1,929 matches
-
fier", exclamă Voltaire celebrînd luxul, confortul, apariția din ce în ce mai grăbită a unor bunuri noi, a unor noi înlesniri, fiind sigur că în acest caz reprezintă și spiritul vremii sale și o apără de profeții trecutului. Un același decalaj, o aceeași relație dialectică, ce se menține de mai mult de două secole, prezentă și în dezbaterile dintr-o contemporaneitate imediată, reprezintă, în cele din urmă, modelul unei contrasocietăți care, practic, a și fost construită. Unei istorii în mișcare, marcată de rupturi și de
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Omului, c natura nu este izgonit din explicația antropologic a d-lui Ralea, ci, dimpotriv, ea este un fapt primordial, iar construcția uman o suprastructur, între natur și om, între dat și civilizație, între natural și artificial, existând o antitez dialectic, pe care d-l Ralea s-a strduit s o dezvolte și s o urmreasc în consecințele ei. D-sa recunoaște îns c, transformrii datelor naturale îi va urma o serie de rezultate, care nu sunt conținute integral în poziția
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
intenția autorului de a spulbera orice dubiu în legtur cu neaderența sa la ideile marxiste, constatm cu surprindere (în adâncimea textului c semnatarul antropologiei filosofice face într-adevr jocul demonstrației pro domo, în fond corecte din punctul de vedere al materialismului dialectic. Scuzele sau explicațiile lui Comarnescu în cronica pe marginea volumului amintit sunt în parte nejustificate, sau, poate, doar prudente în acea vreme, în care puțini intelectuali din generația interbelic au scpat detenției politice, Ralea numrându-se printre protejați, iar Comarnescu printre
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
a Mariei Țăranu și una a Oniței, fată din flori a nevestei Coruțului, țiganul care a venit aici ca vânzător ambulant de pieptene, Ileana Țăran devenită apoi Mătasă. Doi frați, Neculai și Nuțu Marcu, sunt fiii lui Nechita (În variantă dialectică Nicita) care a avut casă În Zăpode lângă troaca unde Își adăpau prelucanii vitele, au casele unul lângă altul. De mulți ani au murit și aceștia, primul de tânăr, iar celălalt, Fuciu, ajungând la anii senectuții. Pentru a-și găsi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ateism (Atheismusstreit) din 1799. Jacobi combate ca o formă de "nihilism", dar și de "ateism", modul în care Dumnezeu este reintrodus în argumentarea filozofică, de la Spinoza până la Fichte și Schelling: El devine obiect al argumentării, așadar al unei cunoașteri discursive, dialectice, raționale, și încetează de a mai fi Absolutul pur și neamestecat la care numai o aprehendare directă de tip intuitiv poate ajunge. Pentru Jacobi, o asemenea aprehendare este realizată de Vernunft, adică de rațiune, înțeleasă conform etimologiei termenului subliniată deja
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
întins astfel umbra asupra unei părți considerabile din gândirea și cultura de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, și chiar și după aceea nu a încetat să tulbure înțelegerea filozofică de sine a vremii noastre. După ce sinteza dialectică, subminată din temelii de constituirea imaginii științifice asupra lumii, a devenit impracticabilă, s-a făcut apel la gândirea lui Nietzsche pentru a compensa vidul filozofic deschis în epoca de "după Hegel" și pentru evitarea ambelor capcane în care era mult
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
asupra lumii, a devenit impracticabilă, s-a făcut apel la gândirea lui Nietzsche pentru a compensa vidul filozofic deschis în epoca de "după Hegel" și pentru evitarea ambelor capcane în care era mult prea ușor să cazi: nostalgia pentru totalitatea dialectică pierdută, pe de o parte, sau adeziunea plată la pozivismul faptelor, pe de alta. Dar urmărirea paradigmei nietzscheene într-un mod din ce în ce mai tenace și furibund a provocat nu numai epuizarea marilor idealuri precum Dumnezeu, Binele și Adevărul, ci și subminarea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
înțelegerea de sine critică a vremii noastre. Nietzsche a atins puncte nevralgice ale condiției noastre istorice: moartea lui Dumnezeu și dispariția valorilor tradiționale, pierderea centrului și fărâmițarea unor vechi identități, experiența radicală a negativității și caracterul impracticabil al oricărei sinteze dialectice, în concluzie imposibilitatea de a da un nume întregului. Dar în același timp a transmis discursului său o vibrație atât de stridentă și extremă, încât interpretarea mesajului disperat pe care intenționa să-l transmită a devenit dificilă, dacă nu imposibilă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
