3,808 matches
-
scoate peri albi, cu sugestia că dacă ar fi altfel, dacă legislația limbii române ar fi mai severă, operele bune ar putea apărea mai ușor. Erezie estetică clasicistă, Încredere fanatică În gramatică, Îngrijorare (de Înțeles) În fața anarhiei limbajului: „Avem un dialect bun, ușor și Înmlădios; În el fieșce cuvînt nu e ca la voi legat, cu un articol semeț, cu un pronume ciudat, Pronume-articole lungi care sufletul ți-l scot și seamănă cînd pîșesc cu suita unui despot. Dar ce mai
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În el fieșce cuvînt nu e ca la voi legat, cu un articol semeț, cu un pronume ciudat, Pronume-articole lungi care sufletul ți-l scot și seamănă cînd pîșesc cu suita unui despot. Dar ce mai mult să vorbesc?”... Anarhismul dialectului nu-l Împiedică Însă să scrie mult și, dacă ținem seama de compoziția poemului, dialectul refractar nu-l Împiedică să scrie cu o vădită plăcere. Versurile sînt bine măsurate, poemul are, indiferent de natura temei, o introducere, o tratare și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un pronume ciudat, Pronume-articole lungi care sufletul ți-l scot și seamănă cînd pîșesc cu suita unui despot. Dar ce mai mult să vorbesc?”... Anarhismul dialectului nu-l Împiedică Însă să scrie mult și, dacă ținem seama de compoziția poemului, dialectul refractar nu-l Împiedică să scrie cu o vădită plăcere. Versurile sînt bine măsurate, poemul are, indiferent de natura temei, o introducere, o tratare și o morală. O imagine (personificarea, de regulă, a unei abstracțiuni) este dezvoltată Într-un paragraf
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Își alege cu grijă tema și nu evadează din ea decît pentru a-i dezvolta partea morală. Trecerea de la intenție la faptă nu implică un dramatism, o agresiune asupra formelor ostile. Cu toată spaima (teoretică) pentru libertățile prea mari ale dialectului În care scrie, autorul meditațiilor patriotice și al satirelor nu pare a Întîmpina obstacole În calea intențiilor sale: formele se supun, ideile „drepte și Înalte” Își află ușor expresia trebuitoare. Înălțarea, mărirea obiectului poetic presupun o lepădare a lui de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
formă nu este nici cugetare: „versurile șchioapătă ca un cal lînced, rămîn În gît...” Bolintineanu este, În fond, un „simțualist”, simțualismul fiind, dacă-i traducem bine formula, o manifestare liberă a emoțiilor. Heliade, Alexandrescu, Alecsandri vor să zăgăzuiască, prin retorică, dialectul nostru proliferant. Bolintineanu lasă simțurile să vorbească, nu meditează prea mult (ca să nu zicem deloc) la greutățile limbajului, prinde după ureche sun-urile divine și ochiul lui Întîrzie cu voluptate pe lucruri. Este primul poet cu o mentalitate integral romantică
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Conachi de a alcătui o gramatică a poeziei. Simbolurile Întemeierii apar și aici: „cele dintîi așezămînturi a stihurilor”, „aceste trei canoane sînt temelia meșteșugului stihurilor pe care este așăzată toată stihurghichi” etc... Conachi inventează (traduce, calchiază) o terminologie specifică, silind dialectul moldav să primească finețea și complexitatea științei retorice. El Împarte stihurile În drepte, Încurcate și sloboade, numește vocalele slove glăsuitoare și consoanele slove neglăsuitoare, tîlcul, tălmăcirea unui stih se cheamă la el noimă, comparația este asămăluirea, scurtarea unui cuvînt prin
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tematice despre Calabria (Poesie alla Calabria, Cosenza, 1986; Narratori Calabresi, Catanzaro 1994; Voci della scrittura calabrese, Firenze 2003), despre Alto Jonio, despre trenuri, despre Lucca, despre rimă. Pentru Universitatea Stony Brook, N.Y., a îngrijit cărți ale unor poeți în dialectele din Lazio, din Campania și Friuli Venezia Giulia, inserați în antologia poeților dialectali în ediție trilingvă. Pentru o biografie mai amplă, chiar dacă nu completă, se pot consulta texte îngrijite de: Luigi Troccolo, Omaggio a Dante Maffia, Castrovillari 1978; Gennaro Mercogliano
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
departe de comunitate și să trăiască singuratic printre cărți. Studia douăsprezece ore pe zi, uneori vorbea de unul singur în timp ce se plimba pe coridoarele mânăstirii sau ducea câte un dumicat la gură nepăsător, bolborosea fraze în latină, în greacă, în dialectul calabrez, precum un bătrân nebunatic incapabil să se concentreze lăsându-se în voia unor sunete din amintiri de mult trecute. Câteodată uita de sine citind fără întrerupere din zori până-n asfințit, fără să-i pese de mustrările sau amenințările cu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
scape de acel flagel al mizeriei. Ceva tot au strâns; contactele cu flota turcă începuseră, dar trebuiau puse la punct amănuntele. De câteva săptămâni mai mulți ambulanți colindau, cu lădițe atârnate de gât, vânzând fleacuri. Erau bărbați care vorbeau un dialect nicicând auzit prin acele locuri și povesteau că au debarcat dintr-o navă sosită tocmai de la Genova. Prezența lor încetinise activitatea prietenilor lui Tommaso, care se temeau să nu fi fost iscoade. Meșterul Attilio i se adresă unuia și-l
