2,292 matches
-
și mai ieftină decât un supercalculator; • mediu puternic de comunicație, prin: poștă electronică (e-mail), videoconferințe, divertisment interactiv. Cele mai întâlnite servicii pentru date într-o rețea sunt: • transfer de fișiere - punerea la dispoziție și utilizarea în comun a fișierelor și directoarelor; • poștă electronică - posibilitatea de trimitere și primire de mesaje electronice, în interiorul sau exteriorul unei rețele; • servicii de tipărire/listare/printare - punerea în comun a imprimantelor și folosirea lor de către toți utilizatorii unei rețele; • servicii client/server - instalarea de aplicații sau
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
LK7.exe, având aproximativ 500 Ko; • când fișierul LK7.exe este executat de utilizator, viermele se instalează în sistem și copiază fișierul LK7.exe în directorul C:ăWINDOWS, după care caută clienți mIRC și pIRCH în directorul curent și în directoarele C:ăMIRC 32, C:ăPIRCH 98 și modifică scripturile IRC din aceste locuri; • viermele instalează și calul troian Backdoor.NetBus în sistem; pentru a-și atinge obiectivul, viermele păstrează codul calului troian în propriul conținut, îl extrage când e cazul
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și la viruși de tip IRC, infestează utilizatorii ICQ; • se propagă prin intermediul fișierul de tip screen saver gone.scr; • când este executat, viermele afișează o casetă cu următorul mesaj de eroare: Error While Analyze DirectX!; • virusul se prezintă sub forma directoarelor de pe hard disk asociate cu antivirușii, programele firewall sau alte programe de securitate și încearcă să le șteargă; • de asemenea, virusul se plasează ca un troian al ușilor din spate sub numele de remote 32.ini, conținând comenzi de inițiere
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Majoritatea programelor antivirus încorporează anumite tipuri de scanare euristică, cu scopul de a depista noi viruși, înainte ca aceștia să devină foarte cunoscuți; • scanarea manuală, având în vedere faptul că este bine ca o dată pe săptămână să fie scanate toate directoarele și fișierele sistemului. Aproape toate programele antivirus permit utilizatorilor să inițieze o astfel de operațiune manuală, ca, de altfel, și scanarea periodică automată a întregului sistem. Anumite programe oferă posibilitatea utilizatorului să specifice directoarele și fișierele de scanat; • scanarea în
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pe săptămână să fie scanate toate directoarele și fișierele sistemului. Aproape toate programele antivirus permit utilizatorilor să inițieze o astfel de operațiune manuală, ca, de altfel, și scanarea periodică automată a întregului sistem. Anumite programe oferă posibilitatea utilizatorului să specifice directoarele și fișierele de scanat; • scanarea în timp real sau monitorizarea dinamică a sistemului înseamnă că programul antivirus este tot timpul activ, rulând în background pentru a depista orice fișier infestat care ar putea fi copiat sau descărcat în sistem. Prin
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
film Într-o zi, un tânăr. O zi din viața tineretului (1950), premiat de Studioul de Filme „Alexandru Sahia”. Redactor la „Contemporanul” (1952-1958) și la revistele pentru copii „Luminița” și „Cravata roșie”, redactor-șef la „Arici-Pogonici” (1958-1969), va fi ulterior directoare a Studioului Cinematografic București (1969-1971) și a Studioului Animafilm (1971-1983). Deține Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru volumul Lumea într-un degetar (1981). Prozele ritmate compuse de O., „spuse” pentru copii de o voce caldă, cu inflexiuni jucăușe, au fost
OLTEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288525_a_289854]
-
din Europa Centrală, prilej de afirmare a unității naționale și culturale a românilor. În continuarea ideologiei culturale pașoptiste, redactorii încearcă să pună bazele unei politici de culturalizare, cultura fiind, în concepția lor, principala condiție a progresului național și social. Ideea directoare e aceea că poporului trebuie să i se dea o literatură științifică și beletristică accesibilă: cărți de popularizare despre agricultură, administrație etc., scrieri de istorie universală și națională, culegeri de versuri și proză (de Anton Pann, I. Barac, Iosif Vulcan
ORIENTUL LATIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288574_a_289903]
-
poetă. Este fiică a Cătălinei și a lui Carmil Pal, funcționar. Urmează Liceul „Roman Vodă” din Roman, absolvit în 1967, și Facultatea de Istorie-Filosofie, secția psihopedagogie specială, secundar limba și literatura română, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1970-1974). Profesoară și directoare (1990-1998) la Liceul pentru Deficiențe de Vedere din Cluj-Napoca, din 1992 este lector asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Catedra de psihopedagogie specială. Publică versuri începând din 1967, în revista „Școala nouă” a liceului din Roman, apoi în
PAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]
-
Cinema”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Gazeta noastră ilustrată”, „Ilustrațiunea română”, „Universul”, „Universul literar”, „Magazinul”, „Săptămâna CFR”, „Cuvântul femeilor”, „Îndreptarea”, „Viața de azi”, „Cuvântul liber”, „Gazeta”, „Tribuna politică”, „Decalogul”, „Jurnalul”, „Porunca vremii”, „Rampa teatrală și cinematografică”, „Capitala” ș. a. A fost directoarea revistei „Sub ochii femeii” (1930). A tradus, în volum, Prințesa de Clèves de Doamna de Lafayette (1930) și Foamea cea mare de Johan Bojer (1932). Câteva piese de teatru (Boier Jalea, Când femeia iubește toamna, Cântec bătrânesc) nu au ajuns
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
urmează studii de litere și filosofie, încununate cu o licență în litere și cu un doctorat în filosofie la Geneva (1895). La revenirea în țară funcționează ca profesoară suplinitoare la Externatul Secundar 2 din București (1897-1898), deținând și funcția de directoare, iar din 1902 devine directoarea „Azilului Elena Doamna”, unde din 1897 era suplinitoare. Debutul publicistic se produce în 1884, cu o nuvelă, publicată de B. Delavrancea în „România liberă”, în urma unui concurs între M.-V. și verișoara sa Marya Lupașcu
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
filosofie, încununate cu o licență în litere și cu un doctorat în filosofie la Geneva (1895). La revenirea în țară funcționează ca profesoară suplinitoare la Externatul Secundar 2 din București (1897-1898), deținând și funcția de directoare, iar din 1902 devine directoarea „Azilului Elena Doamna”, unde din 1897 era suplinitoare. Debutul publicistic se produce în 1884, cu o nuvelă, publicată de B. Delavrancea în „România liberă”, în urma unui concurs între M.-V. și verișoara sa Marya Lupașcu (mai târziu soția lui Delavrancea
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
ales local). Sărăcia, preocuparea permanentă pentru problemele cotidiene sau lipsa exercițiului de comunicare sunt utilizate de către liderii locali pentru a explica, în cele mai multe cazuri, dezinteresul sătenilor pentru proiecte comune sau evenimente majore ale comunității: „...un timp, soția șmeaț a fost directoarea școlii și a declanșat o șezătoare la care au venit oamenii (...) cu recital de muzică, poezie. Oamenii așteaptă să aibă cineva inițiativă, să-i organizeze, să-i cheme și să-i lămurească ce este de folos. Așa vin, se plâng
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a școlii Superioare de Asistență Socială „Principesa Ileana” din București a însemnat un progres incontestabil în înfăptuirea politicii de asistență socială 2. Profesorii școlii erau personalități de prestigiu din domeniul sociologiei, Dimitrie Gusti, Henry Stahl, Sabin Manuilă, Mircea Vulcănescu, iar directoarea ei, Veturia Manuilă avea studii superioare la universitățile occidentale și o specializare în asistența socială obținută la Universitatea John Hopkins (S.U.A.). În publicația școlii, revista Asistența socială, au fost reproduse rezultatele anchetelor sociale întreprinse de studentele școlii, în colaborare cu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Sfatul Țării. S-a ales într-o adunare destul de mare, care a avut loc în sala zemstvei guberniale pe atunci, unde sălășluiește azi actualul Inspectorat al Învățământului, o reprezentantă, D-na Dr. Alistar, pe atunci medic la spitalul Costugeni, actualmente directoarea școlii Eparhiale de fete din Chișinău. Imediat după alegeri, D-na Alistar a intrat în activitatea ei de membru chiar în biroul de organizare al Sf. Țării. La fiecare două săptămâni, d-nele se întruneau spre a se informa despre ajutorul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
congresele ce organizează. Astfel numai în anul acesta: În martie am fost reprezentate la congresul din Marsilia prin d-na El. Romniceanu, membră de onoare a comitetului nostru central, și de d-na M. Dimitriu-Castano, prezidenta Filialei din Constanța, precum și directoarea Ziarului Nostru. S-a tratat la Marsilia: 1. Egalitatea economică. 2. Egalitatea de morală. 3. Egalitatea civilă inclusiv egalitatea dreptului de naționalitate. 4. Pacea. 5. Poliția feminină. La 8 iunie a avut loc la Geneva o conferință internațională a muncii
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
state, unde femeia a fost înălțată la drepturile sale în egalitate cu bărbatul. Cărarea aceasta pe care a traversat-o acest Ziar al Nostru a fost grea, făcută cu un excepțional dezinteres, întâmpinând piedici și stavile, pe care inițiatoarea și Directoarea acestui ziar, le-a traversat cu o neînfrântă voință și energie. Noi, femeile din toate provinciile iubitei noastre Patrii, trebuie să dovedim această recunoștință, contribuind la susținerea acestui ziar, pentru ca să poată continua menirea ce o are, pentru a ajunge la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
