1,362 matches
-
pacienți cu hipertensiune arterială de gradul I și II controlată cu lisinopril , administrarea de celecoxib 200 mg de două ori pe zi nu a determinat creșteri semnificative din punct de vedere clinic , comparativ cu placebo , ale tensiunii arteriale sistolice sau diastolice zilnice medii , determinate prin monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 de ore . Printre pacienții tratați cu celecoxib 200 mg de două ori pe zi , 48 % dintre aceștia au fost considerați ca non- responsivi la lisinopril la vizita medicală finală
Ro_730 () [Corola-website/Science/291489_a_292818]
-
ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 de ore . Printre pacienții tratați cu celecoxib 200 mg de două ori pe zi , 48 % dintre aceștia au fost considerați ca non- responsivi la lisinopril la vizita medicală finală ( definiți fie prin tensiuniea arterială diastolică la manșetă > 90 mmHg , fie prin creșterea tensiunii arteriale diastolice la manșetă > 10 % , comparativ cu valoarea inițială ) , comparativ cu 27 % din pacienții tratați cu placebo ; această diferență a fost semnificativă statistic . S- a sugerat că administrarea concomitentă de
Ro_730 () [Corola-website/Science/291489_a_292818]
-
cu celecoxib 200 mg de două ori pe zi , 48 % dintre aceștia au fost considerați ca non- responsivi la lisinopril la vizita medicală finală ( definiți fie prin tensiuniea arterială diastolică la manșetă > 90 mmHg , fie prin creșterea tensiunii arteriale diastolice la manșetă > 10 % , comparativ cu valoarea inițială ) , comparativ cu 27 % din pacienții tratați cu placebo ; această diferență a fost semnificativă statistic . S- a sugerat că administrarea concomitentă de AINS și derivați de ciclosporină D sau tacrolimus crește efectele nefrotoxice
Ro_730 () [Corola-website/Science/291489_a_292818]
-
pacienți cu hipertensiune arterială de gradul I și II controlată cu lisinopril , administrarea de celecoxib 200 mg de două ori pe zi nu a determinat creșteri semnificative din punct de vedere clinic , comparativ cu placebo , ale tensiunii arteriale sistolice sau diastolice zilnice medii , determinate prin monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 de ore . Printre pacienții tratați cu celecoxib 200 mg de două ori pe zi , 48 % dintre aceștia au fost considerați ca non- responsivi la lisinopril la vizita medicală finală
Ro_730 () [Corola-website/Science/291489_a_292818]
-
ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 de ore . Printre pacienții tratați cu celecoxib 200 mg de două ori pe zi , 48 % dintre aceștia au fost considerați ca non- responsivi la lisinopril la vizita medicală finală ( definiți fie prin tensiuniea arterială diastolică la manșetă > 90 mmHg , fie prin creșterea tensiunii arteriale diastolice la manșetă > 10 % , comparativ cu valoarea inițială ) , comparativ cu 27 % din pacienții tratați cu placebo ; această diferență a fost semnificativă statistic . S- a sugerat că administrarea concomitentă de
Ro_730 () [Corola-website/Science/291489_a_292818]
-
cu celecoxib 200 mg de două ori pe zi , 48 % dintre aceștia au fost considerați ca non- responsivi la lisinopril la vizita medicală finală ( definiți fie prin tensiuniea arterială diastolică la manșetă > 90 mmHg , fie prin creșterea tensiunii arteriale diastolice la manșetă > 10 % , comparativ cu valoarea inițială ) , comparativ cu 27 % din pacienții tratați cu placebo ; această diferență a fost semnificativă statistic . S- a sugerat că administrarea concomitentă de AINS și derivați de ciclosporină D sau tacrolimus crește efectele nefrotoxice
Ro_730 () [Corola-website/Science/291489_a_292818]
-