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ar deveni lași, ar preda armele și și-ar cere iertare ca niște căprițe încâlcite în mărăciniș. Omul e unul și același, fie că e îmbrăcat în zdrențe, fie că e în uniforma Spaniei. Fra' Tommaso, trebuie să vorbești în dialect; mulți nu înțeleg o boabă din ceea ce zici. Au venit și ei aici împinși de necazuri, în speranța că o să capete datorită ție un codru de pâine și un grajd ca să pună capul jos, altceva n-au înțeles nimic și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
sus, pe cer, căuta un pârâu să bea oleacă de apă și să adape animalul. Din nou la drum. Privind copacii, ce păreau a nu se mai sfârși, încerca să-și amintească numele lor în latină, în franceză și în dialectul din Stilo. A fost o călătorie lungă. Pe drum, pe măsură ce se apropia de Paris, întâlnea oameni grăbiți, întocmai ca în portul Marsilia, fără niciun chef de a sta de vorbă cu el. Asta nu-i prea fu pe plac, căci
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Marco Berardi (a doua jumătate a sec.XVI), născut la Cosenza. A fost răpus de viceregele de Napoli (n.t.) 9 Apologia pro Galileo, opera a lui Campanella, scrisă în limba latină în 1616 (n.t.) 10 în original, in dialectul calabrez (n.t.) 11 Tommaso d'Aquino (1225-1274), călugăr dominican italian, numit de contemporani Doctor Angelicus, autor al operei fundamentale pentru catolicism Summa theologiae (n.t.) 12 Tertullian (155 230 d. Ch.) , scriitor berber, originar din Cartagina, apologet creștin de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
călugăr dominican italian, numit de contemporani Doctor Angelicus, autor al operei fundamentale pentru catolicism Summa theologiae (n.t.) 12 Tertullian (155 230 d. Ch.) , scriitor berber, originar din Cartagina, apologet creștin de limba latină (n.t) 13 în original, în dialectul calabrez (n.t) 14 Titus Lucretius Carus (99-55 a.C.), poet și filosof roman, cunoscut mai ales prin poemul de inspirație epicureică De rerum natura (n.t.) 15 BernardinoTelesio (1509-1588), filosof și naturalist italian din Cosenza, inițiator al noii filosofii a
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
René Descartes, Francis Bacon, T. Campanella (n.t) 16 Galeazzo di Tarsia (354-430), poet de origine calabreză, din școala petrarchistă (n.t.). 17 Augustin de Hipona (354-430), episcop, filosof, teolog și doctor al Bisericii (n.t.). 18 în original, în dialect calabrez (n.t.). 19 locuitori ai "Cetății soarelui" (utopie filosofică a lui Tommaso Campanella, apărută în 1602 în limba curentă din Florența), conduși de un prinț-sacerdot numit Sol (n.t.). 20 Boethius, filosof (480-524), filosof, vlăstar al familiei de nobili
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Roma în piazza Campo de' Fiori la anul 1600 (n.t.). 32 Francesco Pucci (1543-1597), filosof și literat italian; acuzat de Inchiziția din Roma de erezie, a fost decapitat și apoi ars pe rug (n.t.). 33 în original, în dialect calabrez (n.t.). 34 în original, în dialect calabrez (n. t.). 35 în original, în dialectul calabrez (n. t.). 36 în original, în dialect calabrez (n. t.). 37 Soarele vampir (n. t.). 38 vânt dinspre sud-estul Italiei (n. t.). 39
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
1600 (n.t.). 32 Francesco Pucci (1543-1597), filosof și literat italian; acuzat de Inchiziția din Roma de erezie, a fost decapitat și apoi ars pe rug (n.t.). 33 în original, în dialect calabrez (n.t.). 34 în original, în dialect calabrez (n. t.). 35 în original, în dialectul calabrez (n. t.). 36 în original, în dialect calabrez (n. t.). 37 Soarele vampir (n. t.). 38 vânt dinspre sud-estul Italiei (n. t.). 39 insulă despre care vorbește un geograf grec în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și literat italian; acuzat de Inchiziția din Roma de erezie, a fost decapitat și apoi ars pe rug (n.t.). 33 în original, în dialect calabrez (n.t.). 34 în original, în dialect calabrez (n. t.). 35 în original, în dialectul calabrez (n. t.). 36 în original, în dialect calabrez (n. t.). 37 Soarele vampir (n. t.). 38 vânt dinspre sud-estul Italiei (n. t.). 39 insulă despre care vorbește un geograf grec în anul 491 a.Ch., prezentă și în opera
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de erezie, a fost decapitat și apoi ars pe rug (n.t.). 33 în original, în dialect calabrez (n.t.). 34 în original, în dialect calabrez (n. t.). 35 în original, în dialectul calabrez (n. t.). 36 în original, în dialect calabrez (n. t.). 37 Soarele vampir (n. t.). 38 vânt dinspre sud-estul Italiei (n. t.). 39 insulă despre care vorbește un geograf grec în anul 491 a.Ch., prezentă și în opera lui Ptolomeu, Camoens și Campanella (Cetatea soarelui), (n.