o stare de alienare, să se regăsească pe sine însuși, pentru Voegelin acesta este analog peregrinării prin intermediul căreia scânteia înstrăinată (pneuma) a gnosticilor se întoarce din exilul său în cosmos pentru a ajunge la plenitudinea originară (pleroma). La Marx, procesul dialectic al istoriei, pe care materialismul istorico-dialectic ne permite să-l recunoaștem, îl eliberează pe om de înstrăinare și îl transportă în deplinătatea unei existențe umane integrale. La Nietzsche, principiul natural al voinței de putere îl transformă pe om, sufocat de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
nedespărțită". Acest lucru înseamnă "că fundamentul sursei realității obiective (Wirklichkeit) și a existenței empirice (Dasein) umane sunt Nimicul care se manifestă sau se revelează ca Acțiune negatoare sau creatoare, liberă și conștientă de sine însăși", și că istoria este "mișcarea dialectică a puterii care menține în Ființă Nimicul ce este Omul"224. Kojève conchide: Această putere însăși se realizează și se manifestă ca Acțiune negatoare sau creatoare: Acțiune negatoare a datului care este omul însuși, sau acțiune a Luptei care creează
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
numească apologet al nihilismului. Acesta și-a declarat în consecință propria "vocație nihilistă" și a salutat în mod coerent fenomenele nihiliste ale culturii contemporane ca evenimente pozitive. Intervenind în acest sens în dezbaterea filozofică asupra unor teme precum criza gândirii dialectice (Aventurile diferenței, 1980), moartea subiectului (Dincolo de subiect, 1981), cultura postmodernă (Sfârșitul modernității, 1985) el a focalizat în mod progresiv o perspectivă filozofică definită ca "gândire slabă" (Gândirea slabă, 1983). În cadrul unui astfel de program, receptând în mod propriu critica și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
la un nivel superior de genurile discursului. Se întâmplă frecvent ca genurile să determine planurile de texte fixe: structura sonetului, cea a comediei clasice în trei acte și a tragediei în cinci acte, dispositio oratorică (exordiul, narațiunea, confirmarea, perorația), planul dialectic al dizertației (introducerea, teza, antiteza, sinteza, concluzia). Rețetele de bucătărie, planurile pentru traseele de escaladă și expediții urmează modele aproape identice și am putea spune același lucru și despre prezentările de film din programele de televiziune sau despre cadrul general
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și disputa. Categoriile pe care le propun Marmontel și Vapereau arată că dialogurile sunt supuse unor reguli generale. Totuși, din cauza eterogenității criteriilor acestea sunt mult prea inexacte și ar putea fi reconsiderate mai degrabă prin prisma schemelor de interacțiune didactică, dialectică și polemică construite de S. Durrer (1990) cu privire la arta romanească din secolul al XIX-lea sau cea a "tipologiei dialogurilor" și modelelor de conversație pe care le-a prevăzut G. Dispaux (1984) și care se înscrie în linia preocupărilor pentru
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
din secolul al XIX-lea sau cea a "tipologiei dialogurilor" și modelelor de conversație pe care le-a prevăzut G. Dispaux (1984) și care se înscrie în linia preocupărilor pentru delimitările care se fac în filosofia clasică, între dialogurile critice, dialectice și eristice. În înfruntările eristice, amintesc faptul că predomină dorința de a învinge cu orice preț, de a-l face să îngenuncheze literalmente pe celălalt, fără a fi prea mult preocupat de adevărul celor spuse: Angajarea în dialog arată intenția
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
orice preț, de a-l face să îngenuncheze literalmente pe celălalt, fără a fi prea mult preocupat de adevărul celor spuse: Angajarea în dialog arată intenția de a obține un acord, fie acesta și parțial. Dacă această dorință lipsește, relația dialectică se dizolvă în jocul-spectacol al dialogului eristic. (Dispaux 1984: 55) Făcând distincția dintre strategi, experți, ideologi și surzi, analiza lui Dispaux se situează în mod evident la nivel mai curând conversațional decât dialogal. Astfel vom încerca să abordăm în altă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să renunțe la violență. ("Nu-și au rostul mînia Dobitociei tale"). Citatul din Perelman, prezent în capitolul 2 (p. 82), arată că decizia de a argumenta înseamnă o renunțare la forță. Mielul este nevoit să recurgă la argumentare la dialogul dialectic care caută probele afirmînd adevărul și denunțînd minciuna într-o încercare de a contracara violența inițială. În raport cu lupul care se angajează în interacțiune prin această falsă întrebare, "un fals"dialog un dialog eristic 34 Mielul se află în poziția celui