fost tratați cu telmisartan , fie în monoterapie , fie asociat cu hidroclorotiazidă . Micardis a fost comparat cu placebo ( un preparat inactiv ) și cu alte medicamente pentru hipertensiune ( atenolol , lisinopril , enalapril și amlodipină ) . Principala măsură a eficacității a fost reducerea tensiunii arteriale diastolice ( tensiunea arterială măsurată între două bătăi ale inimii ) . 7 Westferry Circus , Canary Wharf , London E14 4HB , UK Tel . ( 44- 20 ) 74 18 84 00 Fax ( 44- 20 ) 74 18 84 16 E- mail : mail@ emea . europa . eu http : // www . emea
Ro_625 () [Corola-website/Science/291384_a_292713]
-
cu trecerea la tratamentul cu comprimate de 80/ 25 mg , în cazul a 713 pacienți care nu au răspuns la tratamentul cu comprimatele de 80/ 12, 5 mg . În toate studiile , principala măsură a eficacității a fost reducerea tensiunii arteriale diastolice ( tensiunea arterială măsurată între două bătăi ale inimii ) . Ce beneficii a prezentat MicardisPlus în timpul studiilor ? MicardisPlus a fost mai eficace decât placebo și decât telmisartan administrat în monoterapie în ceea ce privește reducerea tensiunii arteriale diastolice . În cazul pacienților a căror tensiune arterială
Ro_627 () [Corola-website/Science/291386_a_292715]
-
a eficacității a fost reducerea tensiunii arteriale diastolice ( tensiunea arterială măsurată între două bătăi ale inimii ) . Ce beneficii a prezentat MicardisPlus în timpul studiilor ? MicardisPlus a fost mai eficace decât placebo și decât telmisartan administrat în monoterapie în ceea ce privește reducerea tensiunii arteriale diastolice . În cazul pacienților a căror tensiune arterială nu a fost controlată prin administrarea de comprimate de 80/ 12, 5 mg , trecerea la comprimatele de 80/ 25 mg a fost mai eficace în ceea ce privește reducerea tensiunii arteriale diastolice decât rămânerea la o
Ro_627 () [Corola-website/Science/291386_a_292715]
-
în ceea ce privește reducerea tensiunii arteriale diastolice . În cazul pacienților a căror tensiune arterială nu a fost controlată prin administrarea de comprimate de 80/ 12, 5 mg , trecerea la comprimatele de 80/ 25 mg a fost mai eficace în ceea ce privește reducerea tensiunii arteriale diastolice decât rămânerea la o doză mai scăzută . Care sunt riscurile asociate cu MicardisPlus ? Cel mai frecvent efect secundar asociat cu MicardisPlus ( observat la 1 până la 10 pacienți din 100 ) este amețeala . Pentru lista completă a tuturor efectelor secundare raportate asociate
Ro_627 () [Corola-website/Science/291386_a_292715]
-
unică zilnică . Dozele cuprinse între 150- 300 mg irbesartan , o dată pe zi , scad valorile tensiunii arteriale în clinostatism sau în poziție șezândă , după 24 ore de la administrare ( înaintea dozei următoare ) , în medie cu 8- 13/ 5- 8 mm Hg ( sistolică/ diastolică ) , scădere care este superioară celei observate după administrarea de placebo . Reducerea maximă a tensiunii arteriale se obține la 3- 6 ore după administrare și efectul antihipertensiv se menține timp de cel puțin 24 ore . După 24 ore , la dozele recomandate
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
arteriale se obține la 3- 6 ore după administrare și efectul antihipertensiv se menține timp de cel puțin 24 ore . După 24 ore , la dozele recomandate , scăderea tensiunii arteriale este încă de 60- 70 % din scăderea maximă a tensiunii arteriale diastolice și sistolice . O doză zilnică de 150 mg irbesartan , administrată în priză unică , produce efecte similare asupra tensiunii arteriale după 24 ore de la administrare ( înaintea dozei următoare ) și asupra tensiunii arteriale medii pe 24 ore similare cu cele produse de
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
