1,157 matches
-
Ludwig în 1980 [79]. Sindromul metabolic a fost descris de Reaven în 1988 [80]. Sindromul metabolic a fost definit ca o aglomerare de factori de risc pentru boli cardio-vasculare la un singur individ, denumiți „tradiționali” (obezitatea, diabetul zaharat tip II, dislipidemia, HTA) și „non-tradiționali” (anomalii ale inflamației, coagulării, trombocitelor, fibrinolizei, lipoproteinelor, endoteliului). Steatoza hepatică este considerată ca fiind componenta „digestivă” a sindromului metabolic [80,81]. Ficatul gras non-alcoolic cuprinde un spectru de afecțiuni, de la steatoză (NAFLD), la steatohepatită (NASH) și ciroză
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
joace un rol în geneza steatozei hepatice [133,134]. Mai mult, similar cu ceea ce se întâmplă în steatohepatita non-alcoolică, steatoza asociată cu infecția cu genotipul 1 al VHC ar putea fi considerată un adevărat marker surogat pentru anomalii metabolice (obezitate, dislipidemie, diabet zaharat) și a fost denumită steatoză „metabolică”, tocmai pentru a reflecta această asociere [135-138]. De asemenea, a fost sugerat faptul ca infecția cu VHC ar putea fi asociată patogenetic cu sindromul metabolic, dar nu cu fenotipul clasic al sindromului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
a debitului crește forța de forfecare (stres tangențial), producând vasodilatație NO-dependentă. Reducerea producției de NO în cadrul disfuncției endoteliale poate contribui la mecanismele patogene din spasmul coronarian, hipertensiunea arterială, tromboze, inflamații. Diminuarea eliberării endoteliale de NO e corelată cu: vârsta înaintată, dislipidemiile, ateroscleroza, diabetul zaharat, obezitatea. Un mecanism implicat în multe din acțiunile menționate ale NO este creșterea nivelului de cGMP în celulele țintă, prin activarea intracelulară directă a guanilat ciclazei solubile. NO induce acumularea de cGMP atât în miocitele netede cât
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
independent pentru boala cardiovasculară, pacienții cu T2DM trebuind să fie considerați din start ca având o afectare vasculară, chiar dacă este clinic nemanifestă la momentul diagnosticului (32). Mai mult, diabetul este însoțit și de alți factori de risc cardiovascular, cum sunt dislipidemia și hipertensiunea arterială, care au efect mai mult decât cumulativ asupra riscului cardiovascular al acestor pacienți. a.Controlul tensiunii arteriale Hipertensiunea arterială afectează un procent de 20-60% dintre pacienții cu diabet, diferit în funcție de vârstă, etnicitate și gradul obezității (8). În
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92257_a_92752]
-
reactivi constituenŃi ai fumului de Ńigară. Datele epidemiologice au arătat că expunerea ocupaŃională la aldehide crește riscul afecŃiunilor cardiovasculare, respiratorii și neoplazice. Studiile au demonstrat că expunerea la aldehide determină scăderea contractilităŃii cardiace, favorizează tromboza, produce modificări ale lipoproteinelor și dislipidemie. Aldehidele pot determina creșterea riscului cardiovascular atât prin acŃiune acută, cât și cronică. Expunerea acută la acroleină activează matrix metaloproteazele și poate avea efecte de destabilizare a plăcilor de aterom, cu precipitarea evenimentelor coronariene acute. Studiile pe animale de laborator
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
vârstnici este de 0,12 cm2 pe an, deși această valoare este variabilă (31). Deoarece bolnavii vârstnici cu stenoză aortică degenerativă asociază frecvent boală aterosclerotică, inclusiv boală coronariană, se recomandă evaluarea și managementul factorilor asociați de risc cardiovascular (de exemplu, dislipidemia). Tratamentul cu statine numai pentru a trata sau preveni progresia stenozei aortice (în absența altor indicații) nu este recomandat. Tratamentul medicamentos pentru boala coronariană și fibrilația atrială trebuie continuat la pacienții cu stenoză aortică, simptomatică sau nu. Tratamentul HTA în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
