1,033 matches
-
însă că secretarul general nu primise de la Stalin documentele care să probeze invariabil erorile și reaua-credință de care Tito s-ar fi făcut vinovat. Raportul ar fi fost conceput în baza unor "idei principale" pe care Stalin le-ar fi "dictat personal", iar "documentele incriminatoare" care ar fi trebuit să dovedească "vinovăția lui Tito și injustețea politicii Partidului Comunist din Iugoslavia" nu au mai ajuns niciodată la București. "N-am avut încotro!", ar fi afirmat Dej (Sfetcu: 2008, 337-338). În perioda
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
prezenta "problema ca fiind exclusiv de cercetare istorică", încercând să îi atenueze astfel evidentele valențe teritoriale și politice (Niculescu-Mizil: 1997, 279). Problema Basarabiei a reprezentat un permanent litigiu în relațiile româno-sovietice. Alipită în 1918 României, va reveni în 1940, în urma dictatului de la Viena, Uniunii Sovietice, împreună cu nordul Bucovinei și ținutul Herța. În timpul perioadei antonesciene, Basarabia a revenit, de facto, României, dar a fost din nou cedată sovieticilor la sfârșitul războiului. În cadrul disputei sino-sovietice, Mao, apreciind suportul indirect oferit de către conducerea de la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
dar, în același timp, privim înainte înspre ceea ce este nou, spre ceea ce se dezvoltă și se afirmă în evoluția lumii contemporane. O analiză cât de succintă a evenimentelor internaționale demonstrează cu putere că vechea politică imperialistă de dominație și de dictat și-a trăit traiul, că ea este respinsă tot mai mult de popoare, care se ridică cu hotărâre la luptă împotriva acestei politici, pentru a-și apăra libertatea și independența națională, dreptul de a-și hotărî ele însele calea dezvoltării
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
erau izolate de zonele locuite de unguri. Era imposibil că acestea s? fie incluse �n Ungaria f? r? a?i priva pe tot at�? ia rom�ni de dreptul lor la autodeterminare. Acest lucru a fost f? cut �n 1940, c�nd, �n urma Dictatului de la Viena, Transilvania a fost �mp? r? it?. Era oare Ungaria din perioada interbelic? mul? umit? de aplicarea principiului autodetermin? rîi, care �i l? să numai teritoriile cu o majoritate maghiar? incontestabil?? Autorul c? r? îi de fă?? , educat �n Ungaria, are
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
să. Nu voia un aranjament gen Mussolini? Victor Emmanuel. Ce ? anse avea democra? ia �n Rom�nia? Poporul rom�n nu era preg? țiț pentru democra? ie. Nu există nici o tradi? ie democrat? , ci mai cur�nd o tradi? ie pe linia dictatului lui Proudhon: poporul rom�n reac? iona mai mult la realit?? ile puterii dec�ț la orice �contract social�. Carol ? i politicianismul au �n? eles acest lucru. Rezultatul a fost performan? a pseudoconstitu? ionalismului rom�nesc. Tineretul nu numai c? nu �n? elegea democra? ia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Na? ional ?? r? nesc, pe care o consideră acum mai rea dec�ț cea liberal?. Vaida a devenit �aventurierul Pestei� (Budapestei); �Au cutezat s? abuzeze de numele Majest?? îi Sale�. �S? umileasc? Coroană, aceasta este cea mai aprins? dorin?? a dlui Maniu, dictatul constitu? ional al Rom�niei�. �Dar Coroană are prerogative! �, continuă Iorga amenin?? tor. Iorga s? a bucurat de c? derea guvernului Vaida. �Pr? bu? irea unei aventuri�89. Regelui Carol pu? în �i p? să de acest lucru. Iorga era cel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o mare parte a minorit?? îi maghiare din Transilvania tr? ia departe de aceasta, amestecă? i printre rom�ni. Dac? cineva s? ar g�ndi la includerea acestor zone �n Ungaria, aceasta ar duce la nedreptate, a? a cum a fost Dictatul de la Viena din 1940. Rom�nii au prev? zut acest lucru. �n 1924, dr. Angelescu, ministrul �nv??? m�ntului, a stabilit a? a?numitele �zone culturale� (majoritatea lor �n partea de vest a Cri? anei, de? a lungul c? îi ferate Timi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
unui astfel de r? zboi, dar nu ? i ce direc? ie ar putea lua desf?? urarea lui ulterioar? �19. Carol i? a rugat pe Hitler ? i pe Mussolini s? arbitreze disputa dintre Rom�nia ? i Ungaria, ceea ce a dus la Dictatul de la Viena. Rom�nii nutreau iluzia c? vor face �concesii minore�. Iorga a propus un schimb de populă? îi �de? a lungul grani? elor viitoare�. Delegă? iei rom�ne i s? a ar? tat �ns? o harț? alc? tuit? de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
