2,240 matches
-
persistența lor un timp determinat, cât și acțiunea coordonată a acestora cu a musculaturii gastrointestinale, așa încât activitatea fiecărui segment digestiv să declanșeze pe aceea a porțiunii care urmează. Începută în gură unde au loc primele transformări mecanice (voluntare) și fizico-chimice, digestia continuă de-a lungul întregului tub gastrointestinal, sfârșind cu absorbția principiilor alimentare (nutrimente) și eliminarea reziduurilor. Desfășurarea eșalonată a proceselor digestive motorii și secretorii de la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului subțire și colonului necesită o coordonare autoreglată între diferitele etaje
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
continuă de-a lungul întregului tub gastrointestinal, sfârșind cu absorbția principiilor alimentare (nutrimente) și eliminarea reziduurilor. Desfășurarea eșalonată a proceselor digestive motorii și secretorii de la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului subțire și colonului necesită o coordonare autoreglată între diferitele etaje. Digestia gastrică continuă fărâmițarea mecanică a alimentelor începută în cavitatea bucală. Substanțele alimentare sunt reținute în stomac o perioadă suficient de lungă atât în vederea amestecării lor cu sucul gastric, cât și pentru acțiunea catalitică exercitată asupra proteinelor și lipidelor de către enzimele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sucul gastric, cât și pentru acțiunea catalitică exercitată asupra proteinelor și lipidelor de către enzimele specifice, excepție făcând amilaza salivară, ale cărei efecte încetează la scurt timp după pătrunderea alimentelor în mediul gastric acid. La sugar, în stomac este asigurată și digestia parțială a laptelui. Digestia în intestinul subțire are loc mai ales în prima jumătate a acestuia, prin bogăția enzimatică oferită de sucul intestinal și de cel pancreatic, în prezența bilei, asigurând completa descompunere a alimentelor și crearea posibilității de străbatere
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pentru acțiunea catalitică exercitată asupra proteinelor și lipidelor de către enzimele specifice, excepție făcând amilaza salivară, ale cărei efecte încetează la scurt timp după pătrunderea alimentelor în mediul gastric acid. La sugar, în stomac este asigurată și digestia parțială a laptelui. Digestia în intestinul subțire are loc mai ales în prima jumătate a acestuia, prin bogăția enzimatică oferită de sucul intestinal și de cel pancreatic, în prezența bilei, asigurând completa descompunere a alimentelor și crearea posibilității de străbatere a mucoasei de către acestea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prima jumătate a acestuia, prin bogăția enzimatică oferită de sucul intestinal și de cel pancreatic, în prezența bilei, asigurând completa descompunere a alimentelor și crearea posibilității de străbatere a mucoasei de către acestea spre mediul intern al organismului. În acest sens, digestia în intestinul subțire este esențială și singura indispensabilă proceselor de nutriție. În sfârșit, digestia intestinului gros completează într-o oarecare măsură, prin flora saprofită de fermentație și putrefacție, procesele digestiei enzimatice. Putrefacția, localizată în a doua porțiune a intestinului gros
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pancreatic, în prezența bilei, asigurând completa descompunere a alimentelor și crearea posibilității de străbatere a mucoasei de către acestea spre mediul intern al organismului. În acest sens, digestia în intestinul subțire este esențială și singura indispensabilă proceselor de nutriție. În sfârșit, digestia intestinului gros completează într-o oarecare măsură, prin flora saprofită de fermentație și putrefacție, procesele digestiei enzimatice. Putrefacția, localizată în a doua porțiune a intestinului gros, se realizează sub acțiunea bacililor putreficus, perfringens, aminofilus și sperogenes, constând din dezaminarea și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de către acestea spre mediul intern