doze mari - AINS în anumite situații, de ex. în SN sever. Alte măsuri nespecifice: - dieta hipoproteică se aplică și la pacienții cu clearance de creatinină < 60 ml/min/1,73 m2 - dieta hipolipidică se aplică în caz de SN cu dislipidemie importantă - medicația anticoagulantă poate fi luată în calcul în SN cu hipoalbuminemie severă pentru prevenirea complicațiilor tromboembolice Principii ale tratamentului patogenic Tratamentul patogenic are ca obiectiv inducerea remisiunii bolii și ulterior menținerea sa prin reducerea/dispariția proteinuriei și stabilizarea sau
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Are incidență în creștere. Apariția și progresia nefropatiei diabetice este condiționată de factori genetici, durata de evoluție a bolii (după 10-15 ani, în DZ tip 2 poate exista din momentul diagnosticului), controlul glicemiei, coexistența altor factori de risc (HTA, fumatul, dislipidemia) și a altor manifestări de microangiopatie diabetică (retinopatia diabetică). Patogeneza este complexă și implică factori genetici, hemodinamici (HTA, creșterea RFG), metabolici (hiperglicemia), hormonali (sistemul renină-angiotensinăaldosteron, endotelina, prostaglandine, oxid nitric, factori de creștere). Anatomopatologic se caracterizează prin rinichi măriți de volum
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
obicei asocierea de antihipertensive. - scădere ponderală la obezi, activitate fizică regulată, moderată - dietă moderat hiposodată (< 6 g sare/zi) și hipoproteică (0,8-1 g/kg/zi), aport caloric adecvat (30-35 kcal/zi)evitarea medicației nefrotoxice (AINS, anumite antibiotice etc) - controlul dislipidemiei, indicația de elecție fiind tratamentul cu statine. Fibrații sunt indicați dacă există hipertrigliceridemie. La pacientul cu IRC avansată (Clc < 30 ml/min) este recomandată supraveghere de către medicul nefrolog. Măsurile anterioare se continuă în mod obligatoriu, dar se ridică problema indicației
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
130/80 mm Hg dacă proteinuria este < 1g/zi și < 125/75 mm Hg dacă proteinuria este > 1g/zi. Deoarece aceste valori ale TA sunt dificil de obținut în practică, sunt necesare asocieri de antihipertensive în doze mari. 3. controlul dislipidemiei este necesar la orice pacient cu BCR stadiile 1-4 și LDL-colesterol > 100 mg/zi, se recomandă utilizarea statinelor. 4. controlul glicemic strict este util mai ales dacă este instituit precoce la pacientul diabetic sau cu nefropatie diabetică în stadiile 1-2
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
dializat. Este o formă de dializă la domiciliu, simplă și ieftină, echivalentă cu hemodializa ca rezultate asupra supraviețuirii. Este singura posibilitate pentru pacienții cu abord vascular epuizat (complicații ale fistulelor), dar are dezavantajul riscului de complicații infecțioase (peritonită), malnutriție, hiperglicemie, dislipidemie, degradarea peritoneului. Indicațiile de dializă sunt: - complicații ale uremiei (encefalopatia uremică, manifestări severe de neuropatie uremică, malnutriția progresivă, HDS, pericardita) - dificultatea controlului volemiei (hiperhidratare refractară), tulburări hidroelectrolitice sau acidobazice refractare la tratament - clearance de creatinină < 10 ml/min. Transplantul renal
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
cronice, incompatibilitate în sistemul ABO. Transplantul renal necesită inițierea și urmărirea medicației imunosupresive pentru prevenirea rejetului de grefon. Transplantul renal poate evolua spre complicații acute (rejetul de transplant, IRA, complicații infecțioase particulare, ale tratamentului imunosupresiv) și cronice (rejetul cronic, HTA, dislipidemia, boala coronariană și insuficiența cardiacă, diabetul zaharat de novo, neoplazii induse de tratamentul imunosupresiv). CAPITOLUL III BOLILE SÂNGELUI NOȚIUNI DE SEMIOLOGIE Anamneza aduce informații utile despre relația afecțiunilor hematologice cu: - vârsta și sexul - hemofilia este manifestă numai la sexul masculin
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
