KorAP: Find »[drukola/base=diversitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...617 >

15,403 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248

programe solide de participare este oarecum diminuată ș...ț Coevoluția este văzută tradițional în literatura sociologică în termeni de «structură de putere». ș...ț Competiția pentru resurse poate fi un ingredient esențial într-un program puternic de participare. ș...ț Diversitatea în cadrul unui program de participare comunitară este pur și simplu efortul de includere procesuală a tuturor actorilor comunității. Realizarea acestui deziderat este suficientă pentru a duce la discuții utile în cadrul proiectului. ș...ț Tranziția de fază poate fi ilustrată prin

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
fazele inițiale ale procesului, pentru captarea inovatorilor. Pe măsură ce informația ajunge să fie tot mai egal distribuită, tot mai neselectivă, importanța ei se reduce în declanșarea procesului. La egalitate de informare, ceea ce ajunge să conteze mai mult sunt resursele și motivația. Diversitatea membrilor grupului și legăturile slabe dintre aceștia sunt condiții de relevanță nemijlocită pentru creativitatea necesară participării comunitare, pentru lansarea proceselor DEVCOM și, în bună măsură, pentru competiția dintre ei. Oricum, competiția pentru acces la informație este considerată de către Randell, pe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de codificare este prezentă în recomandările Societății pentru Dezvoltare Comunitară (vezi caseta 7): - extinderea bazei DEVCOM printr-o participare largă la luarea deciziei; - implicarea membrilor comunității în procese de învățare a problemelor și de descoperire a alternativelor de soluționare; - încorporarea diversității comunitare în proiect și evitarea accentuării defavorizării anumitor grupuri; - întărirea capacității de management comunitar; - deschiderea față de strategii multiple pentru a asigura durabilitatea dezvoltării urmărite. Caseta 7tc "Caseta 7" Cum să ai succes în DEVCOM (după Societatea de Dezvoltare Comunitară - CDS

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
grupurilor din comunitate. • Fii deschis la folosirea tuturor strategiilor de acțiune pentru a lucra pe termen lung la susținerea și bunăstarea comunității.” De reținut că în această listă de recomandări apar corespondențe explicite cu cerințele derivate din modelul Kauffman: folosirea diversității ca resursă pentru acțiune, promovarea alternativelor multiple, a unui mediu dinamic, eventual de competiție-cooperare pentru atingerea obiectivelor. Recomandările Societății pentru Dezvoltare Comunitară adaugă însă explicit specificări de relevanță directă pentru empowerment, pentru abilitatea socială a comunității în a-și rezolva

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
fi de asemenea necesară o conștiință publică a necesității schimbării, iar informațiile despre șansele de reușită sau despre obstacole vor fi și ele importante în cristalizarea mișcării sociale. Diferitele forme de capital - social, material, relațional sau simbolic -, precum și caracteristicile comunității - diversitate, modele de interacțiune socială, funcționalitatea instituțiilor publice - influențează participarea comunitară prin intermediul celor trei variabile intermediare menționate. Modelul, în ansamblu, susține ipoteza că nu există o formă de capital dominantă în determinarea participării. Probabil că, în funcție de situația socială, una sau alta

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
planificare, execuție, evaluare), în realizarea și în evaluarea proiectului/acțiunii contestatare. b) diferitele forme de capital individual/familial și caracteristicile comunității locale pot influența participarea numai prin intermediul unui set de variabile intermediare cu rol de „filtru”, de convertor între resurse/diversitatea socială/modelele de interacțiune/funcționalitatea instituțională; c) variabilele intermediare măsoară caracteristici ale antreprenoriatului social, oportunităților de informare și ale definirii sociale a situației asociate cu schimbarea comunitară; d) filtrul sau ecranul care ghidează nemijlocit se află sub influența directă a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
lor. Ea joacă un rol crucial în sprijinirea unei vieți democratice active prin promovarea vocii autonome a comunităților dezavantajate sau vulnerabile. Are un set de valori/principii sociale de bază referitoare la drepturile omului, incluziunea socială, egalitatea și respectul pentru diversitate; și o bază specifică de cunoștințe și calificări. Delegații care au participat la conferința din martie 2004 de la Budapesta, reprezentând organizații ale societății civile, guverne, agenții donatoare și grupuri comunitare, recunosc prioritatea care este acordată în prezent de Uniunea Europeană întării