al organismului. În acest sens, digestia în intestinul subțire este esențială și singura indispensabilă proceselor de nutriție. În sfârșit, digestia intestinului gros completează într-o oarecare măsură, prin flora saprofită de fermentație și putrefacție, procesele digestiei enzimatice. Putrefacția, localizată în a doua porțiune a intestinului gros, se realizează sub acțiunea bacililor putreficus, perfringens, aminofilus și sperogenes, constând din dezaminarea și decarboxilarea resturilor proteice nedigerate, formatoare de baze aminice cu reacție bazică și toxicitate mare: dezaminarea fenilalaninei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gros este limitată la apă, glucoză, săruri, ioni (Na+, Cl-), unii acizi aminați, săruri biliare, vitamine, baze azotate. Proprietatea absorbantă a intestinului gros este utilizată în terapeutică în cazul administrării de medicamente pe cale rectală și în cazul clismelor nutritive. În afară de digestia clasică cavitară extra- și intracelulară, s-a pus în evidență o a treia formă de digestie, digestia de contact (sau de membrană). Ea apare ca etapă obligatorie în momentul în care substanțele alimentare vin în contact cu suprafața externă a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
baze azotate. Proprietatea absorbantă a intestinului gros este utilizată în terapeutică în cazul administrării de medicamente pe cale rectală și în cazul clismelor nutritive. În afară de digestia clasică cavitară extra- și intracelulară, s-a pus în evidență o a treia formă de digestie, digestia de contact (sau de membrană). Ea apare ca etapă obligatorie în momentul în care substanțele alimentare vin în contact cu suprafața externă a membranei celulare intestinale și este asigurată de enzimele structurilor subcelulare (aminopeptidaze, esteraze, lipaze etc). II.4
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
azotate. Proprietatea absorbantă a intestinului gros este utilizată în terapeutică în cazul administrării de medicamente pe cale rectală și în cazul clismelor nutritive. În afară de digestia clasică cavitară extra- și intracelulară, s-a pus în evidență o a treia formă de digestie, digestia de contact (sau de membrană). Ea apare ca etapă obligatorie în momentul în care substanțele alimentare vin în contact cu suprafața externă a membranei celulare intestinale și este asigurată de enzimele structurilor subcelulare (aminopeptidaze, esteraze, lipaze etc). II.4.1
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fluxului sanguin, proceselor imune și secrețiilor glandulare digestive, plexurile viscerale ale sistemului nervos enteric, ca cea de a treia componentă periferică a sistemul nervos organo-vegetativ, sunt implicate în numeroase procese normale și patologice digestive. II.4.2. PARTICULARITĂȚI MORFO-FUNCȚIONALE ALE DIGESTIEI BUCALE Sub termenul generic de digestie bucală se înțelege etapa buco-faringo-esofagiană a digestiei caracterizată printr-o serie de modificări mecanice și fizico-chimice suferite de alimentele introduse în gură. Începând cu prehensiunea, act conștient, și continuând cu masticația și insalivația, în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
glandulare digestive, plexurile viscerale ale sistemului nervos enteric, ca cea de a treia componentă periferică a sistemul nervos organo-vegetativ, sunt implicate în numeroase procese normale și patologice digestive. II.4.2. PARTICULARITĂȚI MORFO-FUNCȚIONALE ALE DIGESTIEI BUCALE Sub termenul generic de digestie bucală se înțelege etapa buco-faringo-esofagiană a digestiei caracterizată printr-o serie de modificări mecanice și fizico-chimice suferite de alimentele introduse în gură. Începând cu prehensiunea, act conștient, și continuând cu masticația și insalivația, în cavitatea bucală au loc formarea voluntară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