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
veacului 15, tiparul (n. t.). 46 Apologia pro Galileo, lucrare a lui Campanella apărută în 1616 (n. t.). 47 ambele motivații (în latină, în original, n. t.). 48 ca să renunțe (în original, în latină, n. t.). 49 în original în dialectul calabrez (n. t.). 50 Pitagora. În 496 a. Ch., s-a transferat împreună cu alți exilați din Samos la Rhégion (actuala Reggio Calabria), spre a deveni unul dintre cei mai mari sculptori greci după Fidias (n. t.). 51 Gioacchino da Fiore
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Pachet de țigări 50 franci Cutie de chibrituri 10 franci Investigație psihosociologică Ne-am pomenit în fața unei probleme metodologice serioase: experimentasem deja sistemul clasic al chestionarului de opinii și nu fuseserăm satisfăcuți. Obstacolul limbii face acest demers inutil: nici cunoașterea dialectului lingala nu este suficientă, sătenii neexprimându-se decât în limba lor tribală (există în jur de cincisprezece astfel de limbi în nordul statului Congo). Pe de altă parte, atitudinea însăși a subiecților față de "chestionar" era cel puțin îngrijorătoare. Chiar dacă am
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
inventar de personalitate în centre de consiliere psihologică, orientare școlară și profesională, orientare vocațională și în carieră, clinici, centre de terapie, școli și agenții corecționale. De asemenea, a fost tradus și/sau etalonat în Austria, Belgia, Cehia, China (în patru dialecte diferite), Coreea, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Japonia, Norvegia, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, etc. Dintre cele 20 de scale standard CPI, 13 au fost clar construite prin metode empirice, mai precis prin analiza itemilor în comparație cu alte criterii care nu aveau
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
satele sale. Constantin Ghica, Zenobie Pop, în fine Mihail Boiagi (cunoscutul autor al gramaticei macedoromîne) care scrie o carte numită "Lumea închipuită" (Orbis pictus). Ar fi interesant de-a se ști dacă Boiagi n-a scris cumva această carte în dialectul macedonean chiar. Teodor Tyrca dă 5000 fl. ajutori pentru tipărirea lexiconului sârbesc. Tot între macedoromâni se găsesc oameni care întrețin tineri români cu "hrană, îmbrăcăminte și ajutorință" la școalele superioare din Pesta. Ei sunt frați și se numesc Atanasie și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
kezaro-krăiești nu se pot face decât pe socoteala statului român. [13 august 1876] ["PENTRU STUDIUL LIMBEI ROMÎNE... "] Pentru studiul limbei române nu-i necesară cunoașterea celei latine clasice, cu care a noastră abia are legături. Iar cea latină vulgară, respective dialectele la care a dat naștere, chiar dac' ar avea cine le preda în fericitul București, totuși ar fi cu totul de prisos într-un institut ca acela al d-lui Troteanu; așadar jos limba latină. [13 august 1877] DE PE Câmpul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce le face sistemul etimologic pur pronunției românești sunt însemnate. Având fiecare facultatea de-a pronunța cum va vrea, generațiune cu generațiune vom păstra vițiul pronunției corupte. Tema etimologiștilor cumcă fonetiștii vor consacra prin uz pronunția provincială și vor face dialecte e iluzorie. Astăzi mai toate ziarele românești au aceeași limbă scrisă; va să zică în nici unele nu s-a consacrat vieții provințiale. {EminescuOpIX 451} Din contra, cu toată unitatea limbei literarie, pronunția diferă în fiece provinție, ba încă ce e mai mult
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pronunția clasică începuse a despărți binișor în două castre, dintre cari un raționalist neci n-ar fi știut cum s-aleagă. Pronunția moldovenească purizată care susținea numai acele sunete dulci cari le regăsești pe toate în același loc și-n dialectul toscan al limbei italiene - și pronunția cea din Țara Românească ridicată azi la gradul de națională. Astfel moldovenii [zic] giudicată, gioc, dzînă, dzău, muntenii din contra judecată, joc, zină, zeu. Calitativmente (musicalmente) vei alege pe cele dentîi logice pe cele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]