2,119 matches
-
culisele și vanitățile ei, dar și a comunității psihanaliștilor, în marea lor majoritate evrei imigranți din centrul Europei: Anna Freud, Milton Wexler, Marianne Kris și, bineînțeles, Ralph Greenson. Două universuri paralele și interferente fie pe platourile de filmare, fie pe divanul analiștilor. Întâlnirea celor două profesii va genera cultură. Întâlnirea dintre Marilyn și Greenson, prin incompatibilitate și transfer de roluri, va genera romanul lui Michel Schneider, un masiv montaj de scene și cadre alerte, menit să ancheteze, să reconstituie și să
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de producător să fie eterna blondă care surâde, Marilyn ascundea un incredibil apetit pentru limbaj, pentru cuvinte, lecturi. Citea enorm; deși autodidactă, nu-i evita pe Rilke, Kafka, Dostoevski, Joyce, Conrad, Fitzgerald. Oricum, preferabil fabricii de iluzii de la Hollywood și divanului analistului. Capitolul IV Onirofantasme Fabuloasa metamorfoză a lui Hero și Leandru Milorad Pavič (n. 1929, Belgrad) a fost specialist în slavistică, literatură sârbă veche și literatură universală comparată. În calitate de universitar, a fost invitat de mai toate universitățile lumii (SUA, Rusia
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
178 p., impecabila traducere din limba germană fiind semnată de Rodica Mihaela Nețoiu) are drept protagoniști fantasma Mariei Callas (New York 1923 Paris 1977), Diavolul în persoana lui Stanislaus Nagy, încă tânăra psihanalistă Cora Dulz, căsătorită cu Robert. Bărbatul așezat pe divanul din cabinetul psihanalistei Cora este aparent un om liniștit și cumpătat, cooperant și prietenos, chiar dacă uneori ciudat de absent, refugiindu-se parcă dincolo de timp și spațiu. Susține că i se arată figura Mariei Callas, că poate să-i audă vocea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
despre orbire (2005): 186, 191, 195 traducere de Mioara Caragea: 187, 195 Bernhard SCHLINK (Germania): 6, 199, 200, 202, 204, 292 Cititorul (2002): 199, 203 traducere de Ana Mureșan: 203 Michel SCHNEIDER (Franța): 6, 142, 143, 144, 145 Marilyn pe divan (2007): 142 traducere de Doru Mareș: 142 Patrick SÜSKIND (Germania): 6, 205, 206, 208 Porumbelul (2001): 205, 207, 208 traducere de Daniela Ștefănescu: 205 Olga TOKARCZUK (Polonia): 7, 244, 245, 258, 294 Străveacul și alte vremi (2002): 244, 245, 248
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
fost numiți, domni pe 7 ani puși sub controlul puterilor de ocupație, Grigore Al. Ghica în Moldova, sub a cărui administrație a lucrat și Mihail Kogălniceanu de timpuriu, și Barbu Știrbei în Țara Românească. Adunările obștești regulamentare erau înlocuite cu divanuri ad-hoc formate prin numire, din boieri credincioși domnilor. Ocupația luă sfârșit după mai mult de doi ani și jumătate dar pentru scurt timp deoarece, în timpul războiului Crimeii Principatele erau ocupate pe rând de Rusia și Austria. Banatul, Transilvania, Bucovina cunoșteau
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Dimitrie Cantemir (1710-1711). Cu ultimele Adunări de stări convocate de Constantin Mavrocordat (1746 și 1749) instituția se transformă, fără a dispărea însă din Țările Române 598. Deși considerat incomod de către principi, Sfatul de obște fanariot a continuat să funcționeze alături de Divan, care a preluat în mare parte atribuțiile judecătorești ale vechii Adunări de stări. În raporturile sale cu Adunarea stărilor, Domnia deține acum o poziție superioară. Rostul domnului în desemnarea membrilor Sfatului de obște este decisiv, iar intenția de a-l
