3,344 matches
-
performance, manuscris nepublicat. Runco, M.A., Okuda, S.M. (1991), „The instructional enhancement of the ideational originality and flexibility scores of divergent thinking tests”, Applied Cognitive Psychology, 5, pp. 435-441. Runco, M.A., Okuda, S.M., Thurston, B.J. (1991), „Environmental cues and divergent thinking”, în M.A. Runco (ed.), Divergent thinking (pp. 79-85), Ablex, Norwood, NJ. Runco, M.A., Pezdek, K. (1984), „The effect of television and radio on children’s creativity”, Human Communications Research, 11, pp. 109-120. Runco, M.A., Reiter-Palmon, R.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
S.M. (1991), „The instructional enhancement of the ideational originality and flexibility scores of divergent thinking tests”, Applied Cognitive Psychology, 5, pp. 435-441. Runco, M.A., Okuda, S.M., Thurston, B.J. (1991), „Environmental cues and divergent thinking”, în M.A. Runco (ed.), Divergent thinking (pp. 79-85), Ablex, Norwood, NJ. Runco, M.A., Pezdek, K. (1984), „The effect of television and radio on children’s creativity”, Human Communications Research, 11, pp. 109-120. Runco, M.A., Reiter-Palmon, R., Smith, W., Seino, S. (1997), Procedural and
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
factoriale. Astfel, abordarea lui Guilford s-a axat pe aptitudinile și corelațiile dintre ele, pornind de la premisa că nivelul de dezvoltare a unei abilități la un individ corespunde modului în care acea abilitate se răsfrânge asupra creativității lui generale. „Gândirea divergentă” a constituit principala abilitate decantată în urma cercetărilor extensive. Fără a intra în detaliu, vom pune în discuție cel puțin trei aspecte. În primul rând, câteva decenii mai târziu existau incredibil de puține dovezi ale prezenței gândirii divergente la persoanele cu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lui generale. „Gândirea divergentă” a constituit principala abilitate decantată în urma cercetărilor extensive. Fără a intra în detaliu, vom pune în discuție cel puțin trei aspecte. În primul rând, câteva decenii mai târziu existau incredibil de puține dovezi ale prezenței gândirii divergente la persoanele cu un nivel înalt de creativitate (Barron și Harrington, 1981). În al doilea rând, relația dintre capacitatea de a produce un volum mare de idei și cea de a produce idei excepționale nu se explică de la sine. În
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cultivată a operelor individului creator. Unii dintre colegii noștri au perceput că noțiunea sistemelor de activități implică un număr de activități direct proporțional cu performanțele creative. O atitudine similară transpare din credința eronată că scorurile ridicate la testele de gândire divergentă indică un nivel înalt de creativitate. După cum consemnează Gruber (1982): În discursul său în calitate de președinte al Asociației Americane de Psihologie, în 1898, „Despre gândirea selectivă”, Baldwin a ridiculizat dispersarea reprezentării gândirii (pe care a considerat-o „superficială”) și a definit
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cunoștințe în situații în care acestea se dovedesc inadecvate (Scheerer, 1963; Wertheimer, 1982). Un astfel de comportament ar însemna reducerea la nivelul „automatelor calificate” ale lui James (1908). Guilford (1950), în analiza sa originală despre gândirea creativă, sublinia rolul gândirii „divergente” în dezvoltarea ideilor noi. Acest mod de gândire permite producerea unor idei noi prin despărțirea de ideile deja stabilite sau prin abaterea de la ele. DeBono (1968), care este, probabil, cel mai celebru consultant din domeniul industrial pe probleme de instruire
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
its players, Oxford University Press, New York. Pariser, D. (1987), „The juvenile drawings of Klee, Toulouse-Lautrec, and Picasso”, Visual Arts Research, 13, pp. 53-67. Richardson, J. (1991), A life of Picasso, vol. 1: 1881-1906, Random House, New York. Runco, M.A. (1991), Divergent thinking, Ablex, Norwood, NJ. Scheerer, M. (1963), „Problem-solving”, Scientific American, 208, pp. 118-128. Schoenberg, I.T. (1970), The lives of the great composers, Norton, New York. Simonton, D.K. (1984), Genius, creativity, and leadership, Cambridge University Press,....... Simonton, D.K. (1988), „Creativity, leadership, and
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Lubart, 1996). Guilford a stabilit aproape singur importanța psihometriei în studiului creativității. În modelul structurii intelectului (SI) pe care l-a creat, Guilford (1967) operează cu trei dimensiuni fundamentale ale inteligenței, care formează un cub: 1) operații - cogniție, memorie, producție divergentă, producție convergentă, evaluare; 2) conținut - figurativ, simbolic, semantic, comportamental; 3) produse - unități, clase, relații, sisteme, transformări, implicații. Încrucișând între ele cele cinci operații, cele patru conținuturi și cele șase produse, obținem 120 de factori (o cifră pe care Guilford a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
