4,704 matches
-
theory on metaphors and within the analysis of the semiotics of discourse, built according to the interconnectedness principle. From objects to signs We will associate the marbles from Umberto Eco's box ([1976] 1997: 124), the metaphor used for the discursive rubik cube, to those linguistic objects/ words and nonverbal objects which are manipulated în textual structures and which have a potențial of becoming semiotic resources 3. The image of a society could be interpreted through what Charles Sanders Peirce lays
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Telicity Endpoint crisis Endpoint punishment Jean-Jacques Courtine (1981) and Bernard Pottier (1992) puț forth two semantic theories on the propositional content or on what we identified aș textual composition în social semiotics. Thus any composition can be identified aș a discursive corpus (DC) which, through an operation of composition (o), is formed of two layers: pc (rds) = the plane of determination of the production conditions of a reference discursive sequence. FC (RDF) = the plane of determination of the formation conditions of
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
composition în social semiotics. Thus any composition can be identified aș a discursive corpus (DC) which, through an operation of composition (o), is formed of two layers: pc (rds) = the plane of determination of the production conditions of a reference discursive sequence. FC (RDF) = the plane of determination of the formation conditions of a discursive process within a reference discursive formation which hâș characteristics în the domain of memory, actuality and anticipation {DMem, DAct, DAnț}. Jean-Jacques Courtine (1981: 58) suggests that
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
DC) which, through an operation of composition (o), is formed of two layers: pc (rds) = the plane of determination of the production conditions of a reference discursive sequence. FC (RDF) = the plane of determination of the formation conditions of a discursive process within a reference discursive formation which hâș characteristics în the domain of memory, actuality and anticipation {DMem, DAct, DAnț}. Jean-Jacques Courtine (1981: 58) suggests that any discursive corpus will have the following formulă: DC = pc (rds) o FC (RDF
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
of composition (o), is formed of two layers: pc (rds) = the plane of determination of the production conditions of a reference discursive sequence. FC (RDF) = the plane of determination of the formation conditions of a discursive process within a reference discursive formation which hâș characteristics în the domain of memory, actuality and anticipation {DMem, DAct, DAnț}. Jean-Jacques Courtine (1981: 58) suggests that any discursive corpus will have the following formulă: DC = pc (rds) o FC (RDF) {DMem, DAct, DAnț}. A thorough
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
FC (RDF) = the plane of determination of the formation conditions of a discursive process within a reference discursive formation which hâș characteristics în the domain of memory, actuality and anticipation {DMem, DAct, DAnț}. Jean-Jacques Courtine (1981: 58) suggests that any discursive corpus will have the following formulă: DC = pc (rds) o FC (RDF) {DMem, DAct, DAnț}. A thorough analysis of this formulă reveals two aspects: the terminology used by Courtine mainly belongs to that of Michel Foucault ([1969] 1972: 48), for
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
will have the following formulă: DC = pc (rds) o FC (RDF) {DMem, DAct, DAnț}. A thorough analysis of this formulă reveals two aspects: the terminology used by Courtine mainly belongs to that of Michel Foucault ([1969] 1972: 48), for whom discursive formation "can define a regularity (an order, correlations, positions and functionings, transformations) [...] between objects, modes of statement, concepts and thematic choices." The reaching of this regularity is possible only if there is a system of dispersion. the discursive corpus (DC
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
for whom discursive formation "can define a regularity (an order, correlations, positions and functionings, transformations) [...] between objects, modes of statement, concepts and thematic choices." The reaching of this regularity is possible only if there is a system of dispersion. the discursive corpus (DC) with its two planes of determination mentioned by Courtine is actually the flow from texts to discourses and the essential process which allows this flow is the converting of a reference discursive sequence (rds) into a statement. We
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
is a system of dispersion. the discursive corpus (DC) with its two planes of determination mentioned by Courtine is actually the flow from texts to discourses and the essential process which allows this flow is the converting of a reference discursive sequence (rds) into a statement. We will try to include Pottier's model of an enunciative trajectory (1992) into Courtine's construction of a discursive corpus (1981). We will provide an alternative model of analysis to the reference discursive sequences