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Țara. Absența "stării a treia", sau caracterul sporadic al prezenței acesteia, nu anulează acest caracter. Semnificativă este și absența unei Adunări provinciale în Oltenia (Mica Valahie), care se bucura de o autonomie apreciabilă, având un ban în frunte și un Divan la Craiova. Tradiția care se regăsește în adunările "republicilor" țărănești ale Vrancei, Tigheciului (Sfatul cel Mare, Marele Sfat) și Câmpulungului, reprezintă vechi instituții ale comunităților țărănești confederate și nu o adunare feudală 609. Cercetarea condițiilor în care acestea se desfășurau
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stări principale, după criteriul raporturilor cu Biserica și tendința de a identifica starea laică cu boierii 645. Sfatul de obște este o adunare a stărilor privilegiate care include întreg Sfatul domnesc, ca structură instituțională de reprezentare. Sfatul domnesc, ca și Divanul menționat de la începutul secolului al XVII-lea646, sunt organe dependente de Domnie și constituite printr-un act de numire ca urmare a unei alegeri din partea domnitorului. Ele desfășoară o activitate regulată și sunt expresia intereselor Domniei și ale stărilor privilegiate, pe
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de Domnie și constituite printr-un act de numire ca urmare a unei alegeri din partea domnitorului. Ele desfășoară o activitate regulată și sunt expresia intereselor Domniei și ale stărilor privilegiate, pe care le reprezintă în adunare. Față de Sfatul domnesc și Divan, Adunarea stărilor nu avea o periodicitate recunoscută și respectată. Elementul ostășesc, avantajat până în secolul al XVII-lea, pierde treptat din importanță. Pe scena vieții politice își făcea însă simțită prezența încă din secolele XV-XVI o nouă stare, constituită din reprezentanții
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
calități ce se dobândeau tot în virtutea unor alegeri, precum și ca membri ai Sfatului domnesc. În privința marilor boieri, nivelul de reprezentare este oglindit, în primul rând, de participarea în calitate de membrii ai Sfatului domnesc și, de la începutul secolului al XVII-lea, ai Divanului. Adunările de stări erau convocate prin poruncă domnească sau "rugăminte" adresată membrilor Sfatului domnesc. Din secolul al XVIII-lea procedura este cunoscută mai exact. Porunca de convocare era cuprinsă într-un înscris, numit în Moldova "țidulă domnească", iar în Țara
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
boieri în funcție și vechilor dregători. Treptat, asentimentul Porții va reflecta interesele de putere suzerană 656. Convocarea fără act domnesc era o excepție. Astfel de adunări aveau loc în perioade de interregn, când mitropolitul și membrii Sfatului domnesc ori ai Divanului, reuniți pentru desemnarea candidatului la tron (nominatio), convocau reprezentanții stărilor în scopul alegerii (electio). La moartea neașteptată a lui Șerban Cantacuzino (1688), Adunarea stărilor pentru alegerea lui Constantin Brâncoveanu a fost convocată de mitropolitul Teodosie "ipsis convocatio omnibus"657. Delegarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fugiți de pe moșii. Prescrierea acestui drept pentru cei fugiți înainte de anul 1621, s-a hotărât în adunarea convocată de Miron Barnovschi la 1628674. De la 1689 în Țara Românească și 1694 în Moldova, văcăritul a făcut obiectul unor îndelungi dezbateri în Divan și în Adunarea stărilor, introducerea sau abolirea acestei măsuri fiscale constituind o adevărată "povară" pentru domnitori. Sub presiunea stărilor, Constantin Duca a fost constrâns ca, în Adunarea obștească a Moldovei din anul 1700, să ceară iertare pentru introducerea văcăritului, în cadrul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
adunări îmbracă atât forme oficiale, cât și paralegale. Sfatul de obște este, de regulă, o adunare cu reprezentare restrânsă, în care apar distinct starea laică și ecleziastică, sub denumirea "sobor bisericesc și politicesc". Pentru a-i deosebi de "boierii de Divan", care participau ca membrii de drept ai adunării, "boierii de obște" sunt desemnați separat 683. În planul atribuțiilor Sfatului de obște, cele mai importante schimbări privesc retractul dreptului de alegere al principelui și creșterea prerogativelor legislative. S-au manifestat și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