3) produse - unități, clase, relații, sisteme, transformări, implicații. Încrucișând între ele cele cinci operații, cele patru conținuturi și cele șase produse, obținem 120 de factori (o cifră pe care Guilford a mărit-o ulterior). Extrem de relevantă pentru creativitate este producția divergentă, care implică o căutare de informații pe scară largă și găsirea mai multor răspunsuri noi la probleme, spre deosebire de un singur răspuns corect, ce reprezintă producția convergentă. Întrucât producția divergentă este doar una dintre cele cinci operații ale intelectului, creativitatea poate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Guilford a mărit-o ulterior). Extrem de relevantă pentru creativitate este producția divergentă, care implică o căutare de informații pe scară largă și găsirea mai multor răspunsuri noi la probleme, spre deosebire de un singur răspuns corect, ce reprezintă producția convergentă. Întrucât producția divergentă este doar una dintre cele cinci operații ale intelectului, creativitatea poate fi privită ca subansamblu al inteligenței. Guilford a arătat și faptul că, în mod caracteristic, fațetele care implică creativitatea din modelul inteligenței propus de el nu se puteau măsura
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
e nevoie, ca în anumite tipuri de rezolvare a problemelor). Guilford a elaborat mai multe teste de creativitate, care au fost apoi adaptate și extinse în bateria de teste a lui Paul Torrance (1974). De exemplu, un test de producție divergentă a unităților semantice este: „Numiți toate lucrurile albe și comestibile care vă vin în minte” (Guilford, 1975, p. 42). Un test de generare a relațiilor alternative este: „În ce moduri diferite sunt legați tatăl și fiica?” (p. 42). Un test
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
enumerarea utilizărilor neobișnuite ale unor obiecte banale, cum ar fi cărămizile sau umerașele, sau enumerarea consecințelor unui anumit fapt - de exemplu, că oamenii nu ar avea nevoie să doarmă. Guilford și Hoepfner (1966) au aplicat 45 de teste de producție divergentă diferite unui eșantion de 204 elevi de clasa a noua și au găsit o corelație medie de 0.37 între California Test of Mental Maturity (CTMM, o măsură pentru IQ) și testele de producție divergentă semantică, precum și o corelație medie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
45 de teste de producție divergentă diferite unui eșantion de 204 elevi de clasa a noua și au găsit o corelație medie de 0.37 între California Test of Mental Maturity (CTMM, o măsură pentru IQ) și testele de producție divergentă semantică, precum și o corelație medie de 0,22 între CTMM și testele de producție divergentă vizuală-figurativă. Ei au remarcat, de asemenea, că schemele de dispersie ale IQ și punctele informațiilor obținute din rezultatele divergente erau în formă triunghiulară, în opoziție
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
noua și au găsit o corelație medie de 0.37 între California Test of Mental Maturity (CTMM, o măsură pentru IQ) și testele de producție divergentă semantică, precum și o corelație medie de 0,22 între CTMM și testele de producție divergentă vizuală-figurativă. Ei au remarcat, de asemenea, că schemele de dispersie ale IQ și punctele informațiilor obținute din rezultatele divergente erau în formă triunghiulară, în opoziție cu distribuția eliptică obișnuită care se observă în corelații. Diagramele triunghiulare arătau că elevii cu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pentru IQ) și testele de producție divergentă semantică, precum și o corelație medie de 0,22 între CTMM și testele de producție divergentă vizuală-figurativă. Ei au remarcat, de asemenea, că schemele de dispersie ale IQ și punctele informațiilor obținute din rezultatele divergente erau în formă triunghiulară, în opoziție cu distribuția eliptică obișnuită care se observă în corelații. Diagramele triunghiulare arătau că elevii cu IQ scăzut aveau rezultate slabe și la testele de producție divergentă, însă elevii cu IQ ridicat acopereau toată gama
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ale IQ și punctele informațiilor obținute din rezultatele divergente erau în formă triunghiulară, în opoziție cu distribuția eliptică obișnuită care se observă în corelații. Diagramele triunghiulare arătau că elevii cu IQ scăzut aveau rezultate slabe și la testele de producție divergentă, însă elevii cu IQ ridicat acopereau toată gama la testele de producție divergentă (Guilford și Christensen, 1973). Această constatare a făcut-o și Daniel Schubert (1973) pe un eșantion din cadrul armatei. Modul în care a abordat Guilford testarea a avut
