1,346 matches
-
Casetofonul din mașină bușește caseta cu Michael Bolton Big Ben bubuie, Radio Times behăie. E totuși n măsa Crăciun, iar la televizor sunt numai rahaturi, doar reluări. Stronach a avut o idee bună cu antena aia a lui. Mie Îmi displace profund să plătesc un abonament labagiilor ălora de la BBC pentru tot căcatu ăsta. Mă simt cam agitat În dimineața asta și schimb frenetic canalele, iar capumi crapă de durere. Încerc să aprind focul și reușesc să obțin niște flăcări jucăușe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
vieții, visând o poveste cu un lac, cu o lebădă, cu o steluță, cu lună, cu doi tineri... Alina Catană, clasa a VII-a C Pe malul mării Stăteam lângă nisipul fierbinte al mării, departe de locurile animate, care-mi displăceau. Stăteam pe un colț de debarcader... Singură... Meditând... Valurile îmi atingeau cu stropi sărați picioarele zbuciumându-se neîntrerupt. Eram fericită... De ce? Nu-mi dădeam prea bine seama. Simțeam înăuntrul meu ceva neobișnuit, care nu mi se mai întâmplase niciodată de când
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și uman“, dar la fel de capabil „să nu-și dea osteneala să se ridice la nivelul la care ar fi trebuit“. „Răceală și indiferență...“, nota Richter vorbind de un spectacol verdian, Otello, cu Jon Vickers și Mirella Freni. Oricât le-ar displăcea astăzi unora să facă uz de memorie, cazul Karajan nu poate fi separat de pactul său cu diavolul, în anii ce au precedat cel de-al doilea război mondial. În Austria, la Salzburg și apoi la Ulm, în Germania, Karajan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
cu un cucui vânăt la cap, ca o bizară decorație. Nu mai vorbea. Era ca un copil mic, pe care tocmai l-ai muștruluit. Cred că era deja plecat de tot. Școala rămânea fără profesor, iar situația, deși nu le displăcea puștilor, nu era deloc pe gustul autorităților care aveau mare nevoie să le bage ceva în cap și să fabrice la kilogram soldați tineri pregătiți să plece în toiul luptei. Mai ales că, în vremea aceea, iluziile de început fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
aceste rânduri înghesuite ca gâștele iarna, toate aceste cuvinte pe care le țes fără să le văd? Zilele trec, și eu mă îndrept spre masa mea. Nu pot spune că asta-mi place, dar nu pot spune nici că-mi displace. Ieri, Berthe, care vine de trei ori pe săptămână să mai scuture praful, a alunecat pe unul dintre caiete, parcă cel cu numărul 1. — Deci cu asta irosiți hârtia! Am privit-o. E proastă, dar nu mai mult decât altele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
la țară era un coșmar. I-am reproșat că nu este deloc obiectiv atunci când vine acolo. Mai cu seama nu-i plăcea să meargă la biserică, ridiculizând tot timpul creștinismul, considerându-l ilogic. Acesta era iar un moment care imi displăcea. Uneori însă era un tovarăș destul de plăcut. Introvertirea lui, eu o interpretăm că pe un simptom al incapacității de a se atașa de viață satului, de un loc de care nu era nevoit să se atașeze decât verbal. Îmi displăcea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
displăcea. Uneori însă era un tovarăș destul de plăcut. Introvertirea lui, eu o interpretăm că pe un simptom al incapacității de a se atașa de viață satului, de un loc de care nu era nevoit să se atașeze decât verbal. Îmi displăcea profund felul în care obișnuia să vorbească despre fetele din ziua de azi, pe care le disprețuia. Maică-sa îl răsfățase și nu-l învățase să aprecieze corect valorile umane. De fapt, se simțea puțin ofensat pentru că se atașase de
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
solemn,"că doar nu mă durea gură, n-avea rost să mi-l fac dușman acum la terminarea liceului când urma examenul de Bacalaureat care avea și o proba orală. L-am rugat să se îmbrace, spunându-i că-mi displace postura lui și m-am grăbit spre școală, meditând în permanență la jocul "la două capete" al Securității. Concluzionasem că se foloseau de el pentru că îl aveau la mâna după reclamația lui Arsene, îl racolaseră, iar acum urma să fiu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