acea dată, a unui Senat dezvoltat din Sfatul domnesc și o Cameră inferioară reprezentată de ceilalți boieri. După expunerea problemei aveau deci loc dezbaterile, apoi votul adunării, redactarea și semnarea documentelor (anafora și crisobulul). Acestea se depuneau la Mitropolie sau Divan, unde textul se transcria într-un registru special 699. Copii ale crisobulului se depuneau apoi la trezorerie, episcopii și ținuturi. Publicitatea se realiza prin intermediul Bisericii și "strigarea" în locuri publice. Din a doua jumătate a secolului al XVI-lea până
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Editura Polirom, Iași, 2007. Publicistică: Românul imparțial, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011. Coautoare a volumelor Cartea roz a comunismului, coord. Gabriel H. Decuble, Editura Versus, 2004; Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism, coord. Dan Lungu, Editura Polirom, Iași, 2008; Divanul scriitoarei, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010, coord. Mihaela Ursa. Traduceri: Marele secret al zilelor de naștere de Jean-Claude Marie (2003); Reprezentarea lumii la copil de Jean Piaget (2004). Membră a Uniunii Scriitorilor Români (din 1990) și a PEN-club internațional (din 2003
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
chiar un decalog al stoicilor - Dimitrie Cantemir afirmă că oamenii, În lipsa Atât Grigore Ureche cât și Miron Costin sunt formați În climatul spiritual al școlilor din Polonia și a culturii și filosofiei occidentale. Ale stoicilor porunci zece, adăugate la sfârșitul Divanului sau gâlceava Înțeleptului cu lumea. III. Etică și educație Preocupări etice românești cu privire la formarea conștiinței morale educației, pot căpăta moravuri rele. Ca imperativ moral, Decalogul stoic propune: „Urmează-ți firea”. Etică și filosofie morală. O dată cu reprezentanții Școlii Ardelene, studiile morale
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Ion. Letopisețul Țării Moldovei precedat de O samă de cuvinte. Postfață de Elvira Sorohan. Text stabilit, glosar, prefață și tabel cronologic de Iorgu Iordan. Iași: Junimea, 1997, XXIV, 543 p. (Scrieri românești esențiale; 9) Elvira Sorohan: Postfață, p. 471 539. Divanul de Dimitrie Cantemir: bibliografie (1698-1998) / Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu". Departamentul Bibliografic. Iași: Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu", 1998, p. 35 p. Elvira Sorohan: Cuvînt înainte, p. 1. SIMIONOVICI, Elena. Le Saint Monastère de Voroneț: Foyer d'histoire roumaine et
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
icoanele lui. În: Dacia literară, 8, nr. 27, 1997, p. 54-55. Elena Simionovici. Sfînta Mănăstire Voroneț. Vatră de istorie românească și de spiritualitate ortodoxă. SOROHAN, Elvira. Dimitrie Cantemir. Cartea debutului. În: Dacia literară, 9, 1998, nr. 31, p. 7-8. Despre Divanul sau Gîlceava Înțeleptului cu Lumea (1698). SOROHAN, Elvira. Din corespondența lui I.D. Sîrbu. În: Jurnalul literar, 9, febr. 1998, nr. 1-2, p. 2. Un set de scrisori trimise anglistului sucevean Liviu Martinescu (1984-1988). SOROHAN, Elvira. Proza scurtă a lui I.D.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
p. 37-39. Julian Barnes. Papagalul lui Flaubert. Traducere, postfață și note de Virgil Stanciu. București: Univers, 1997. SOROHAN, Elvira. Trei secole de gîlceavă a Înțeleptului cu Lumea. În: România literară, 31, 4 nov. 1998, nr. 44, p. 11. Dimitrie Cantemir. Divanul sau Gîlceava Înțeleptului cu Lumea sau Giudețul Sufletului cu Trupul. SOROHAN, Elvira. Călinescu în anul de "grație" 1948. În: Adevărul literar și artistic, 8, nr. 463, 1999, p. 11. SOROHAN, Elvira. Dimitrie Cantemir, orgoliul modelării umane. În: Analele științifice ale
