1,081 matches
-
mare parte a lor este complet lipsită de interes. A inventa constă exact în a nu face combinații inutile și în a construi pe cele care sunt utile și care nu sunt decât o minoritate infimă. A inventa înseamnă a discerne, a alege. Cum trebuie făcută această alegere, am explicat în altă parte; faptele matematice demne de a fi studiate sunt cele care, prin asemănarea lor cu alte fapte, sunt susceptibile să ne conducă la cunoașterea unei legi matematice, în același
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
formula; în aceste condiții, cum să-ți imaginezi o mașinărie capabilă să le aplice mecanic? Și atunci ni se impune o primă ipoteză: eul subliminal nu este deloc inferior eului conștient; nu este un automatism pur, el este capabil să discearnă, are tact, delicatețe; știe să aleagă, știe să ghicească. Dar ce spun eu? Știe să ghicească mai bine decât eul conștient, deoarece reușește acolo unde acesta a dat greș. Într-un cuvânt, nu cumva eul subliminal este superior eului conștient
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
și simplu local sau regional, deoarece proiecțiile de specialitate indică tendința ca ansamblul Statelor Unite să treacă același prag pe la mijlocul acestui secol, în măsura în care istoria poate fi prefigurată de scenarii, fie și la nivel cantitativ. Dincolo de epocala schimbare demografică, comentatorii încearcă să discearnă consecințele societale, de la strategiile educative la etica muncii, de la cultura politică la viața cotidiană și așa mai departe. Două mii de „minoritari” (alt termen aproximativ care merită privit mai îndeaproape) - formând un eșantion reprezentativ - au fost intervievați în douăsprezece limbi diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
rând cartea nu era destinată cunoscătorilor, adică celor care au tangență sau lucrează în domeniu, cunosc activitatea științifică a savantului și, bineînțeles, cu atât mai puțin mediului academic. Cartea este adresată publicului larg, necunoscător în domeniu și incapabil de a discerne între fals și adevăr, între mistificare și certitudine, amator în schimb de tălmăciri și răstălmăciri, de acțiuni demolatoare și negații publice, care să satisfacă gusturile ignorante și vulgare. Din această perspectivă maniera demolatoare este deja una consacrată. În primul rând
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
este constituit acest tot]68. La Edgar Poe, gestul întoarcerii poetului spre sine are însă o semnificație ușor diferită. Cum omul care se exprimă prin intermediul liricii este, el însuși, parte integrantă a unei divinități expansive, "interogându-și propriul suflet", acesta discerne, în ea, "identitatea să cu Dumnezeu"69, deci "identitatea să cu poemul, deoarece poemul, ca act vital divin, sau creație a lumii, reprezintă întoarcere la adevăr"70. În profunzimile eului sau, poetul descoperă mișcarea sincronizata a propriului suflet cu armonia
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și comentarii critice la revistele „Limbă și literatură”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revista de pedagogie”, „Pro didactica”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Acta Musei Devensis”, „Sargetia”, „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”. Anvergura reală a investigațiilor de istorie literară, capacitatea de a discerne critic valorile sunt ilustrate de numeroase articole semnate de A., reprezentând contribuția la Dicționarul scriitorilor români (coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu) și Dicționarul analitic de opere literare românești (coordonat de Ion Pop). Sunt comentarii pertinente la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
indivizi vor încerca să se sinucidă. Evoluția socioculturală urmărește același principiu: ea furnizează un număr de pattern-uri generale în care există multe variații individuale. Privind în urmă în istoria umanității cu 10.000 până la 15.000 de ani, putem discerne un pattern general despre care am vorbit într-un capitol anterior: trecerea de la societatea de vânători și culegători la societatea de agricultori și, de aici, la societatea industrializată. Este util să revedem această secvență pe scurt. De la aproximativ 50.000
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
religie revelată de Duhul Sfânt, ce nu ține seama de slăbiciunile unei lumi decăzute, care îi aduce doar prejudicii. Prima povestire dovedea indulgența naratorului în fața naivității colective, cea de-a doua ne descoperă o lume care mai are resurse să discearnă binele de rău și nu e dominată de un scepticism nihilist, dincolo de slăbiciunile morale ale celor ce ar fi trebuit să constituie un model, transcende frumusețea și complexitarea creștinismului. Boccaccio nu este un reformator în adevăratul sens al cuvântului, nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