bârfa care va urma... În ultimul timp Ceaușeștii acaparaseră tot mai mult televiziunea și de ceva vreme nu prea mai aveam ce vedea la televizor. Mai erau doar câteva ore de emisie la care-i vedea doar pe ei. Îmi displăcea mult această familie, dar nu făceam niciun fel de comentarii pe seama lor. Evitasem cu regularitate subiectul, renunțasem la șefia UTC, motivând că aveam prea multe sarcini în școala: teatrul, revista, olimpiadele... Acasă la mine, se ascultă doar radioul și un
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
atenție bărbatului care privea pe fereastră. În clipa următoare, însă, acesta s-a întors spre mine și abia am reușit să îngăim: „Ordonați, tovarășe ministru!”. Era, de fapt, unul dintre adjuncții ministrului de Interne, dar respectiva formulă de adresare nu displăcea, chiar dacă și din punct de vedere regulamentar era greșită (corectă este folosirea gradului, nu a funcției). Adjunctul ministrului era un om a cărui întreagă atitudine exprima duritate, astfel încât nu auzisem pe nici unul dintre colegii mei să se fi simțit
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
cu napii. Păi napi îi trebuiau fetei? Și-apoi, dintre toate formele de stăpânire pe care le-a lăsat oamenilor, începând cu grecii care nu credeau în El și terminând cu noi care îi admirăm pe greci, lui Dumnezeu îi displace cel mai mult democrația. Nu că n-ar fi El drept, cinstit, bun, Doamne ferește! Dar gândește-te că toți heruvimii și toți serafimii care acum cântă așa de frumos slava Domnului, s-ar apuca de mâine să discute aceeași slavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ciudat. Ochii mei se opriră asupra lui Charles de Groot. Părea încordat; aș putea să pun asta pe seama îngrijorării pentru Belinda, dar era totuși ceva legat de el, felul în care se purta era un semnal de alarmă. Mi-a displăcut fără să știu măcar de ce. Am comandat tartă de căpșune în loc de pudding, dar, în ciuda eforturilor mele, nu am putut s-o dovedesc. Foarte dezamăgitor. Va trebui să îmi antrenez stomacul - întărit de puțină frișcă aici, niște Gorgonzola acolo, foi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
ai să săvârșești - că doar ești creștin, nu? Și de-al nostru, ortodox! - «Asta așea ie!», cum zice țăranul român din capodopera lui Camil Petrescu: ’Un scriitor Între țărani’... Tata nu ia În seamă ironia mea (lui nu i-a displăcut ’dopera camilpetrească). Continuă: - În 1812, când ne-a furat jumătate din Moldova - n-a fost o Întâmplare, nooo!, ci răsplată, plată, câștig trudit, binemeritat, pentru care a asudat din greu, mult Înainte de... bătălie, a tras ca-n jug, săracul, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ocupantului! Re-repet: Basarabenii, ocupați de Ruși, nici În biserică nu scăpau de „rusasca lor” - deci... - Uite de ce baba n-are roate și de ce Basarabenii, sub Ruși, s-au Întors la oralitate și În... analfabetitate... Se pare Însă că nu le displăcea muzica-de-biserică - curat rusească - nici muzica textului slavon... - Și ție-ți plăcea. Când erai copil și păduri cutreieram... ca să nu ne repatrieze Rușii În Siberia, cum ziceai, mai ții minte, la stână, unde ne ascunsesem cum cântam, În trei, pe patru-cinci-șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nu pe coșurile de gunoi, ci pe dușumeaua spațioasă care imita pardoseala din gresie. Aș fi avut chef să vorbesc cu cineva despre farfurii zburătoare, dar detașarea de restul lumii constituia caracteristica principala a acestui local. Și cum nu-mi displăcea nici mie această regulă, m-am resemnat și am introdus o monedă de zece yeni În automatul cu oracole. Norocos. Semne ale unor nori de bun augur dinspre sud. Calul dumneavoastră este cam mototol, dar sînt speranțe de poartă deschisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
muzicale, anii de „discotecă“?), dar am lucruri mai importante de făcut. Scriu un articol academic, așa cum sunt cele pe care știu că tu nu le iubești, care îți strâng mintea și fantezia ca într-un clește. Un exercițiu care îmi displace, dar la care mă supun cu sentimentul unei penitențe publice. Astăzi am participat la o altă lansare de carte. A fost prezent și S. Antohi - brilliant, ca de obicei. Atât de brilliant, încât uneori prezența sa devine un adevărat handicap
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