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
34, p. 3-5. SOROHAN, Elvira. G. Călinescu și programul Jurnalului literar. În: Dacia literară, 10, 1999, nr. 33, p. 5-7. SOROHAN, Elvira. Sadoveanu sau nevoia de înțelepți și de poveste. În: Dacia literară, 10, 1999, nr. 32, p. 10-12. Despre Divanul persian al lui Mihail Sadoveanu, în raport cu textul-model Istoria Sindipii filosofului. SOROHAN, Elvira. Dimitrie Cantemir. Înșelătoarea cetate. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (serie nouă). Literatură, 45-47, 1999-2001, p. 5-17. SOROHAN, Elvira. Eminescu și sociogeneza romantică. În
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
întreg secol, al XVII-lea, ca "timp al maturizării și diversificării culturii românești", lasă depoziții distincte pentru destinul nostru spiritual, care "se pot citi, în palimpsest, în orice carte de istorie a culturii sau literaturii române". Drept reminiscențe din lectura Divanului sunt interpretate câteva versuri ale Glossei lui Eminescu; în Viața lumii, pe lângă amprente din Ovidiu și Horațiu, e reliefat un vers anunțându-l pe Goga; marele talent al lui Neculce se impune și prin ceea ce evocata "hărmălaie balcanică" din zilele
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
regia momentelor epicului, notele afective și profetice, sentențiile melancolice despre destin", care, la un loc, "dau măsura talentului autentic reflexiv al autorului, prin care începe în istoria narațiunii românești cariera stilului livresc meditativ". Suita analizelor textuale din finalul cărții la Divanul și Istoria ieroglifică, Viața lumii și Psalmii lui Dosoftei culminează în lectura critică a Poemei polone. Ea readuce în prim-plan silueta unui scriitor de structură meditativă asemănătoare cu a Autoarei. În simetrie cu "Întoarcere spre timpul vechi", din măr-turisita
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Ivireanul, într-una dintre dedicațiile sale, susținută și de metafora tiparului "râu de aur"65, în debutul Florii darurilor, cu varianta "dumbravei foarte mari de flori"66, în Discursurile lui Miron Costin 67 și, mai ales, Cartea de închinăciune a Divanului), îl plasează astfel pe scriitor în ipostaza de grădinar, într-un timp al semănatului, culesului 68 și selecției, similare cu etapele creației 69. Alături, metafora istoriei-comoară70 ce activează un spațiu al căutării proba labirintuluiși o vreme a scoaterii din ascundere
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
67 M. Costin, Opere II, Ediție critică îngrijită de P. P. Panaitescu; București, Editura pentru literatură, 1963 , pp. 127-131. 68 Nu dezvolt aici simbolistica neotestamentară a semănatului și a culesului, semnalez numai referința. 69 Vezi comparațiile implicite prezente în alegoria Divanului, Ediție îngrijită, studiu introductiv și comentarii de Virgil Cândea, text grecesc de Maria Marinescu Himu, București, Editura Academiei RSR, 1974, pp.109-111. 70 D. Cantemir,Hronicul vechimei a româno-moldo-vlahilor, I, Ediție îngrijită, studiu introductiv, glosar și indici de Stela Toma
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
autor apare și la cronicarul francez Geoffroy de Villehardouin, în Cucerirea Constantinopo-lului Cluj, Editura Limes, 2002, Traducere și note de Tatiana Ana Fluieraru, Ediție îngrijită și prefațată de Ovidiu Pecican, p.150). 72 D. Cantemir, Hronicul..., p.8. 73 Idem, Divanul, p.117: "în candila aceștii cărticele, a darului și a învățăturii ce întru tine ai, lumina a aprinde nu te-ai lenevit". 74 Vezi Balthasar Gracián, Cărțile omului desăvârșit, Humanitas,1994. 75 Divanul, p.113: "ca în trei luminoase și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]