1,099 matches
-
oameni din echipaj. Pentru a înrăutăți lucrurile, torpila de pe acest avion nu a explodat la impactul inițial, dar a explodat la scurt timp după aceea, provocând daune și mai mari. Focul părea inițial incontrolabil până când comandantul distrugătorului a ordonat că distrugătorul să se plaseze în siajul cuirasatului USS South Dakota, stropii mari ajutând la stingerea incendiului. Smith și-a reluat apoi rolul, trăgând cu armele anti-aeriene rămase în avioanele torpiloare care mai atacau navele. Avioanele torpiloare rămase au atacat portavioanele "USS
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
eforturile de remorcare sunt imposibil de realizat, Amiralul Halsey ordonat scufundarea portavionului "Horneț". În timp ce restul navelor de luptă americane se retrăgeau spre sud-est, pentru a ieși din raza de acțiune ale navelor lui Kondo și flotă lui Abe se apropia, distrugătoarele "USS Mustin" și "USS Anderson" a încercat să sabordeze Horneț cu mai multe torpile și peste 400 de proiectile, dar ea a rămas pe linia de plutire. Cu apropierea forțelor navale japoneze, care erau la numai 20 de minute, cele
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
Mustin" și "USS Anderson" a încercat să sabordeze Horneț cu mai multe torpile și peste 400 de proiectile, dar ea a rămas pe linia de plutire. Cu apropierea forțelor navale japoneze, care erau la numai 20 de minute, cele două distrugătoare americane la ora 20:40 au abandonat portavionul Horneț incendiat. La ora 22:20, restul navelor de război ale lui Abe lui Kondo au ajuns la locul unde se află Horneț. După ce japonezii și-au dat seama că au găsit
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
au dat seama că au găsit portavionul de pe care a fost lansat Raidul Doolittle, japonezii au intenționat să ia Horneț că trofeu de război, dar în cele din urmă au decis că este prea deteriorat pentru a se putea tracta. Distrugătoarele Makigumo și Akigumo au scufundat Horneț cu patru torpile de 610 mm. La ora 01:35 pe 27 octombrie 1942, în cele din urmă horneț s-a scufundat la coordonatele aproximative 08°38'S 166°43' E. Mai multe atacuri
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
După realimentare în apropiere de nordul insulelor Solomon, navele s-au întors la baza lor principala de la Truk la 30 octombrie. În timpul retragerea americanilor din zona de conflict spre Espiritu Sânto și Nouă Caledonie, "South Dakota" s-a ciocnit cu distrugătorul "Mahan", deteriorând puternic distrugătorul. Japonezii s-au considerat victorioși, pretinzând că au scufundat trei portavioane americane, un cuirasat, un crucișător, un distrugător și o „navă mare de luptă neidentificata", împreună cu 79 avioane de pe portavioane (și alte avioane odată cu scufundarea portavioanelor
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
de nordul insulelor Solomon, navele s-au întors la baza lor principala de la Truk la 30 octombrie. În timpul retragerea americanilor din zona de conflict spre Espiritu Sânto și Nouă Caledonie, "South Dakota" s-a ciocnit cu distrugătorul "Mahan", deteriorând puternic distrugătorul. Japonezii s-au considerat victorioși, pretinzând că au scufundat trei portavioane americane, un cuirasat, un crucișător, un distrugător și o „navă mare de luptă neidentificata", împreună cu 79 avioane de pe portavioane (și alte avioane odată cu scufundarea portavioanelor). De fapt, americanii au
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
retragerea americanilor din zona de conflict spre Espiritu Sânto și Nouă Caledonie, "South Dakota" s-a ciocnit cu distrugătorul "Mahan", deteriorând puternic distrugătorul. Japonezii s-au considerat victorioși, pretinzând că au scufundat trei portavioane americane, un cuirasat, un crucișător, un distrugător și o „navă mare de luptă neidentificata", împreună cu 79 avioane de pe portavioane (și alte avioane odată cu scufundarea portavioanelor). De fapt, americanii au pierdut un singur portavion ("Horneț") și distrugătorul "Porter". "Enterprise" a fost puternic avariat că și cuirasatul "South Dakota
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
că au scufundat trei portavioane americane, un cuirasat, un crucișător, un distrugător și o „navă mare de luptă neidentificata", împreună cu 79 avioane de pe portavioane (și alte avioane odată cu scufundarea portavioanelor). De fapt, americanii au pierdut un singur portavion ("Horneț") și distrugătorul "Porter". "Enterprise" a fost puternic avariat că și cuirasatul "South Dakota", precum și crucișătorul ușor "Sân Juan" și distrugătoarele "Smith" și "Mahan". Dintre cele 175 avioane americane de la începutul luptei, 81 s-au pierdut din diferite cauze (33 de avioane de
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
neidentificata", împreună cu 79 avioane de pe portavioane (și alte avioane odată cu scufundarea portavioanelor). De fapt, americanii au pierdut un singur portavion ("Horneț") și distrugătorul "Porter". "Enterprise" a fost puternic avariat că și cuirasatul "South Dakota", precum și crucișătorul ușor "Sân Juan" și distrugătoarele "Smith" și "Mahan". Dintre cele 175 avioane americane de la începutul luptei, 81 s-au pierdut din diferite cauze (33 de avioane de vânătoare, 28 de bombardiere în picaj, și 20 bombardiere torpiloare). Japonezii au avut două portavioane ("Shōkaku" și "Zuihō
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
tactică navală în funcție de pierderile suferite ar fi Bătălia din Marea Coralilor. Bătălia a fost considerată o victorie strategică pentru Aliați, deoarece a oprit o invazie japoneză, dar japonezii au pierdut nave mai puțin valoroase. Aliații au pierdut un portavion, un distrugător și un petrolier în timp ce japonezii au pierdut un portavion ușor și un distrugător, deci victoria lor a fost considerată o victorie tactică pentru cei din urmă.