doze mici de hidroclorotiazidă ( 12, 5 mg ) la irbesartan , în priză unică zilnică , produce o scădere mai marcată a tensiunii arteriale , comparativ cu placebo , după 24 ore de la administrare ( înaintea dozei următoare ) , de 7- 10/ 3- 6 mm Hg ( sistolică/ diastolică ) . Eficacitatea irbesartanului nu este influențată de vârstă sau sex . Ca și în cazul celorlalte medicamente care acționează asupra sistemul renină- angiotensină , pacienții hipertensivi de culoare prezintă un răspuns considerabil mai slab la irbesartan administrat în monoterapie . În cazul în care
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
prin stabilizarea tensiunii arteriale sistolice ( SeSBP ) a fost de 11, 7 mm Hg ( doze scăzute ) , 9, 3 mm Hg ( doze medii ) , 13, 2 mm Hg ( doze ridicate ) . Nu au apărut diferențe semnificative între aceste doze . Modificarea principală a tensiunii arteriale diastolice minime stabilizate ( SeDBP ) a fost următoarea : 3, 8 mm Hg ( doze scăzute ) , 3, 2 mm Hg ( doze medii ) , 5, 6 mm Hg ( doze crescute ) . După încă o perioadă de două săptămâni , în care pacienții au fost randomizați din nou fie
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
unică zilnică . Dozele cuprinse între 150- 300 mg irbesartan , o dată pe zi , scad valorile tensiunii arteriale în clinostatism sau în poziție șezândă , după 24 ore de la administrare ( înaintea dozei următoare ) , în medie cu 8- 13/ 5- 8 mm Hg ( sistolică/ diastolică ) , scădere care este superioară celei observate după administrarea de placebo . Reducerea maximă a tensiunii arteriale se obține la 3- 6 ore după administrare și efectul antihipertensiv se menține timp de cel puțin 24 ore . După 24 ore , la dozele recomandate
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
arteriale se obține la 3- 6 ore după administrare și efectul antihipertensiv se menține timp de cel puțin 24 ore . După 24 ore , la dozele recomandate , scăderea tensiunii arteriale este încă de 60- 70 % din scăderea maximă a tensiunii arteriale diastolice și sistolice . O doză zilnică de 150 mg irbesartan , administrată în priză unică , produce efecte similare asupra tensiunii arteriale după 24 ore de la administrare ( înaintea dozei următoare ) și asupra tensiunii arteriale medii pe 24 ore similare cu cele produse de
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
doze mici de hidroclorotiazidă ( 12, 5 mg ) la irbesartan , în priză unică zilnică , produce o scădere mai marcată a tensiunii arteriale , comparativ cu placebo , după 24 ore de la administrare ( înaintea dozei următoare ) , de 7- 10/ 3- 6 mm Hg ( sistolică/ diastolică ) . Eficacitatea irbesartanului nu este influențată de vârstă sau sex . Ca și în cazul celorlalte medicamente care acționează asupra sistemul renină- angiotensină , pacienții hipertensivi de culoare prezintă un răspuns considerabil mai slab la irbesartan administrat în monoterapie . În cazul în care
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
prin stabilizarea tensiunii arteriale sistolice ( SeSBP ) a fost de 11, 7 mm Hg ( doze scăzute ) , 9, 3 mm Hg ( doze medii ) , 13, 2 mm Hg ( doze ridicate ) . Nu au apărut diferențe semnificative între aceste doze . Modificarea principală a tensiunii arteriale diastolice minime stabilizate ( SeDBP ) a fost următoarea : 3, 8 mm Hg ( doze scăzute ) , 3, 2 mm Hg ( doze medii ) , 5, 6 mm Hg ( doze crescute ) . După încă o perioadă de două săptămâni , în care pacienții au fost randomizați din nou fie
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
unică zilnică . Dozele cuprinse între 150- 300 mg irbesartan , o dată pe zi , scad valorile tensiunii arteriale în clinostatism sau în poziție șezândă , după 24 ore de la administrare ( înaintea dozei următoare ) , în medie cu 8- 13/ 5- 8 mm Hg ( sistolică/ diastolică ) , scădere care este superioară celei observate după administrarea de placebo . Reducerea maximă a tensiunii arteriale se obține la 3- 6 ore după administrare și efectul antihipertensiv se menține timp de cel puțin 24 ore . După 24 ore , la dozele recomandate