depășească aparențele, să dezvăluie ceva ascuns, să formuleze principii care unifică și explică ceea ce este particular și contingent. Pentru a înțelege cum funcționează limbajul și gândirea noastră nu avem nevoie să cercetăm decât ceea ce stă deschis în fața ochilor, adică să discernem diferențe gramaticale semnificative în situațiile cele mai comune, luptând împotriva tentațiilor puternice de nivelare, uniformizare, înregimentare și reglementare, prin utilizarea inventivă a resurselor imaginației conceptuale. Ceea ce face ca cercetarea filozofică să fie o activitate excepțional de dificilă, dar, totodată, extrem de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a „binelui”, printr-o creație pusă În slujba umanității. Numai În aceste condiții, omul poate avea un sentiment al Împlinirii și al mulțumirii de sine. * „Nu era atît de inteligent pentru a se Îndoi.” (A. France) Însă capacitatea de a discerne, de a evalua ceva, reprezintă o chestiune nu numai de inteligență, ci și de caracter, respectiv de comoditate sau indolență În raport cu sine, sau cu ceea ce se petrece: Îndoindu-te asupra unui lucru Îți oferi șansa mai multor explicații, dar, În
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
amestec de oase, de sînge, de mușchi, de măruntaieă... CÎnd viața era acea lumină a ochilor, ce nu mai poate fi citită În rămășițele de acum.” (A. de S-Exupéry). Așa cum din atitudinea de moment a cuiva este foarte greu să discerni motivația reală care a determinat-o, sau dintr-o argumentație voit echivocă să desprinzi semnificația adevărată, la fel se Întîmplă și cu existența omului: esența acestei existențe nu este materială, ci spirituală, și anume ceea ce vrea omul să devină, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Sensul astfel recreat este cu atât mai plauzibil, cu cât a reușit mai mult să micșoreze distanța dintre rezultatele discrete ale producției de sens (fraze, definiții, concepte, interpretări, recorelări etc.) și faptele continue, concrete pe care acesta caută să le discearnă (apud Rimé, p. 410). În căutarea/formularea sau refacerea unui sens, individul are la dispoziție (idem, pp. 411-412): a. ideologiile: ansamblu de credințe, de valori și de norme care îi unesc pe oameni și îi ajută să dea un sens
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
alt sentiment "nu este mai profund decât tristețea"; ea ne conduce în niște locuri în ființa noastră de care nu am știut niciodată nimic. Cercetată sistematic, tristețea ne dezvăluie mai multe forme, laturi și funcții. Ca forme de manifestare, specialiștii discern între: tristeți blânde, tristeți apăsătoare, tristeți ale înfrângerii, tristeți ale culpabilității sau ale indiferenței (André, 2009). Când se prelungește, acest sentiment hrănește multe alte stări sufletești complexe precum: sentimente de neîmplinire, de inferioritate, de inaptitudine, sentimente de descurajare, de solitudine
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
până când Își Însușesc temeinic interpretarea tranzitelor peste unghiuri și peste planetele personale. După aceea, Învățăcelul poate Încerca, cu prudență, o interpretare teoretică, dar Întotdeauna punând-o pe ultimul loc În ierarhia importanței tranzitelor. În sfârșit, pentru a nuanța și a discerne mai bine influențele posibile, va face apel la stăpâniri. Într-adevăr, un tranzit peste Uranus ca stăpân al casei a VI-a (sănătatea, munca de zi cu zi) poate avea un efect complet diferit dacă acest Uranus este stăpânul casei
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
pericol real pentru sistem. În acest caz, controlul se exercită prin camere video, detectoare termice, de fum, de mișcare. 3.2. Identificarea și autentificareatc "3.2. Identificarea și autentificarea" În orice sistem de bariere fizice, sistemul de securitate trebuie să discearnă care sunt persoanele autorizate și care sunt vizitatorii și alte categorii neautorizate. Autentificarea poate să o facă corpul de pază, alte persoane care se ocupă de controlul accesului sau sistemele automate învestite cu această funcție. De regulă, identificarea și autentificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
softwaretc "6.3.1. Obiectivele securitĂȚii prin software" Există trei funcții principale pe care softul trebuie să încerce a le asigura. Ele se referă mai degrabă la confidențialitatea datelor, decât la integritatea sau disponibilitatea lor. 1. Accesul. Softul trebuie să discearnă între utilizatorii autorizați și intruși, iar în ultimul caz să le blocheze accesul. 2. Delimitarea. Softul trebuie să delimiteze diversele activități ale utilizatorilor și să îi trateze după nivelul lor de autorizare la categoriile speciale de date ce urmează a
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
condițiile de viață și interesele. Întâlnim aceeași poziție în pozitivismul juridic, pentru care justiția este în strânsă legătură cu moravurile. Acest pozitivism elimină problema morală, deoarece nu este științifică. Dacă nu există nicio valoare absolută, niciun etalon transcendent pentru a discerne binele și răul, nu este posibil să evaluăm un sistem social decât pornind de la propriul nostru sistem de valori și de la propriile justificări. Nu am avea niciun fundament pentru a considera inacceptabile acțiunile lui Hitler, ale lui Stalin, Pol Pot