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nu este interesat de acest lucru demonstrează optica sa eristică. Așa cum nota G. Dispaux: "Angajându-ne într-un dialog, arătăm de fapt că avem intenția de a obține un acord, fie el și parțial. Dacă această dorință nu există, relația dialectică se vede dizolvată într-un joc-spectacol al dialogului eristic" (1984: 55). Felul în care Lupul va încheia interacțiunea este asemănător celui inițial: transferul care se realizează între responsabilitatea directă a Mielului [7] și cea a fratelui [10] și mai apoi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să relativizeze sigurul motiv al Lupului. Trecînd de la o evidența firească care ar putea să-i justifice faptele [15] la un se spune, Lupul demonstrează de fapt că nici nu a fost victima directă a agresiunii arătate în [13]. Edificiul dialectic este demolat lăsând în acest fel locul sofisticii eristice. 5. Exercițiu de analiză secvențială Revenind la cele două dialoguri extrase din operele lui Jules Verne, propuse în exercițiul 5.3. din capitolul precedent, determinați secvențele incomplete, precum și înlănțuirile formate în cadrul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
This other is the deposit of dreams, a release from the shackles of our condition, it is stability in front of life and death, the unification with the universe. We are witnessing a pseudo becoming unto the other, since the dialectic of I/other is interrupted by the situation where the self constructs the other with the aid of the imaginary, and is not transformed by it. Reality cannot be perceived only through the means of Plato's copies, those imperfect
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Vasile Tonoiu, Identitate-ipseitate-alteritate la Ricoeur, în "Revista de filosofie", Tomul L, nr. 5-6, 2003, p. 609). 437 Într-un studiu despre identitatea narativă, Radu Neculau susține că Ricoeur propune o reconstrucție a sinelui prin intermediul celor două forme ale identității, relația dialectică dintre acestea trasând limitele inferioare și superioare ale subiectivității concepute narativ. (Radu Neculau, Paul Ricoeur: identitatea personală și identitatea narativă, în "Secolul 21. Alteritatea",. nr. 1-7, 2002, p. 19). 438 În opinia lui Vasile Tonoiu, "în ambele cazuri survin probleme
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
organismul uman nu este numai ceea ce se vede, că el este ceva mult mai complex. Ceva mult mai profund și mai misterios. N aș putea spune de unde îmi venea această idee. Apoi, în școală am fost educat în spiritul materialist dialectic. Nimic nu se găsește în afara simțuri lor noastre, nimic nu există dacă nu se vede. În consecință corpul om enesc nu este altceva decât substanțe și reacții chimice pe care știința le descoperă și le explică. Nimic mai mult! Eu
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
la o viziune cât mai apropiată de adevăr a lumii în care trăim. Vom încerca să parcurgem un drum la capătul căruia să-l întâlnim pe Creator! CAPITOLUL IV Muntele Pentru un om crescut zeci de ani în spirit materialist dialectic, este foarte greu să se apro pie de religie dintr-un motiv foarte simplu: nu are o dovadă palpabilă la ceea ce susține aceasta. Biserica îi spune omului vorbe, istorii, pilde, dar nici o dovadă palpabilă a acestor afirmații. Omul obiș nui
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
etc.), ca proces complementar care însoțește globalizarea, reprezintă unul dintre răspunsurile realiste la provocările prezente și de perspectivă. Așa încât, dacă discutăm despre relevanta educației pentru viitor, orice logică pune în evidență confruntarea local global. Globalizarea se manifestă ca un proces dialectic pe care structurile mondiale, regionale sau naționale încearcă să-l integreze depășind perspectiva conflictualistă. În documentele de politici sociale și educaționale ale unor instituții supranaționale precum Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, Banca Mondială, Organizația Națiunilor Unite sau Uniunea Europeană, se
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
important nu atât prin realitatea, cât prin eficacitatea sa. Aceste considerente conduc la ideea că noțiunea de identitate culturală nu se poate baza pe o concepție statică, încremenită într-o formulă de-a gata, ci este reflexul unui neîncetat proces dialectic între tradiție și noutate, între continuitate și ruptură, între mișcarea centripetă spre local/național și centrifugă spre universal. Calvin O. Schrag (The Self after Postmodernity,1997 apud. M. Malița, 1999 33) elaborează un model potrivit căruia subiectul este implicat în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
autorității la care aceasta este supusă. Cele mai bune performanțe urmate de o ameliorare sensibilă a rezultatelor școlare sunt înregistrate în școlile și sistemele în care pedagogii, reprezentanții părinților și ai comunității locale participă împreună la procesul de decizie. Relația dialectică ce se stabilește între cele două grupuri permite elaborarea unor noi soluții și mobilizarea energiilor și resurselor necesare pentru a pune în practică aceste soluții. Experiența gestiunii descentralizate arată clar că transferul atribuțiilor asociat unei creșteri economice lente sau unui
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]