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
arteriale se obține la 3- 6 ore după administrare și efectul antihipertensiv se menține timp de cel puțin 24 ore . După 24 ore , la dozele recomandate , scăderea tensiunii arteriale este încă de 60- 70 % din scăderea maximă a tensiunii arteriale diastolice și sistolice . O doză zilnică de 150 mg irbesartan , administrată în priză unică , produce efecte similare asupra tensiunii arteriale după 24 ore de la administrare ( înaintea dozei următoare ) și asupra tensiunii arteriale medii pe 24 ore similare cu cele produse de
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
doze mici de hidroclorotiazidă ( 12, 5 mg ) la irbesartan , în priză unică zilnică , produce o scădere mai marcată a tensiunii arteriale , comparativ cu placebo , după 24 ore de la administrare ( înaintea dozei următoare ) , de 7- 10/ 3- 6 mm Hg ( sistolică/ diastolică ) . Eficacitatea irbesartanului nu este influențată de vârstă sau sex . Ca și în cazul celorlalte medicamente care acționează asupra sistemul renină- angiotensină , pacienții hipertensivi de culoare prezintă un răspuns considerabil mai slab la irbesartan administrat în monoterapie . În cazul în care
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
prin stabilizarea tensiunii arteriale sistolice ( SeSBP ) a fost de 11, 7 mm Hg ( doze scăzute ) , 9, 3 mm Hg ( doze medii ) , 13, 2 mm Hg ( doze ridicate ) . Nu au apărut diferențe semnificative între aceste doze . Modificarea principală a tensiunii arteriale diastolice minime stabilizate ( SeDBP ) a fost următoarea : 3, 8 mm Hg ( doze scăzute ) , 3, 2 mm Hg ( doze medii ) , 5, 6 mm Hg ( doze crescute ) . După încă o perioadă de două săptămâni , în care pacienții au fost randomizați din nou fie
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
controlate cu placebo . Există o tendință aparentă a unei relații dependente de doză , referitor la timpul de revenire la valoarea inițială a tensiunii arteriale sistolice ( TAS ) . La pacienții cu hipertensiune arterială , telmisartanul reduce atât presiunea sistolică cât și pe cea diastolică fără a afecta frecvența pulsului . Contribuția efectului diuretic și natriuretic al medicamentului la activitatea sa hipotensoare este încă în curs de definire . Eficacitatea telmisartanului ca antihipertensiv este comparabilă cu cea a altor medicamente reprezentative aparținând altor clase de antihipertensive ( așa cum
Ro_563 () [Corola-website/Science/291322_a_292651]
-
controlate cu placebo . Există o tendință aparentă a unei relații dependente de doză , referitor la timpul de revenire la valoarea inițială a tensiunii arteriale sistolice ( TAS ) . La pacienții cu hipertensiune arterială , telmisartanul reduce atât presiunea sistolică cât și pe cea diastolică fără a afecta frecvența pulsului . Contribuția efectului diuretic și natriuretic al medicamentului la activitatea sa hipotensoare este încă în curs de definire . Eficacitatea telmisartanului ca antihipertensiv este comparabilă cu cea a altor medicamente reprezentative aparținând altor clase de antihipertensive ( așa cum
Ro_563 () [Corola-website/Science/291322_a_292651]
-
controlate cu placebo . Există o tendință aparentă a unei relații dependente de doză , referitor la timpul de revenire la valoarea inițială a tensiunii arteriale sistolice ( TAS ) . La pacienții cu hipertensiune arterială , telmisartanul reduce atât presiunea sistolică cât și pe cea diastolică fără a afecta frecvența pulsului . Contribuția efectului diuretic și natriuretic al medicamentului la activitatea sa hipotensoare este încă în curs de definire . Eficacitatea telmisartanului ca antihipertensiv este comparabilă cu cea a altor medicamente reprezentative aparținând altor clase de antihipertensive ( așa cum
Ro_563 () [Corola-website/Science/291322_a_292651]