, majusculele, și, oh, acea muzică, muzica, pe când năvălește de pretutindeni „Muzica! Muzica!”... Dezleagă-te, așadar, cravată cu dungi albastre, negre, nu mai pot, lasă-mă să urlu, nu mi-au mai rămas decât sinonimele urletului Și nu mai găsesc în memorie decât o antologie de gemete, în vremea asta, a noilor, vechilor asasini
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
de sânge, schelete de semne ale mirării - și, poate, într-un mare Târziu, trezirea, un verde pur, verde pur, un foșnet, un scâncet, un murmur, o adiere, un cântec, măcar îngânat, de leagăn, sub soarele nou. Dar acum, te deznod, dezleagă-te, dezleagă-mă, lasă-mă să strig, să țip, să mugesc, să zbier, să urlu până voi răguși, să urlu până mai pot urla, - dezleagă-te, dezleagă-mă, cravată a lui Gellu Naum! Dezleagă-mă, te rog, și Tu, Doamne
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
schelete de semne ale mirării - și, poate, într-un mare Târziu, trezirea, un verde pur, verde pur, un foșnet, un scâncet, un murmur, o adiere, un cântec, măcar îngânat, de leagăn, sub soarele nou. Dar acum, te deznod, dezleagă-te, dezleagă-mă, lasă-mă să strig, să țip, să mugesc, să zbier, să urlu până voi răguși, să urlu până mai pot urla, - dezleagă-te, dezleagă-mă, cravată a lui Gellu Naum! Dezleagă-mă, te rog, și Tu, Doamne, să vină
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
o adiere, un cântec, măcar îngânat, de leagăn, sub soarele nou. Dar acum, te deznod, dezleagă-te, dezleagă-mă, lasă-mă să strig, să țip, să mugesc, să zbier, să urlu până voi răguși, să urlu până mai pot urla, - dezleagă-te, dezleagă-mă, cravată a lui Gellu Naum! Dezleagă-mă, te rog, și Tu, Doamne, să vină Dezlegarea!
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
un cântec, măcar îngânat, de leagăn, sub soarele nou. Dar acum, te deznod, dezleagă-te, dezleagă-mă, lasă-mă să strig, să țip, să mugesc, să zbier, să urlu până voi răguși, să urlu până mai pot urla, - dezleagă-te, dezleagă-mă, cravată a lui Gellu Naum! Dezleagă-mă, te rog, și Tu, Doamne, să vină Dezlegarea!
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
soarele nou. Dar acum, te deznod, dezleagă-te, dezleagă-mă, lasă-mă să strig, să țip, să mugesc, să zbier, să urlu până voi răguși, să urlu până mai pot urla, - dezleagă-te, dezleagă-mă, cravată a lui Gellu Naum! Dezleagă-mă, te rog, și Tu, Doamne, să vină Dezlegarea!
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
de noi și de țară, în timp ce pămîntul cărat se transforma într-o mîzgă cleioasă, ne ungeam trupul cu el, încingînd un dans în jurul idolilor ce vegheau groapa comună.... Cînd treceam înapoi cu pumnii strînși granița, veneau vameșii buni și ne dezlegau desăgile, scormoneau ca niște cîini în pămîntul pe care-l duceam îndărăt (aici și acolo ne era țara promisă; aici o jumătate de rai, dincolo altă jumătate) purtată de balanțele unei sorți ce nu vroia să se încline nici la
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
asumare a unei despărțiri. Unul dintre acestea, adolescentin, dar, totuși, fals viril, este acela al despărțirii lui Cioran de profesorul său: triumful vizibil al rupturii, l-aș numi. Îl întîlnim în numeroase variante. El exprimă pe omul care se simte dezlegat numai dacă a făcut publică ruptura. Apoi există despărțirea melancolică, mai muzicală, aplecată asupra ei înseși... În fine, despărțirea pe care o resimte cel mai puternic acela care a dat - o despărțire care nu mai are nevoie să fie atestată
Întîlniri esențiale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10716_a_12041]
-
Din loc în loc, jocuri de limbaje, metafore adesea, capătă turnură paradoxului, oximoronului sau a paronimiei - toate fiind, în plan stilistic și gramatical, figuri ale ambiguității. Pe un plan subțire, al subtilităților, poetul, în libertatea lui de grafolog al gândurilor (personale), dezleagă înțelegerea cititorului să asocieze, să grupeze și să-și decidă singur înțelesurile care-i convin. El i-a dat punctul din univers, lectorul să facă bine și să se orienteze (Ehe, Ehe, a trecut vremea cu mură-n gură!): „Genunchii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
viselor deșarte numai lașii lumii nu ajung. nu regret că te-am luat cu mine. noi spre altă soarta am plecat, dar un greu păcat mi-atârnă-n vine: că pe Câine l-am lăsat legat. du-te tu femeie și-l dezleagă. dacă vrea, să vină după noi; numai tu ai fost o viață-ntreagă steaua-n care credem amândoi. si cand drumul va avea un capăt, undeva, prin pajiști de omăt, voi cerși femeie și-am să capăt dreptul să-l
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
preva lează ideea definirii geniului că intelect în permanent zbor spre eliberarea metafizica. Aș spune că, în fapt, e un pseudo-dialog filosofic, conceput în 33 de strofe, un apendice mesianic voit, o poartă spre zariștea gândirii nemărginite, absolute. Pregătit să dezlege parte din dedesubturile dramei axiologiei lumii, a creației, întrebările lui Hyperion: „Prin care neștiut păcat De boală morții sufăr?” sau/și „Nu-i nimeni să spintece Abisul și tăria Și cu-absolut să vindece Rănită - veșnicia?” echivalează cu o nevoie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