româncelor. Dar când zici ziar, nu vorbești de ceva abstract. Un ziar mai mult decât orice altă activitate este direct în funcțiune de animator. Lui îi datorește impulsul, vitalitatea, entuziasmul și toate calitățile Ziarului nostru. Animator, care, fără îndoială, este directoarea lui, doamna Dimitriu-Castano, căreia îi aduc prinosul unei neclintite prietenii și omagiul admirației pe care o resimt pentru munca-i de o rară perseverență și fecundă înrâurire. Maria M. Pop Craiova Ziarul nostru, nr. 4-5, aprilie-mai 1935. 44TC "44" De la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și tulburi a avut curajul să-și ia marea și greaua sarcină de a conduce destinele Asociației. D-sa zi de zi a vegheat și a lucrat pentru binele ei. Cu adâncă emoție aducem pe această cale d-rei Natalie Slivici, directoarea generală a Asociației, expresiunea celor mai calde și mai adânci sentimente de recunoștință pentru viața întreagă de devotament și muncă pe care timp de 22 de ani a dăruit-o Asociației. Retrasă pentru un timp de la postul de conducere generală
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
din 1936, ca și în Dinu Măgură, publicată în „Ramuri”, frământarea lăuntrică a eroilor în luptă cu „demonul simțurilor” e urmărită atent, veridicitatea evoluției atenuând mult tezismul finalurilor tragice. Câteva tipuri - un preot jovial, împintenat de o nevastă lacomă, o directoare de școală ce posedă secretul reușitei la inspecții, o „Coana Maria” sau o văduvă geloasă pe soțul defunct - au naturalețe, iar o scenă de propagandă electorală amuză și satirizează. Scrise după 1960 și rămase în pagini de revistă, ca și
BUJOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285924_a_287253]
-
pentru a-și putea lua, la Iași, licența în medicină. B. trăiește la o vârstă fragedă ororile războiului, tatăl plătind cu viața, în 1921, abnegația față de răniți. Școala, începută la Adjud și continuată la Câmpulung, în Muscel, unde mama e directoarea unui orfelinat, nu-l atrage. La cincisprezece ani, adolescentul părăsește casa părintească, plecând la București, pe urmele fratelui mai mare, Dan Botta, de care va fi extrem de legat sufletește toată viața. Își va lua totuși bacalaureatul, probabil la Cluj, și
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
am mobilizat toată familia, chiar și pe sora mea mai mică, să mă ajute să confecționez jetoane și jocuri și tot felul de proiecte- îmi aduc aminte de toate. Aveam multe fonduri pentru materiale didactice și lucruri de genul ăsta, directoarea școlii n-a spus niciodată „nu” la nici una dintre cererile mele - lucru de care m-am lovit mai târziu. [...] Directoarea era membră a kibbutzului și punea accent pe implicarea părinților în munca noastră, a devenit un fel de proiect comunitar
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
tot felul de proiecte- îmi aduc aminte de toate. Aveam multe fonduri pentru materiale didactice și lucruri de genul ăsta, directoarea școlii n-a spus niciodată „nu” la nici una dintre cererile mele - lucru de care m-am lovit mai târziu. [...] Directoarea era membră a kibbutzului și punea accent pe implicarea părinților în munca noastră, a devenit un fel de proiect comunitar. Stăteam la școală până noaptea târziu ca să ne punem la punct proiectele, chiar făceam duș în cancelarie uneori. Am văzut
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
nemaipomenit și relația cu sora mea era bună - eu o vizitam des pe ea și ea pe mine. [...] Eram învățătoare la clasa I și am avut din nou norocul - cred că dau peste oameni care chiar mă ajută în viață. Directoarea școlii acesteia, M., era sora președintelui de atunci al Israelului - o personalitate în toată regula. Eram doar două învățătoare angajate în școala asta. Noi două am devenit foarte bune, iar directoarea noastră, M., ne trata ca pe fiicele ei. Era
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
dau peste oameni care chiar mă ajută în viață. Directoarea școlii acesteia, M., era sora președintelui de atunci al Israelului - o personalitate în toată regula. Eram doar două învățătoare angajate în școala asta. Noi două am devenit foarte bune, iar directoarea noastră, M., ne trata ca pe fiicele ei. Era absolut incredibil cât de mult ținea la noi. Înțelegea că îmi era dor de familia mea. La început mi s-a spus că voi putea merge acasă o dată pe lună. I-
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
comandanta din armată care „m-a adoptat într-un fel” și venea acasă la ea, cu ocazia sărbătorilor; și, când ea însăși a devenit învățătoare, despre grupul de învățătoare tinere între care se creează relații intime și din nou despre directoarea de școală din kibbutz care, încă o dată, le trata - pe ea și pe cealaltă învățătoare - ca pe niște fiice; „Era absolut incredibil cât de mult ținea la noi”. Atracția Sarei față de kibbutz, evidentă în mai multe etape ale poveștii vieții
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]