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în opoziție cu distribuția eliptică obișnuită care se observă în corelații. Diagramele triunghiulare arătau că elevii cu IQ scăzut aveau rezultate slabe și la testele de producție divergentă, însă elevii cu IQ ridicat acopereau toată gama la testele de producție divergentă (Guilford și Christensen, 1973). Această constatare a făcut-o și Daniel Schubert (1973) pe un eșantion din cadrul armatei. Modul în care a abordat Guilford testarea a avut o influență uriașă în domeniul creativității, dar în zilele noastre și-a mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a considerat că aptitudinile relevante pentru creativitate, originalitatea și fluența ideației, sunt subansambluri ale aptitudinilor primare. Cattell (1971) a criticat procedurile alternative analitice factoriale folosite de Guilford, care, după părerea lui, l-au făcut pe acesta să supraevalueze rolul gândirii divergente în creativitate. (Găsiți o critică similară în Horn și Knapp, 1973.) Și, la fel cu ceilalți critici ai testelor lui Guilford, Cattell (1974) a susținut: ...verdictul că un test măsoară creativitatea este doar o proiecție a părerii personale pe care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
tipic implică numirea și ierarhizarea celor mai creative persoane dintr-un domeniu de către experți în acel domeniu - cum sunt profesorii, cadrele superioare, redactorii de ziare și criticii - și aplicarea unei baterii de teste (printre care multe dintre testele de gândire divergentă ale lui Guilford, câteva teste de măsurare a inteligenței și diferite teste de personalitate autodescriptive și de obiectivare, cum sunt testul de apercepție tematică TAT - Thematic Appreciation Test - și Rorschach - Rorschach Inkblot Test) persoanelor care acceptă să participe la un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
to aesthetics”, în M. Klein, P. Heiman și R. Money-Kyrle (eds.), New directions in psychoanalysis (pp. 384-405), Basic, New York. Sharpe, E.F. (1930), „Certain aspects of sublimation and delusion”, International Journal of Psychoanalysts, 11, pp. 12-23. Sharpe, E.F. (1950), „Similar and divergent unconscious determinants underlying the sublimations of pure art and pure science”, în M. Brierly (ed.), Collected papers on psychoanalysis (pp. 137-154), Hogarth, Londra. Sternberg, R.J. (1988), „A three-facet model of creativity”, în R.J. Sternberg (ed.), The nature of creativity (pp.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Dacă acceptăm faptul că creativitatea trebuie să aibă un sens util, atunci ea trebuie să fie legată de un proces care are ca rezultat o idee sau un produs recunoscut și adoptat de ceilalți. Originalitatea, prospețimea percepțiilor, capacitatea de gândire divergentă sunt niște lucruri foarte bune luate independent, ca trăsături personale avantajoase. Însă, fără o anumită formă de recunoaștere publică, ele nu înseamnă creativitate. De fapt, se poate spune că aceste trăsături nici măcar nu sunt necesare pentru realizarea creativă. În practică
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativitate. De fapt, se poate spune că aceste trăsături nici măcar nu sunt necesare pentru realizarea creativă. În practică, studiile legate de creativitate au recunoscut întotdeauna acest lucru. Orice test de creativitate, indiferent dacă implică răspunsuri la diferite probleme de gândire divergentă sau le cere unor copii să creeze povești ori modele din plăcuțe colorate, este evaluat de membrii unui juriu sau de evaluatori care stabilesc originalitatea răspunsurilor. La bază stă presupunerea că o calitate obiectivă, numită „creativitate”, este prezentă în produsele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de descoperirile lui Galilei, a inaugurat o eră de imense diferențieri în știință, plătită însă printr-o egală lipsă de integrare a culturii occidentale. Probabil - dacă va continua evoluția culturii - în viitor viziunile creative vor restabili relația dintre domeniile actualmente divergente, iar această integrare va restabili, temporar, complexitatea culturii, cel puțin până ce noi pași către diferențiere o vor distruge din nou. Contextul social Chiar și psihologii cei mai preocupați de individ sunt de acord cu faptul că, pentru a fi considerată
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
din nou importanța factorilor individuali care participă la procesul creativ. Persoanele care au șanse să facă inovații au, de obicei, o personalitate care favorizează încălcarea regulilor și niște prime experiențe care le trezesc dorința de a face acest lucru. Gândirea divergentă, identificarea problemelor și toți ceilalți factori studiați de psihologi sunt relevanți în acest context. În sfârșit, capacitatea cuiva de a convinge aria de specialitate de meritele lucrului nou pe care l-a creat este un aspect important al creativității personale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lui. 2. Persoana respectivă este curioasă, interesată, motivată intrinsec? Este nevoie de o uriașă motivație intrinsecă pentru a determina o persoană să-și însușească „memele” relevante și să persevereze în procesul riscant al inovației. 3. Persoana respectivă are o gândire divergentă și este interesată de descoperiri? Capacitățile cognitive, cum sunt fluența, flexibilitatea și orientarea spre descoperiri, par să-i fie necesare unei persoane pentru a se angaja cu succes în procesul producerii unor lucruri noi. 4. Persoana respectivă are trăsături caracteristice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]