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
lucrare cu pretenții științifice. Dar există lucruri evidente și este preferabil să le explicităm pentru a le elimina de comun acord din toate situațiile obișnuite și pentru a aprecia veritabila lor contribuție. Într-un prim sens, spiritul critic urmărește să discearnă adevărul de ce e fals. El se exercită prin analiza fiecărui fapt, a fiecărui mesaj, a fiecărei mărturii, pentru a le înțelege și pentru a le stabili caracterul de adevăr. Căci, după cum spune o expre-sie celebră a lui Talleyrand, "cuvântul i-
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sus se remarcă faptul că întreaga personalitate a bolnavului este modificată (conturul neregulat al cercului mare) la fel ca și „zona conștiinței critice” a acestuia (cercul punctat neregulat din interior). Din acest motiv bolnavul psihic nu mai este capabil să discearnă situația sa reală. Bolnavul psihic nu se consideră „bolnav” și respinge, dintr-o atitudine cu caracter defensiv, orice ajutor medical (săgeata punctată), considerând-o chiar, în unele situații clinice, ca fiind ostilă persoanei sale. Rolul medicului psihiatru este în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este echivalentă cu boala. Suferința reprezintă „situația” trăită de bolnav ca pe o stare particulară proprie, intimă a acestuia. Boala este rezultatul medicalizării suferinței de către medic. Suferința este interioară, pe când boala este suferința exteriorizată, obiectivată. Pe aceste considerente trebuie să discernem, dincolo de aspectul pur medical al bolii, și o dimensiune antropologică a acesteia (F. Laplantine). Psihologia medicală, axându-se în principal pe suferință, ca fenomen sufletesc de „limită”, va cerceta în primul rând aspectele antropologice ale acesteia. Elementul care sintetizează dimensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestei grupe: Paranoicii inventatori ocupă un loc important. În această categorie, seria de inventatori patologici, se înscrie de la debilul autodidact de tip inferior, până la individul dotat cu cunoștințe tehnice precise, însă lipsit de bun simț care să-i permită să discearnă între fantezie și realitate, între posibil și asburd. Paranoicii autodidacți completează forma precedentă. Autodidacticismul este foarte frecvent la paranoici și se explică prin tendințele speciale ale acestora. Datorită orgoliului lor, această categorie de bolnavi caută să-și dobândească un grad
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
universală permanentă? Polanyi recunoaște că i-a fost foarte dificil să distingă "realitatea economică" în cazul primelor societăți umane: În această privință, comunitățile primitive oferă un exemplu derutant pentru spiritul modern. În majoritatea cazurilor, observatorului îi este aproape imposibil să discearnă elementele procesului economic și să le pună în relație. Emoțiile individului nu-i transmit nici o experiență pe care ar putea-o identifica drept "economică". Pur și simplu nu este conștient că existența i-ar fi dominată de vreun interes pe
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
această formă deterministă se prelungește și în tradiția de a aprecia faptele de limbă sau limba în general 271, ceea ce produce anumite orientări în folosirea limbii. În acest mod se întemeiază conștiința lingvistică și, în măsura în care aceasta determină aptitudinea de a discerne în utilizarea elementelor limbii în funcție de circumstanțele comunicării, se fundamentează competența lingvistică. Tot tradiția este aceea care explică unele schimbări lingvistice 272, iar, în cazul însușirii unei limbi străine de către o populație (cum s-a întîmplat în cazul popoarelor cucerite de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
internațional după 1989 a generat întrebări fundamentale cu privire la traiectoria generală a sistemului internațional la sfârșitul secolului. Într-o perioadă de timp extrem de scurtă, structura aparent imuabilă a conflictului dintre superputeri s-a dezintegrat. După o perioadă de nesiguranță, începem să discernem conturul noii ordini internaționale. Tendințele ce par a se contura oferă motive întemeiate pentru a crede că sistemul internațional emergent se află în mijlocul unui proces istoric de transformare. În aceste circumstanțe, gândirea critică dobândește o semnificație istorică sporită. Forțele puternice
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
depășească aparențele, să dezvăluie ceva ascuns, să formuleze principii care unifică și explică ceea ce este particular și contingent. Pentru a înțelege cum funcționează limbajul și gândirea noastră nu avem nevoie să cercetăm decât ceea ce stă deschis în fața ochilor, adică să discernem diferențe gramaticale semnificative în situațiile cele mai comune, luptând împotriva tentațiilor puternice de nivelare, uniformizare, înregimentare și reglementare, prin utilizarea inventivă a resurselor imaginației conceptuale. Ceea ce face ca cercetarea filozofică să fie o activitate excepțional de dificilă, dar, totodată, extrem de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]