diabet zaharat. Ele nu trebuie privite ca entități clinice separate, ci mai degrabă ca factori de risc pentru afecțiunile metabolice și cardiovasculare. Mai mult decât atât, ele sunt frecvent asociate cu excesul ponderal (mai ales de tip abdominal sau visceral), dislipidemie și hipertensiune arterială. Asociația Americană de Diabet (ADA) consideră, în plus, valoarea HbA1c în intervalul 5.7-6.4% ca parametru de definire a persoanelor cu prediabet. Metoda de efectuare a testului de toleranță la glucoză pe cale orală (TTGO): - dimineața, à
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
rudă de gradul 1 cu diabetrasă/etnie cu risc crescut (afro-americanii, latino-americanii, locuitorii din Insulele Pacificului etc.) - femeile cu diabet gestațional în antecedente sau cele care au avut feți macrosomi - hipertensiune arterială (TA ≥ 140/90 mmHg sau tratament cu antihipertensive)dislipidemie: HDL colesterol < 35 mg/dl și sau trigliceride > 250 mg/dl - femeile cu boala ovarelor polichistice - prediabet în antecedente: scăderea toleranței la glucoză, glicemie bazală modificată (sau HbA1c ≥ 5.7% confrom ADA)alte condiții clinice asociate cu insulinorezistența (obezitate severă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
de neoformație) - edem macular clinic semnificativ - boală oculară avansată (hemoragii în vitros, decolare de retină, glaucom neovascular). Tratamentul preventiv constă în obținerea și menținerea echilibrului glicemic optim încă de la diagnosticare, la care se asociază control adecvat al tensiunii arteriale, al dislipidemiei, excluderea fumatului. Periodic este necesar efectuarea examenului fundului de ochi de către un oftalmolog cu experiență pentru a depista leziunile precoce și pentru a monitoriza evoluția acestora. Examenul fundului de ochi este recomandat a se efectua cu pupila dilatată pentru a
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
fi clasificate didactic în două categorii: - riscuri ce decurg din modificările metabolice secundare disfuncției adipocitului și secreției în exces de adipocitokine proinflamatorii și reducerea secreției de adiponectină. Aici sunt incluse principalele afecțiuni cardiometabolice: boala cardiovasculară aterosclerotică, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemia, hiperuricemia, ficatul gras non-alcoolic, precum și unele forme de cancer. - riscuri secundare efectelor mecanice datorate excesului adipos, ca de exemplu bolile osteoarticulare, sau chiar consecințe psihologice și sociale (reducerea respectului de sine, stigmatizare, depresie și anxietate, discriminare în diverse situații). Riscul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
psihologice și sociale (reducerea respectului de sine, stigmatizare, depresie și anxietate, discriminare în diverse situații). Riscul major al obezității este cel metabolic, datorat insulinorezistenței care se află în centrul etiopatogenezei sindromului metabolic și care va conduce la inflamație subclinică, disglicemie, dislipidemie aterogenă, hiperuricemie. Toate aceste modificări metabolice, alături de disfuncția endotelială, vor sta la baza apariției și evoluției bolii cardiovasculare aterosclerotice cu toate manifestările clinice ale acesteia: hipertensiunea arterială, boala coronariană, insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral. Obezitatea este asociată cu un risc
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
coronariene sunt mult mai severe, având o dispoziție difuză, comparativ cu adulții de vârstă mai tânără. Boala coronariană trivasculară și stenoza trunchiului principal al coronarei stângi se întâlnesc frecvent, dis- funcția VS fiind deseori asociată în această situa ie. HTA, dislipidemia, diabetul zaharat (DZ), obezitatea rămân factorii de risc majori modificabili care afectează și populația vârstnică și care continuă să fie semnificativ corelați cu riscul de apariție a BCI și după vârsta de 65 de ani. Aparent, riscul relativ asociat cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
masă corporală crește până în jurul vârstei de 65 de ani, pentru ca după aceea să înregistreze un declin la ambele sexe. Dintre factorii de risc majori, doar fumatul înregistrează o scădere semnificativă la populația vârstnică. La vârste înaintate, prevalența HTA, a dislipidemiei și a hipertrofiei ventriculare stângi este mai mare la femei decât la bărbați (13). Lipidele plasmatice măsurate la indivizi peste 65 de ani nu au aceeași putere predictivă de dezvoltare a bolii coronariene comparativ cu subiecții mai tineri (14) . Dislipidemia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