enteric, ca cea de a treia componentă periferică a sistemul nervos organo-vegetativ, sunt implicate în numeroase procese normale și patologice digestive. II.4.2. PARTICULARITĂȚI MORFO-FUNCȚIONALE ALE DIGESTIEI BUCALE Sub termenul generic de digestie bucală se înțelege etapa buco-faringo-esofagiană a digestiei caracterizată printr-o serie de modificări mecanice și fizico-chimice suferite de alimentele introduse în gură. Începând cu prehensiunea, act conștient, și continuând cu masticația și insalivația, în cavitatea bucală au loc formarea voluntară și pregătirea bolului alimentar ce va ajunge
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și pregătirea bolului alimentar ce va ajunge în stomac prin actul deglutiției. Secreția salivară reglată pe cale reflexă participă atât la formarea bolului alimentar în timpul masticației, cât și la hidroliza enzimatică a amidonului, ca fenomen chimic ce întregește manifestările mecanice ale digestiei bucale. II.4.2.1. Saliva este produsul de secreție al celor trei perechi de glande salivare anexate cavității bucale. Glandele salivare, fiind exocrine, își varsă produșii de secreție la exterior printr-un canal, pe suprafața epitelială a buco-faringelui. Ele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rolul hormonului somatotrop în troficitatea acinilor salivari, în creșterea capacității funcționale a granulațiilor zimogene și puterii amilolitice a ptialinei salivare. Hormonul retrohipofizar antidiuretic reduce salivația, diminuând și pe această cale pierderile de lichide. II.4.3. REGLAREA FENOMENELOR MECANICE ALE DIGESTIEI BUCALE În general, fenomenele mecanice ale digestiei bucale asigură, pe de o parte fărâmițarea alimentelor și amestecul cu sucurile digestive, iar pe de altă parte deplasarea lor de-a lungul tractului digestiv, în vederea expulzării resturilor neutilizate. II.4.3.1
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în creșterea capacității funcționale a granulațiilor zimogene și puterii amilolitice a ptialinei salivare. Hormonul retrohipofizar antidiuretic reduce salivația, diminuând și pe această cale pierderile de lichide. II.4.3. REGLAREA FENOMENELOR MECANICE ALE DIGESTIEI BUCALE În general, fenomenele mecanice ale digestiei bucale asigură, pe de o parte fărâmițarea alimentelor și amestecul cu sucurile digestive, iar pe de altă parte deplasarea lor de-a lungul tractului digestiv, în vederea expulzării resturilor neutilizate. II.4.3.1. Masticația realizează prelucrarea mecanică a alimentelor ingerate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
urmare a iritației filetelor senzitive din faringe, stomac, apendice, colecist, miocard, uter sau labirint, fie prin mecanism direct central, de natură compresivă, psihică sau medicamentoasă (apomorfină, emetină, glucozide etc.) (fig. 110). . II.4.5. REGLAREA SECREȚIEI GASTRICE Fenomenele chimice ale digestiei gastrointestinale continuă și desăvârșesc procesele de degradare mecanică a alimentelor, realizând desfacerea marilor molecule alimentare în molecule simple, ușor absorbabile. Faptul devine posibil datorită intervenției diastazelor hidrolizante, elaborate de glandele digestive. Acestea preiau din mediul intern unele elemente chimice pe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mol de H+ secretat de stomac se reține în celula oxintică un mol de O-; prin reacția cu CO2 catalizată de anhidraza carbonică, se formează ionul bicarbonic, al cărui exces transportat prin polul bazal în sânge, determină alcalinizarea din cursul digestiei gastrice. Suficiente necunoscute persistă încă referitor la mecanismul molecular al secreției gastrice acide. Enzima principală a sucului gastric este pepsina. Aparținând endopeptidelor, ea hidrolizează proteinele, atât de origine animală, cât și vegetală. După ce solubilizează proteinele, transformându-se în acid-albumine, le