0. Doamna Liliana �? i amintea c? fuseser? convocate dou? Consilii de Coroan? succesive, care au deliberat asupra accept? rîi planului de �mp? r? ire a nazi? tilor. Iorga a participat la primul, �n cadrul c? ruia s? a decis totul (acceptarea Dictatului de la Viena). De dragul etichetei, regele a convocat un al doilea Consiliu de Coroan?. A fost trimis un tren special dup? Iorga, care se odihnea la B? ile Herculane. A fost adus ? i Dinu Br? tianu; mul? i dintre cei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prezen? ei c? rora Iorga a protestat imediat, dar f? r? succes. Cel de al doilea Consiliu de Coroan? a fost dominat (că ? i primul) de teama într? rîi ru? ilor �n Moldova. Din aceast? cauz? , dup? o remarc? amar? la adresa Dictatului de la Viena (care va fi �un triumf pentru grofii unguri� ? i pentru al? i mo? ieri feudali unguri), Iorga a optat pentru acceptare. El a scris mai ț�rziu: �aveam de ales �ntre a pierde 1.100.000 de rom�ni� sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rile fuseser? cele care �l f? cușer? nepopular 22. Pe parcursul lunii septembrie, ru? îi au provocat incidente de grani?? amenin?? toare �n zona lor prioritar? , Delta Dun? rîi. La r�ndul lor, ungurii au dat clar de �n? eles c? nu consider? Dictatul de la Viena drept ultimul cuv�nt �n privin? a Transilvaniei. Antonescu trebuia s? asigure existen? a statului rom�n ? i p? rea s? nu existe alt ap? r? tor la �ndem�n? �n afar? de Germania nazist?. A acceptat deci o garantare germano-italian? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
adițional secret, au generat conflicte, suferințe, drame și destabilizarea situației politico-militare din Europa, de la Golful Finic până la Marea Neagră. Totodată, a afecta direct populația și teritoriile Basarabiei, Nordul Bucovinei și Herței străvechi teritorii românești. Această înțelegere, expresie a politicii arogante de dictat și dispreț față de soarta și viața altor popoare, față de normele de conviețuire a națiunilor civilizate, a avut consecințe care, din păcate, mai dăinuie și astăzi. Așa-numitul Pact de neagresiune încheiat între cel două regiuni totalitare ale Europei a rămas
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de români. Toate aceste acte, ca de altfel și celelalte acțiuni de forță întreprinse în spațiul geografic dintre Marea Baltică și Marea Neagră, ca urmare a înțelegerilor rezultate din Pactul Ribbentrop-Molotov, au constituit o manifestare pregnantă a politicii imperiale de anexiune și dictat, o agresiune fățișă împotriva suveranității și intereselor naționale vitale ale unor state vecine, membre ale Ligii Națiunilor. Acțiunea stalinistă a constituit, de asemenea, o încălcare gravă a normelor de conduită a statelor în relațiile internaționale, a obligațiilor asumate prin Pactul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
european, acționând pe baza dialogului și a conlucrării mutuale, ținând cont de noile realități, participanții la Conferința de la Chișinău se pronunță în favoarea unor soluții politice care să conducă la eliminarea actelor de injustiție și abuz comise prin recurgerea la forță, dictat și anexiuni, atât în perioada premergătoare, cât și în timpul desfășurării celui de-al doilea război mondial, în deplin consens cu principiile Actului Final de la Helsinki și ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europă. Procedând astfel, ar fi nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
intereselor a trei imperii: otoman, țarist și austro-ungar. Soarta acestor imperii este cunoscută. La sfârșitul celor două războaie mondiale, România a fost repusă în drepturile sale în majoritatea teritoriilor locuite de români. Să ne amintim că a existat și un Dictat de la Viena, înaintea celui de-al doilea război mondial. În teritoriile ocupate de Ungaria, cetățenii români și de alte naționalități au fost supuși la grele persecuții. Amintiți-vă, am spus, de Elie Wiesel, care provine dintr-o familie de evrei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
explicări, a ființei, insuficiența oricărei întemeieri logice a acesteia, dovedește faptul că judicativul, neînstăpânit încă în poziția "dictatorială", pentru că încă nu a uzurpat puterea logos-ului întreg (polifonic) de a întemeia (predetermina) însuși discursul filosofic, este neputincios, altfel decât prin dictat (postulat), să întemeieze logic "ființa veșnică". Dialogul cel mai aporetic, prin urmare, cel mai puțin tiranic sub aspectul judicativului, este Parmenides. Aici Platon tematizează, cum știm, Unul însuși.42 Aristotel "optează", în privința problemei care ne interesează aici, pentru: (1) construcția
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
elemente: funcțional, de exemplu, reguli de construcție etc., iar structural, elementele categorematice (pozițiile logice propriu-zise, S și P) și elementele sincategorematice (elemente de legătură între pozițiile S și P, apoi cuantori etc.). Dar acestea sunt ele însele puse în felul "dictat" de regulile judicativului, adică depind de regulile judecății și de structura acesteia. Raționamentul nu are autonomie în logica-organon: el este pus numai pentru a face posibilă derivarea unor judecăți noi adevărate; el este supus principiului adevărului. Dacă ar fi de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