dislipidemiei și a hipertrofiei ventriculare stângi este mai mare la femei decât la bărbați (13). Lipidele plasmatice măsurate la indivizi peste 65 de ani nu au aceeași putere predictivă de dezvoltare a bolii coronariene comparativ cu subiecții mai tineri (14) . Dislipidemia la pacientul vârstnic este cel mai bine caracterizată printr-un raport crescut între colesterolul total și HDL-colesterol, acest profil lipidic fiind cel mai predictiv pentru boala coronariană la vârste înaintate (15). Creșterea trigliceridelor și scăderea HDL-colesterolului semnifică de obicei rezistența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
de risc semnificativ pentru dezvoltarea BCI la vârstnic, dar creșterea în greutate și obezitatea abdominală potențează ceilalți factori de risc cardiovascular majori prin favorizarea rezistenței la insulină (21). Excesul de țesut adipos visceral se asociază în plus cu hiperinsulinism, HTA, dislipidemie și, în final, cu ateroscleroza accelerată. DZ înregistrează o creștere alarmantă a prevalenței, chiar și în rândul pacienților vârstnici, forma dominantă fiind cea de diabet tip 2 (hiperinsulinemic). Este afectat în special sexul feminin, acest aspect contribuind la ștergerea treptată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
prin steatoză hepatică predominant macroveziculară, care apare la subiecți chiar și în lipsa consumului semnificativ de alcool (bărbați - probabilitatea crește direct proporțional cu IMC sau cu alte componente ale sindromului metabolic. Când suspectăm prezența SHNA? 1. Obezitate 2. Diabet zaharat 3. Dislipidemie (în special hipertrigliceridemia) 4. Scădere ponderală severă (mai ales la persoanele obeze inițial, by pass jejunoileal și gastric) 5. Sindroame asociate cu insulinorezistență (sdr. X metabolic, sdr. Mauriac diabet lipoatrofic) 6. Nutriție parenterală totală 7. Iatrogen (amiodarona, diltiazem, tamoxifen, steroizi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227114_a_228443]
-
persoanelor la risc pentru boală arterială periferică la nivelul membrelor inferioare reprezintă o etapă fundamentală a examenului sistemului vascular. ● Pacient cu vârsta mai mică de 50 de ani care asociază diabet și un alt │ │ factor de risc pentru ateroscleroză (fumat, dislipidemie, hipertensiune, │ │ hiperhomocisteinemie) ● Pacient cu vârsta între 50 și 69 de ani care asociază diabet sau istoric │ │ de fumat. ● Pacient cu vârsta peste 70 de ani. ● Simptome la nivelul membrelor inferioare ce apar la mers, sugestive pentru │ │ claudicație sau durere ischemică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
determinarea indicelui gleznă-braț. Stabilirea diagnosticului e importantă și pentru a se putea interveni terapeutic în scăderea riscului pentru alte afecțiuni asociate bolii arteriale periferice, cum ar fi infarctul miocardic, accident vascular cerebral (nivel de evidență B); 3. Oprirea fumatului, tratamentul dislipidemie, al diabetului și hipertensiunii conform ghidurilor actuale sunt recomandate în cazul pacienților cu boală arterială periferică (nivel de evidență B); 4. Terapia antiagreganta este recomandată în cazul pacienților cu boală arterială periferică pentru reducerea evenimentelor ischemice cardio- vasculare (nivel de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
65 și 75 de ani, fumători au indicația de screening pentru determinarea anevrismului de aortă abdominală: examinare clinica și ecografie (nivel de evidență B). Managementul general al pacientului Clasa I 1. Pacienții cu anevrism de aortă abdominală, hipertensiune arterială și dislipidemie trebuie monitorizați conform recomandărilor pentru pacienții cu boală aterosclerotică (nivel de evidență C). 2. Pacienții cu anevrism sau istoric familial de anevrism trebuie sfătuiți să renunțe la fumat și să li se ofere un program în acest sens: psihoterapie, tratament
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]