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se disociază în pepsină liberă și inhibitorul respectiv. Acesta este degradat ulterior de pepsină cu o viteză maximă la pH = 3,5-4. Combinarea între pepsină și inhibitor este o reacție reversibilă, rezultatul final fiind dependent de pH. Catepsina participă la digestia proteinelor numai la sugar, unde sucul gastric este slab acid. Labfermentul, denumit și presură sau renină gastrică, produce coagularea laptelui prin mecanismul precipitării cazeinogenului solubil, pe care îl transformă în cazeină și paracazeină în prezența Ca++. La omul adult, este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stomacului nu suprimă complet secreția gastrică, relevând rolul pe care îl joacă, ca și în cazul motilității, plexurile ganglionare parietale. Sucul gastric este secretat aproape continuu, în cantitate redusă, și în fazele interdigestive, dar secreția crește la maximum în cursul digestiei. Procesul se desfășoară în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală (fig. 111). . Faza cefalică, punând în joc mecanisme nervoase cerebrale, apare înainte de pătrunderea alimentelor în stomac. Inițial, a fost demonstrată de Pavlov prin metoda prânzului fictiv. Secționarea nervilor vagi suprimă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
produse prin stimularea mucoasei fundice și mai ales a celei antrale. Unele substanțe (acetilcolina, aminoacizii, alcoolul etc.) aplicate local, în contact cu mucoasa antrală, determină eliberarea de gastrină. Acetilcolina, local administrată, nu acționează decât prin gastrină. În faza intestinală a digestiei gastrice, secreția de gastrină pare de asemenea stimulată. Experimental, distensia intestinului subțire provoacă hipersecreție la nivelul unei pungi gastrice private de aferentele sale vagale. Factorul eliberat a fost denumit de Grossman (1968) gastrină intestinală. Spectrul de acțiune al gastrinei este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de factor intrinsec. La subiecții suferinzi de anemie pernicioasă, această acțiune nu apare. În afara acestor acțiuni excitosecretoare, gastrinele I și II cresc tonusul și motilitatea gastrică, mai ales la nivelul regiunii antrale. II.4.6. REGLAREA SECREȚIEI INTESTINALE Fenomenele de digestie și absorbție care au loc la nivel intestinal se particularizează morfologic și funcțional la nivelul celor două segmente intestinale. Din punct de vedere structural, intestinul subțire prezintă o serie de diferențieri anatomice. Astfel, între stratul muscular intern circular și cel
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de sincițiu. La rândul său, mucoasa intestinului subțire prezintă o mare suprafața activă (250-300 m+) asigurată îndeosebi, de valvele conivente reprezentate de pliuri mucoase semicirculare și prevăzute cu vilozități intestinale. Acestea cresc de 25-30 ori suprafața intestinală, asigurând procesele de digestie și absorbție normale. Celulele epiteliului intestinal sunt reprezentate de enterocite, celule caliciforme, celule Paneth și celule endocrine aparținând sistemului paracrin (APUD). Acestea sunt elemente structurale ale glandelor Lieberkühn și Brünner dispuse între vilozități, secretoare de suc intestinal. Pe plan funcțional
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din intestin. Sucul recoltat prin fistulă intestinală, filtrat și centrifugat, nu are decât o foarte slabă activitate diastazică. În sucul pur există doar cantități reduse de enterokinază. În schimb, extractele de mucoasă intestinală, ca și conținutul intestinal obținut în cursul digestiei, sunt bogate în enzime. Se pare că puterea enzimatică, multiplă, a sucului este legată de descuamarea celulelor mucoasei. Enzimele intestinale nu sunt eliberate în lumenul tubului digestiv decât odată cu descuamarea celulelor epiteliale. Noile celule migrează treptat de-a lungul membranei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din totalul grăsimilor digerate. De altfel, în lipsa sucului pancreatic 90% din grăsimile neemulsionate se elimină prin fecale. II.4.7. FORMAREA ȘI COMPOZIȚIA SECREȚIEI BILIARE Bila este un produs de secreție și excreție hepatică, care se acumulează în afara perioadelor de digestie în vezicula biliară, unde se concentrează și de unde se elimină intermitent prin coledoc în a doua porțiune a duodenului. La om, bila este secretată continuu de către polul biliar al celulei hepatice. Cantitatea de bilă secretată la om în 24 de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]