accentul pe creștere economică nelimitată, pe bogăția individuală și pe urmărirea interesului personal, visul european se centrează mai mult pe dezvoltare sustenabilă, pe calitatea vieții și pe consolidarea comunităților. Noi, americanii, trăim (și murim) de acord cu etica muncii și dictatele eficienței. Europenii pun un preț mai mare pe timp liber și chiar pe inactivitate. America s-a imaginat pe sine ca pe un mare creuzet al etniilor. Europa, În schimb, preferă să-și conserve bogata diversitate culturală. Noi credem În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
succesul material personal. Pentru europeni, fericirea rezidă În trăinicia relațiilor lor și În legăturile În comunitate. Relațiile strânse și sentimentul profund de solidaritate, Îmi amintesc prietenii mei europeni, necesită timp pentru a fi cultivate și nutrite. Nu se pot supune dictatelor ceasornicului sau cerințelor eficienței. Americanii se plâng adeseori că noi nu știm să ne bucurăm de viață precum o fac europenii. și nu o vom face, atât timp cât eficiența rămâne unealta noastră cea mai importantă pentru organizarea relațiilor spațio-temporale. Dacă pământul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
celor doi vecini, cu amenințarea că, dacă România nu se va integra în „noua ordine”, atunci „sfârșitul va fi, mai devreme sau mai târziu, posibil chiar în foarte scurt timp, distrugerea României”. Sub presiunea directă a Germaniei și Italiei, prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940 era rupt și cedat Ungariei horthyste teritoriul din partea de nord-vest a României, cu o suprafață de 43.500 km2 și o populație de peste 2,6 milioane de locuitori, în majoritate români. La Viena s-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
situația internațională dată, la efectele acumulate ale acțiunilor agresive ale Germaniei, Uniunii Sovietice, Ungariei și Bulgariei, din 1938-1940. Dincolo de modalitățile concrete de realizare, intrând în alianța cu Germania și în Războiul din Răsărit, Ion Antonescu nu a acceptat ca definitiv Dictatul de la Viena, poziție pe care i-a repetat-o mereu lui Hitler, începând chiar cu întâlnirea prilejuită de aderarea la Pactul tripartit. Pentru el - și nu numai pentru el - eliberarea Basarabiei și a nordului Bucovinei reprezenta o etapă în refacerea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ostroave și, în plus, brațul principal de vărsare Stari-Stambul. Nu s-a ajuns deocamdată la un traseu admis de ambele părți; frontiera pe Chilia rămânea neclarificată. Așa cum s-a mai afirmat, documentul nu reprezenta o convenție de armistițiu, ci un dictat, o capitulare necondiționată. Prin art. 4, Uniunea Sovietică punea din nou în aplicare, cu consimțământul delegaților Marii Britanii și ai S.U.A., art. III din Procotolul secret adițional al Pactului Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939. O problemă gravă pentru poporul român era
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
prestigiu, în momente extrem de dificile pentru națiunea română, aflată sub ocupația sovietică. Proiectul tratatului cu România a fost adus mai întâi în discuția Consiliului Miniștrilor de Externe, în ședința din 7 mai 1946, atunci când a fost declarat nul și neavenit Dictatul de la Viena, restabilindu-se cu Ungaria frontiera existentă la 1 ianuarie 1938, adică - adăugăm noi - cea decisă prin Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920. În ce privește frontiera româno-sovietică, se prevedea revenirea la frontiera existentă la 1 ianuarie 1941, fixată în conformitate cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
secret au generat conflicte, suferințe, drame și destabilizarea situației politico-militare din Europa, de la Golful Finic pînă la Marea Neagră. Totodată a afectat direct populația și teritoriile Basarabiei, nordului Bucovinei și Herței, străvechi teritorii românești. Această înțelegere, expresie a politicii arogante de dictat și dispreț față de soarta și viața altor popare, față de normele de cinviețuire a națiunilor civilizate, a avut consecințe care, din păcate, mai dăinuie și astăzi. Așa-numitul Pact de neagresiune încheiat între cele două regimuri totalitare ale Europei a rămas
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de români. Toate aceste acte, ca, de altfel, și celelalte acțiuni de forță întreprinse în spațiul geografic dintre Marea Baltică și Marea Neagră, ca urmare a înțelegerilor rezultate din Pactul Molotov-Ribbentrop, au constituit o manifestare pregnantă a politicii imperialiste de anexiune și dictat, o agresiune fățișă împotriva suveranității și intereselor naționale vitale ale unor state vecine, membre ale Ligii Națiunilor. Acțiunea stalinistă a constituit, de asemenea, o încălcare gravă a normelor conduitei statelor în relațiile internaționale, a obligațiilor asumate prin Pactul Briand-Kellogg din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]