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
discourses and the essential process which allows this flow is the converting of a reference discursive sequence (rds) into a statement. We will try to include Pottier's model of an enunciative trajectory (1992) into Courtine's construction of a discursive corpus (1981). We will provide an alternative model of analysis to the reference discursive sequences (rds) through a certain "chrono-logy" of some schemes. Taking into account the intențional effects of a (corporate, political or literary) message, the conceptual content is
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
reference discursive sequence (rds) into a statement. We will try to include Pottier's model of an enunciative trajectory (1992) into Courtine's construction of a discursive corpus (1981). We will provide an alternative model of analysis to the reference discursive sequences (rds) through a certain "chrono-logy" of some schemes. Taking into account the intențional effects of a (corporate, political or literary) message, the conceptual content is formed, aș Pottier (1992: 224) mentions, of some major event lines (AȘ = the analytical
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Promoting visual culture Burberry Aș we have mentioned în the beginning of our study, we are "the prisoners" of "the pictorial turn" of the 21st century. According to Schirato and Webb (2007: 66), images do not work only at the discursive and linguistic levels, they also encompass the level of the subconscious, involving besides our abstract intellectual identity, our feelings within stories and actually the whole being of the viewer. The discourse of advertising is a metonymic way of representing one
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
valorile religioase la români concentrează o mare energie comunitară, putînd călăuzi procesul de reconstrucție a țării. Mulți concetățeni descoperă în "biserică" o ancoră simbolică importantă în confruntarea cu o identitate socială problematică, integrînd într-o sinteză tensionată cele trei strategii discursive contradictorii privitoare la biserică și locul ei în societate. Prima, imprecația și revolta, este ilustrată de lectura critică timpurie propusă de Dumitru Drăghicescu: "românii sunt dintre toate națiunile creștine de orice rit, poporul cel mai ateu, cel mai sceptic, cel
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în discuție opiniile criticului despre sugestia muzicală și, în particular, despre simbolism. După cum știm, în Mutația valorilor estetice criticul afirmă că "în evoluția poeziei contemporane, mișcarea simbolistă răspunde precis tendinței de a reda inefabilul și de a înlocui deci construcția discursivă, logică, raționalismul și didacticismul poetic, de sugestie care, dincolo de anecdotă și expunere logică, sugerează stări sufletești profunde, neorganice, muzicale"92. De asemeni, spune Lovinescu, "având un fond muzical, simbolismul exclude cugetarea organizată, fără a exclude însă și profunzimea sentimentelor. [...] El
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de Rectorat pe 17 septembrie 190212. La câteva zile după emiterea certificatului de asiduitate, Vasile Butză, ce locuia atunci la nr. 9, pe Str. Belliard, scria Eforiei Instituțiunilor Brâncoveanu o epistola care, în inspirate întorsături de frază și subtile strategii discursive, făcea apel la "sentimentele umanitare" ale Eforilor, "implorându-i" să-i acorde o bursă (viitorul său depinzând de aceasta, cum textual afirmă în scrisoare!), pe o perioadă de un an de zile (până pe 1 octombrie 1903, căci își propunea să
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
autoritățile române ne-a dezvăluit preocupările și problemele unor oameni obișnuiți. Probleme ce ne permit să înțelegem cum se raportau ei la normele de organizare ale universității pe care o frecventau, care le erau proiectele profesionale și umane ori strategiile discursive folosite pentru a convinge autoritățile (române sau belgiene) să îi ajute. Intervenția părinților acestor tineri pe langă autorități dădea seama, dincolo de subiectul propriu-zis al cererilor, de legăturile familiale și de relațiile dintre părinți / copii la vremea respectivă. De asemenea, epistolele
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
dispuși într-o măsură mai mare să adere la normele ei (Blanchard, 2004). Cei care se identifică cu grupul ca întreg, cu scopurile și idealurile sale, demonstrează o identitate de grup mai puternică și se angajează în construirea unei identități discursive (Williams, 2006). Dezbaterile și opiniile contrare cu privire la identitatea de grup reflectă natura ei fluidă și contextuală. Categorizarea socială, interdependența și comparațiile inter-grupuri reprezintă trei dintre principalele cauze ale angajamentului față de comunitate ca întreg și, implicit, ale identității de grup (Ren
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