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
pe care dezvoltarea comunitară îl poate avea în sprijinirea acestui proces și în protejarea drepturilor omului pentru toți. Ei cer UE, guvernelor naționale, regionale și locale - după cum este cazul - să se dedice în mod activ construirii unei societăți de incluziune, diversitate și viabilitate socială și economică, dreaptă din punct de vedere social și care să asigure că structurile, politicile și mecanismele sunt operaționale pentru a sprijini dialogul dintre UE și statele membre, pe de o parte, și societatea civilă, pe de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
22. Învățarea pe tot parcursul vieții trebuie definită în cadrul politicilor ca incluzând educația bazată pe comunități și educația cetățenească. Prin modelul bazat pe comunitate, înțelegem construirea pe baza abilităților, resurselor, forțelor și necesităților locale și recunoașterea aspectelor referitoare la gen, diversitate culturală, dezvoltare durabilă și includere; pe scurt, oferirea de „acces la diversitate și diversitatea accesului”. 23. Există o nevoie continuă pentru experimentare, în contextul unui cadru sigur și durabil de finanțare la nivel local, național și al UE. Aceasta implică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
educația bazată pe comunități și educația cetățenească. Prin modelul bazat pe comunitate, înțelegem construirea pe baza abilităților, resurselor, forțelor și necesităților locale și recunoașterea aspectelor referitoare la gen, diversitate culturală, dezvoltare durabilă și includere; pe scurt, oferirea de „acces la diversitate și diversitatea accesului”. 23. Există o nevoie continuă pentru experimentare, în contextul unui cadru sigur și durabil de finanțare la nivel local, național și al UE. Aceasta implică dedicarea pentru finanțare și asigurarea pe termen mediu și lung. Programe cum

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
pe comunități și educația cetățenească. Prin modelul bazat pe comunitate, înțelegem construirea pe baza abilităților, resurselor, forțelor și necesităților locale și recunoașterea aspectelor referitoare la gen, diversitate culturală, dezvoltare durabilă și includere; pe scurt, oferirea de „acces la diversitate și diversitatea accesului”. 23. Există o nevoie continuă pentru experimentare, în contextul unui cadru sigur și durabil de finanțare la nivel local, național și al UE. Aceasta implică dedicarea pentru finanțare și asigurarea pe termen mediu și lung. Programe cum este Grundtvig

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
și urmărirea neîncetată a noilor oportunități: acolo unde alții văd probleme, antreprenorul social identifică oportunități. Ei nu sunt motivați de percepția unei nevoi sociale sau de compasiune, ci de viziunea pe care o au.2 Capitolul 5tc "Capitolul 5" Cunoașterea diversității - condiție a DEVCOMtc "Cunoașterea diversității - condiție a DEVCOM" Tipologii relevante ale satelor României tc "Tipologii relevante ale satelor României " Corpul principiilor și regulilor DEVCOM suportă variații considerabile de la o situație socială la alta. Diferențierile rural/urban și cele din interiorul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
oportunități: acolo unde alții văd probleme, antreprenorul social identifică oportunități. Ei nu sunt motivați de percepția unei nevoi sociale sau de compasiune, ci de viziunea pe care o au.2 Capitolul 5tc "Capitolul 5" Cunoașterea diversității - condiție a DEVCOMtc "Cunoașterea diversității - condiție a DEVCOM" Tipologii relevante ale satelor României tc "Tipologii relevante ale satelor României " Corpul principiilor și regulilor DEVCOM suportă variații considerabile de la o situație socială la alta. Diferențierile rural/urban și cele din interiorul mulțimii orașelor sau al mulțimii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
100 - ponderea populației ortodoxe în 1992); % de tineri este ponderea populației de 0-17 ani în populația totală a satului în 2002; % de adulți este ponderea populației de 18-59 ani în populația totală a satului în 2002. Calculele ne aparțin. Experiența diversității culturale este una care pregătește migrantul potențial pentru asumarea riscurilor de a trăi în străinătate, într-o lume ce diferă mult de cea de „acasă”. O pondere mare de minorități etnice și/sau religioase este nu numai o premisă favorabilă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
și în capital relațional și în orientări valorice de tip modern, cu accent pe raționalitate și deschidere la schimbare. Pornind de la aceste criterii se poate avansa ipoteza metodologică a unortipuri culturale de sate pentru România anilor 1990-2000 structurate în funcțiede: - diversitatea etnico-religioasă; - stocul de educație sau de capital uman; - gradul de izolare a comunității; - experiența de migrație internă. Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelortc "Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelor" + = relație de semnificare de directă proporționalitate; - = relație