Victorie tactică () [Corola-website/Science/331732_a_333061]
-
fost considerată o victorie strategică pentru Aliați, deoarece a oprit o invazie japoneză, dar japonezii au pierdut nave mai puțin valoroase. Aliații au pierdut un portavion, un distrugător și un petrolier în timp ce japonezii au pierdut un portavion ușor și un distrugător, deci victoria lor a fost considerată o victorie tactică pentru cei din urmă.
Victorie tactică () [Corola-website/Science/331732_a_333061]
-
de către Charles Algernon Parsons a condus la o creștere semnificativă a vitezei navelor, dovedită prin demonstrația neautorizată, dramatică a navei cu abur "Turbinia" cu o viteză de până la 63 km/h (34 noduri), în 1897. După încercări ulterioare la două distrugătoare, la care s-au montat turbine cu aburi, "HMS Viper" și "HMS Cobra", împreună având experiențele pozitive și ale experiențelor similare ale multor nave mai mici de pasageri, care foloseau turbine, "HMS Dreadnought" a fost comandat să fie echipat cu
HMS Dreadnought () [Corola-website/Science/331784_a_333113]
-
zilei de 23 martie, toate cele trei regimente din cadrul Diviziei a 5-a de infanterie traversaseră râul și ocupaseră poziții în capul de pod, iar unul dintre regimentele Diviziei a 90-a era în plin proces de traversare. Tancurile și distrugătoarele de tancuri au fost transportate cu pontoane plutitoare în timpul dimineții, iar spre seară a fost deschis traficului greu un pod din pontoane. Până la miezul nopții, unitățile de infanterie reușiseră să preia controlul asupra unui cap de pod cu limitele extinse
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
directivelor operaționale. Cum operațiunea fusese ordonată personal de Hitler, pentru reușita ei au fost mobilizate dragoare de mine, au fost puse în funcțiune stații suplimentare de bruiere radar, au fost trimise submarine pentru culegerea de date meteo, iar mai multe distrugătoare au fost trimise în Canal spre Brest pentru întărirea escortei. Generalul Adolf Galland a fost invitat să participe pe "Scharnhorst" la sesiunile de planificare. Generalul a promis că va asigura acoperirea aeriană cu avioane de vânătoare a rutei prin Canal
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
la tropice”. Royal Navy avea încă din aprilie 1941 un plan comun cu Ministerul Aerului pentru împiedicarea unei eventuale „evadări” germane, Operațiunea Fuller. Responsabil pentru acest plan era viceamiralul Bertram Ramsay din Comandamentul din Dover. El avea sub comandă șase distrugătoare, care ar fi trebuit să staționeze în așteptare în estuarul Tamisei, data de luptă în maxim patru ore, dar care în realitate nu erau disponibile. De asemenea, forța ar mai fi trebuit completată cu trei distrugătoare din clasa Hunt, numai
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
avea sub comandă șase distrugătoare, care ar fi trebuit să staționeze în așteptare în estuarul Tamisei, data de luptă în maxim patru ore, dar care în realitate nu erau disponibile. De asemenea, forța ar mai fi trebuit completată cu trei distrugătoare din clasa Hunt, numai că vasele repartizate nu erau dotate cu tuburi lansatoare de torpile. Din acest motiv, ele nu erau o amenințare reală pentru vasele germane puternic blindate. Capacitatea de luptă a vedetelor torpiloare din flotilele din Dover și
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
germane. Britanicii au raportat o lovitură în plin asupra vasului "Prinz Eugen", dar până la urmă s-a dovedit că atacul a fost un eșec. Două vedete rapide au ajuns la timp pentru asigurarea acoperirii retragerii unui torpilor atacat de un distrugător german. La ora 12:25 au mai sosit în zonă două torpiloare de la baza Ramsgate, dar ele au ajuns mult prea în urma convoiului german pentru ca să mai poată lansa un atac. După eșuarea atacului torpiloarelor, a urmat atacul a șase biplane
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
total, pentru căutarea și atacarea vaselor germane au decolat 675 de avioane RAF (398 avioane de vânătoare, 242 de bombardiere și 35 de avioane torpilore). Atacurile aeriene au fost împiedicate de plafonul de nori și de ploaie. Echipajele celor șase distrugătoare repartizate lui Ramsay au fost luate prin surprindere. În loc să se afle în locație care să le permită să intervină rapid, marinarii participau la exerciții de tragere la promontoriul Orford Ness din Marea Nordului. Distrugătoarele au pornit în grabă să intercepteze flota