mediat computerizat, oamenii sunt nevoiți să găsească modalități noi de a utiliza uneltele disponibile pentru a transmite mesaje cât mai complexe. Ce se întâmplă atunci când, așa cum este cazul celor mai multe dintre comunitățile online, din toate produsele culturale și din toate mijloacele discursive nu rămâne decât cuvântul scris? Mai mult decât atât, atunci când nu există o altă cale de a accesa comunitatea, comunicarea mediată computerizat devine obiect și instrument al cercetării în același timp. Următoarele caracteristici ale comunicării în spațiul virtual sunt definitorii
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
mijloacele de abordare și studiu științific al unei "realități" sociale noi. Studiile calitative ale comunităților virtuale sunt în mod special utile pentru a surprinde dinamica interacțiunii și a comunicării dintre membrii comunităților virtuale, din moment ce acestea "sunt, prin natura lor, comunități discursive" (Kinnevy & Enosh, 2002, p. 121). Ca metode calitative optime pentru spațiul virtual, Soeharto (2004) recomandă observația participativă și interviurile aprofundate. Interviul online este o metodă calitativă care îmbină avantajele discuției în timp real cu cele ale accesului la subiecți în
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
din categoria menționată mai sus. Analiza a relevat aspectul predominant empatic al mesajelor și a furnizat informații prețioase cu privire la structura literală a comunicării. Alte tipuri de analiză care pot conduce la o mai bună cunoaștere a comunităților virtuale sunt analiza discursivă și cea narativă, care abordează ca unitate de analiză conversațiile ca serii succesive de schimburi informaționale între participanți. În virtutea dificultăților întâmpinate în utilizarea instrumentelor de cercetare obișnuite într-un spațiu în care controlul variabilelor și surselor de eroare este mai
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de către profesor a unor cunoștințe noi, pe cale orală, în structuri bine închegate, ceea ce garantează o eficiență sporită, prin transmiterea unui volum mare de informații într-o unitate de timp determinată. În funcție de natura și amploarea deducțiilor și argumentelor desfășurate, de stilul discursiv și de corectitudinea limbajului folosit, expunerea cunoaște mai multe variante: povestirea, prelegerea, descrierea, argumentarea, expunerea cu oponent. Fericitul Augustin este primul pedagog care dă cuvântului narratio - „povestire” un sens metodic: „Povestirea este completă atunci când cineva este catehizat începând de la versetul
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
intonație expresivă, în acord cu fluxul ideilor; timbrul și inflexiunile vocii vor nuanța mesajul, tonul și volumul fiind adecvate contextului; ritmul vorbirii nu trebuie să fie monoton, ci să marcheze ideile formulate; schimbările de ritm semnalează trecerea la altă secvență discursivă, iar pauzele expresive au rolul de a potența semnificația mesajului; dicția va fi atent controlată, prin articularea corectă a tuturor sunetelor și prin accentuarea cu rol expresiv a cuvintelor cheie. 3.3. Componenta nonverbală Limbajul nonverbal (limbajul corpului) întregește firesc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mulți!“ trebuie înțeleasă prin contextualizare întrun discurs ilustrând limba veche, în care cuvintele prostime, prost desemnau mulțimea oamenilor de rând, fără rang boieresc. - Contextul stilistic are în vedere ansamblul mărcilor stilistice care definesc textul și care se imprimă fiecărei secvențe discursive, contribuind la producerea sensului (în cazul nuvelei Alexandru Lăpușneanul, registrul stilistic arhaic și un pattern romantic influențează semnificativ mesajul). 2.2. Textul literar și textul nonliterar. Texte de graniță Raportarea mesajului la contextul comunicativ, la cel lingvistic și stilistic determină
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Lăpușneanul, registrul stilistic arhaic și un pattern romantic influențează semnificativ mesajul). 2.2. Textul literar și textul nonliterar. Texte de graniță Raportarea mesajului la contextul comunicativ, la cel lingvistic și stilistic determină identificarea tipologiei textuale pe care o ilustrează secvența discursivă/textul. Această identificare întregește procesul decodării mesajului, al receptării tuturor semnificațiilor, explicite și implicite, prin aplicarea unei grile de coduri culturale, de convenții, de stereotipii, de particularități etc. Principalele tipuri de texte sunt textul literar și cel nonliterar. Prin contaminarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
textuală și analiză a discursului de la Lausanne, stabilește șapte tipuri de texte: dialogate, poetice, injonctive, narative, explicative, informative și argumentative (Les textes. Types et prototypes). 2.3.1. Textul informativ Textul informativ are ca dominantă funcția referențială, iar ca tipar discursiv, un model simplu, linear, închis. Structurarea textului informativ: - titlul - frecvent, sintetizează tema; titlurile textelor publicistice sunt menite să capteze atenția; - secvența inițială - tema + rema: precizarea explicită a subiectului/a temei, urmată de prezentarea succintă a modului în care va fi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]