o să-i am, o să-mi fie îngrădită libertatea. Dar mai ales îmi fac griji pentru lucruri mici, cu adevărat insignifiante. Cum ar fi grila de zboruri. Ăsta e un lucru de care nu sunt niciodată prea încântată. De fapt, îmi displace că o persoană pe care nu o cunosc îmi organizează viața, hotărând la ce oră mă trezesc, în ce țară iau prânzul și cu cine îmi petrec weekendul. Dacă aș fi o scenaristă de succes, aș putea scrie când vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
o partidă, nu? Și evident că are și ceva bănuți. Ce zici, și ea arată foarte bine, nu? Nu mi se pare așa grozavă, spun eu, dar apoi îmi pare rău că am părut așa de răutăcioasă. Dar când îți displace cineva, niciodată nu ți se pare că arată atât de bine, nu-i așa? Sau cel puțin nu recunoști. Nu. Nici într-o mie de ani. Mi-ar plăcea să mă mărit cu un bărbat bogat, zice Lydia deodată. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
lintea cu ierburi era gustoasă. Colacii erau cel mai frumos cadou care trona sub brăduțul al cărui parfum acoperea toate celelalte mirosuri. Lipsea vodca din care ne-ar fi plăcut să oferim celor doi oaspeți și nu ne-ar fi displăcut nici nouă, femeilor, câte o înghițitură. Atmosfera de sărbătoare s-a instalat greu, prezența celor doi străini ne stânjenea oarecum, dar până la urmă colinzile de Craciun în limba ucraineană au început să se înfiripe. Am strâns-o pe Minodora la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cu o privire neagră, lunecoasă... Nu mi-au plăcut niciodată oamenii care nu te privesc în ochi și femeia asta, care s-a recomandat ca ofițer de informații în Armata Roșie și prietenă a lui Vasili Vasilievici Cozmei, mi-a displăcut din primul moment. Nu același lucru s-a petrecut cu Minodora, care s-a lăsat încântată de spusele ei pe care le probau un pașaport nou-nouț făcut pe numele Minodora Racoce, care avea viza de ieșire din țară, însoțită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
telefon? Nu, oricât se străduia era imposibil să-și poată face probleme din pricina unui aranjament, la urma urmei atât de firesc. Dacă ar fi fost singurul, dacă ar fi fost unicul, pe când așa... Și totuși această situație îl înfuria, îi displăcea să se știe amestecat de Alexe printre ceilalți, condamnat, blamat, afundat până la gât în marea mișcătoare a luptei pentru supraviețuire, a supraviețuirii cu orice chip. Oare el, Alexe, avea conștiința pe deplin curată, expresia de "a face rost de" îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cum s-o faci să sară cu de-a sila peste prag? Din nou o expresie de suferință îi văluri ridurile. Își cuprinse între palme genunchii. Poate îi este suficient și atât, murmură cu ochii plecați și numai mie îmi displace ideea ca ea, ea, fata mea, să ude zarzavaturile din grădină, să facă zacuscă, cine ar fi putut crede, Dumnezeului că o să se împotmolească aici și n-o să mai vrea cu nici un chip să mai iasă din glod? Fruntea toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu asalt, totuși nu se împotrivea deloc dacă mamă-sa proiecta vreo plimbare cu mașina în afara orașului la care să participe, bineînțeles și Carmina, poate era numai plăcerea reală de a șofa, ori poate prezența celor două femei nu-i displăcea, în tot cazul, Ovidiu se instala la volan cu mina sa plictisită, era mai tot timpul taciturn, dar asculta atent, amuzat, comentariile Sidoniei sau ale Carminei, uneori fluiera câte o melodie și numai câteodată se amesteca în vorba celor două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
semne de mirare pe margine, că prea mi se părea absurd totul. Pe vremuri aveam colecții, de fapt le mai am și acum. V-am așteptat să vă spun toate astea, m-am întors chiar din drum, mi-ar fi displăcut profund să gândiți cine știe ce despre mine, să mă bănuiți de ceva premeditat, ar fi foarte neplăcut, foarte. Vă înțeleg foarte bine, nu vă faceți probleme, domnule Matei. Ajunsă acasă îl găsi pe Ovidiu așteptând-o în fotoliu, picior peste picior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de vară, când a început noul trimestru, Naoko a început să pășească pe stradă alături de mine de parcă era cel mai normal lucru pe care-l făcea. Am tras concluzia că Naoko mă considera acum un prieten, iar mie nu-mi displăcea deloc să merg alături de o fată atât de drăguță. Am continuat să ne plimbăm prin tot orașul Tokyo, fără nici o țintă, urcând pante, traversând râuri și trecând peste linii ferate. Umblam și umblam, fără să știm dinainte unde vom ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]