oferă cîntecele lui Cohen. Una peste alta, muzica lui Cohen este o combinație inimitabilă de oboseală și mister, de virilitate melancolică (dacă există așa ceva) și poezie, de monotonie a interpretării și repetitivitate a liniei melodice. Cartea lui Mircea Mihăieș nu dezleagă misterul personalității lui Leonard Cohen, dar oferă elemente pentru mai buna situare a acestuia în peisajul culturii americane din ultimele decenii. În plus, autorul român oferă un model despre cum se realizează o monografie a unei personalități artistice de primă
Paradoxul Leonard Cohen by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10979_a_12304]
-
și mai de neînțeles pentru o Ana Vogel, ahtiată după salariile mari oferite anchetatorilor de statul polițienesc menținut prin teroare. Individualizat în romanul eliadesc este doar bătrânul director de școală care, și după treizeci de ani, încă mai încerca să dezlege misterul unor dispariții din planul lumii fizice. El este copil și bătrân în același timp, este cel prin care renaște memoria (M. Eliade, încercarea labirintului, p.156). Si întrucât doar prin Fărâmă lumea se re-vrăjește, revelându-se cititorului poveștilor sale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Și nu mi-ai spus niciodată. - Mai lasă-mi puțin timp. Clyde s-a ridicat și s-a uitat la ceasul din cameră. Era trecut de cinci. Și-a dezbrăcat, cu un gest hotărît, geaca și a început să-și dezlege șireturile pantofilor. - N-ai de gînd să o întinzi, Clyde? - Am de gînd să te întind, i-a răspuns rînjind. - Nu la asta m-am referit; și nu-mi place să-mi vorbești ca unei curve. - Haide, haide, puicuțo. Doar
Truman Capote O vară de răscruce by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/10795_a_12120]
-
argheziană, deși blagoslovită, poantă: "Tușind, mai stă paracliserul bătrîn, cu mîini cutremurate,/ S'aprindă la icoane cerul: sfînt lîngă sfînt, stea lîngă stea." Sau: "E toaca Ta! A început să bată/ Sub cer, prelung, cu inima deodată." O rezolvare care "dezleagă" poezia. Evanghelii înțărate, pe un motiv de Crainic, dar fără degetul lui arătînd necontenit o idee, desenează Ion Pillat în Povestea Maicii Domnului și în Chipuri pentru o Evanghelie, contribuții cantabile la zestrea noastră de colinde. O Dobroge nu turcească
Lirica recuperarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10165_a_11490]
-
brusc lămurit. Deschise ușa unei alte despărțituri. Scoase un sac din pânză cauciucată. - De fapt n-a rămas cine știe ce. Un picior de la genunchi În jos, câteva degete și fragmentele din Îmbrăcămintea ce a mai putut fi recuperată, preciză el În vreme ce dezlega gura sacului. Apoi, Îi răsturnă conținutul pe masa acoperită cu tablă zincată. Fragmente din ceea ce fusese odată un trup, se Împrăștiară Înghețate, scoțând un zgomot sec, pe tabla curată. Profesorul scoase un geamăt, și se prăbuși murmurând. - Pantoful, paaantoooful!- Apoi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
în cursă. Hăituit de acest "ambasador", strigoi al trecutului care-i amintește implacabil data scadenței, Branea apelează la toate mijloacele și strategiile posibile. Solicită mașini de pază în fața casei, fuge din oraș, se roagă de o rudă bătrână să-l dezlege de blestem. Prozatorul îl trece cu artă prin etapele acestei ruinări, înfățișându-și personajul ca pe un păianjen încurcat în plasa propriului trecut criminal. Insomnii prelungite și coșmaruri îngrozitoare, halucinații în toiul zilei și momente de teroare survenite la fiecare
O surpriză by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10237_a_11562]
-
dată, nu mai există o distanță între autor și personajele sale, ci între ipostazele diferite ale celui dintâi. Paul este totodată actant și narator al poveștii, al cronicii pe care o trăiește și o scrie deopotrivă. Avantajele genului (notația directă, dezlegată de pactul ficțiunii omogene, impredictibilitatea episoadelor, asociațiile mai libere pe care diaristul și le îngăduie) sunt speculate de autorul de pe copertă, "colecționar de tipuri umane", dar preocupat în chip vizibil de o anume figură feminină. Este roșcata Norma, femeie vitală
O surpriză by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10237_a_11562]
-
și Eminescu, pînă la Ștefan Aug. Doinaș și Mihai Ursachi: "Floare de cais,/ nu înflori mai devreme,/ nu lăsa albul zăpezii să te cheme./ Omătul e floarea unui alt copac/ pe ale cărui crengi,/ mugur de cais, să nu te dezlegi./ Lasă vîntului calea muntelui,/ lasă soarelui calea laptelui/ și streșinilor plînsul caselor./ Altfel, floare de cais, miezul tău dulce/ ca lemnul de cruce,/ ca lustrul de ape,/ nu se va mai coace./ Mielule-copile,/ nu-ți lăsa din zile/ celor ce
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
ora trei dimineața. Gâștele împreună cu doi saci de fasole au luat direcția casei noastre cu Alec și cu mine. Tata a venit și el mai târziu cu Constantin. Toți eram obosiți. Bietul tata era cel mai obosit. Noi, băieții, am dezlegat gâștele și le-am pus într-un coteț mare pe care-l aveam în curte. Noi, băieții, am putut dormi câteva ore, dar tata nu. Deja se luminase afară și pe cât era tata de obosit, pe atât era de bucuros
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]