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
nori și de ploaie. Echipajele celor șase distrugătoare repartizate lui Ramsay au fost luate prin surprindere. În loc să se afle în locație care să le permită să intervină rapid, marinarii participau la exerciții de tragere la promontoriul Orford Ness din Marea Nordului. Distrugătoarele au pornit în grabă să intercepteze flota germană, dar ajuns prea târziu și au reușit să lanseze doar o salvă de torpile, care nu și-au atins țintele. Tirurile de artilerie de pe "Gneisenau" și "Prinz Eugen" au avariat grav distrugătorul
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
Distrugătoarele au pornit în grabă să intercepteze flota germană, dar ajuns prea târziu și au reușit să lanseze doar o salvă de torpile, care nu și-au atins țintele. Tirurile de artilerie de pe "Gneisenau" și "Prinz Eugen" au avariat grav distrugătorul HMS Worcester, au ucis 26 de marinari și au rănit 45 alții. Salvele de pe "Gneisenau" au distrus partea dreaptă a punții și două camere ale cazanelor. Patru salve de pe "Prinz Eugen" au produs incendierea distrugătorului. Comandantul lui "Gneisenau" a ordonat
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
Prinz Eugen" au avariat grav distrugătorul HMS Worcester, au ucis 26 de marinari și au rănit 45 alții. Salvele de pe "Gneisenau" au distrus partea dreaptă a punții și două camere ale cazanelor. Patru salve de pe "Prinz Eugen" au produs incendierea distrugătorului. Comandantul lui "Gneisenau" a ordonat încetarea focului, fiind convins că distrugătorul britanic este pe cale să se scufunde. În dimineața zilei de 13 februarie, amiralul Ciliax i-a trimis un mesaj amiralului Saalwächter la sediul din Paris: „Am onoarea să vă
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
de marinari și au rănit 45 alții. Salvele de pe "Gneisenau" au distrus partea dreaptă a punții și două camere ale cazanelor. Patru salve de pe "Prinz Eugen" au produs incendierea distrugătorului. Comandantul lui "Gneisenau" a ordonat încetarea focului, fiind convins că distrugătorul britanic este pe cale să se scufunde. În dimineața zilei de 13 februarie, amiralul Ciliax i-a trimis un mesaj amiralului Saalwächter la sediul din Paris: „Am onoarea să vă informez că "" a fost finalizată cu succes." Forțele armate britanice (marina
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
finalizată cu succes." Forțele armate britanice (marina, aviația și forțele terestre) au eșuat în tentativa de oprire a vaselor din grupul Brest din drumul lor spre apele teritoriale germane. În plus, britanicii au pierdut 42 de avioane doborâte și un distrugător grav avariat. Germanii au suferit pierderi neașteptat de mici: "Scharnhorst" a lovit două mine la Vlissingen și Ameland, dar a ajuns în cele din urmă pe 13 februarie Wilhelmshaven. Avariile au fost reparate în următoarele trei luni. "Gneisenau" a lovit
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
prima vedere, această traversare de-a lungul Canalului pare periculoasă pentru germani. Este probabil, însă, ca în condițiile în care navele lor grele nu sunt pe deplin operative, să prefere o astfel de traversare, bazându-se pentru apărarea lor pe distrugătoare și aeronave, care sunt operative, știind foarte bine că nu avem nave grele care să lupte împtriva lor în Canal... Luând în considerație toți factorii, se pare că germanii pot traversa Canalul spre răsărit cu riscuri mai mici decât cele
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
sportive marinarești susținute de scafandrii militari și echipajele unor ambarcațiuni cu rame și vele. La festivitatile de la Constanța au fost prezente, în premieră, echipajul crucișătorului U.S.S. Belknap, aparținând Flotei a-VI-a a S.U.A., echipajul navei militare sovietice "Azov", distrugătorul turcesc "Kocatepe" și nava de patrulare bulgară "Smeli". În anul 1999, spre deosebire de edițiile precedente, festivitățile de Ziua Marinei și a Lucrătorului Portuar, s-au desfășurat la Cuibul Reginei și în zona farului Carol I din Constanța. Prin Legea nr. 382
Ziua Marinei Române () [Corola-website/Science/332596_a_333925]