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
specifice estului Moldovei, sudului și vestului Munteniei și sudului Olteniei. Satele izolate apar cu pondere mare în special în cele două arii culturale ale Olteniei, în Alba-Hunedoara și în Dobrogea (prin Tulcea). Tipul de sat cu populație consistent marcată prin diversitate religioasă este specific vestului Moldovei și Transilvaniei, exceptând aria Covasna-Harghita (figura 10). Satele cu specific maghiar sunt localizate mai ales în Covasna, Harghita și Maramureș-Satu Mare. Satele al căror specific cultural decurge în principal din stocul sporit de educație - în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
maxime, așa cum era de așteptat, pentru satele tradiționale și valori minime în cele de imigrare. Nu este încă suficient de clar din ce anume derivă profilul specific alsatelor cu o pondere ridicată de minorități religioase. Este vorba despre implicații ale diversității religioase sau ale altor factori încă neidentificați, asociați însă cu diversitatea religioasă? Ridic această întrebare ca eventual temei pentru cercetări viitoare. Datele disponibile sugerează ipoteza unui profil specific asociat cu diversități sociale cumulative, de tip religios, educațional și de experiență

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
în cele de imigrare. Nu este încă suficient de clar din ce anume derivă profilul specific alsatelor cu o pondere ridicată de minorități religioase. Este vorba despre implicații ale diversității religioase sau ale altor factori încă neidentificați, asociați însă cu diversitatea religioasă? Ridic această întrebare ca eventual temei pentru cercetări viitoare. Datele disponibile sugerează ipoteza unui profil specific asociat cu diversități sociale cumulative, de tip religios, educațional și de experiență de migrație. Tabelul 11. Profilul sociodemografic al fiecăruia dintre cele șase

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
ridicată de minorități religioase. Este vorba despre implicații ale diversității religioase sau ale altor factori încă neidentificați, asociați însă cu diversitatea religioasă? Ridic această întrebare ca eventual temei pentru cercetări viitoare. Datele disponibile sugerează ipoteza unui profil specific asociat cu diversități sociale cumulative, de tip religios, educațional și de experiență de migrație. Tabelul 11. Profilul sociodemografic al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de satetc "Tabelul 11. Profilul sociodemografic al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de sate" Indicatorii sunt calculați

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
străinătate. Primul val, la începutul anilor ’90, pare să fi fost cel al emigranților din satele cu o pondere mare de minorități etnice. A urmat valul din satele în care experiența alterității și capitalul social necesar au fost asigurate prin diversitate religioasă și prin experiență de migrație în interiorul țării. Cel de-al treilea val pare să fie cel al plecărilor din satele omogene din punct de vedere religios și etnic, fără experiență de migrație internă, dar cu stoc mare de educație

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
posibilă a satelor țării. Pot exista și altele. Ideea centrală de structurare a tipologiei este cea de „cultură a deschiderii” (Sandu, 2003, pp. 111-119). O astfel de cultură este cu atât mai puternic structurată cu cât potențialul de acceptare a diversității și riscului calculat este mai mare. Valorile ridicate ale toleranței, capitalului relațional și comunicării cu lumea exterioară sunt indicatori ai unei astfel de culturi. Satele de tip modern, de imigrare și cu minorități etnice au o mai mare probabilitate de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
străinătate. Primul val, la începutul anilor ’90, pare să fi fost cel al emigranților din satele cu o pondere mare de minorități etnice. A urmat valul din satele în care experiența alterității și capitalul social necesar au fost asigurate prin diversitate religioasă și prin experiență de migrație în interiorul țării. Cel de-al treilea val pare să fie cel al plecărilor din satele omogene din punct de vedere religios și etnic, fără experiență de migrație internă, dar cu stoc mare de educație

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
un dat cultural, nechestionabil. Cel puțin pentru cercetarea în DEVCOM, explicitarea ideologiilor sistematice și difuze este nu numai utilă, ci și necesară. O serie de efecte perverse pot apărea în timp, ca urmare a ignorării tramei ideologice a intervențiilor comunitare. Diversitatea de situații nu se reduce însă numai la ideologii sistematice și difuze. Există o variantă intermediară cu ideologii sistematice implicite. Cei care proiectează intervențiile comunitare nu acționează mai mult în temeiul unor forme incomplete, nesau parțial exprimate de ideologii sistematice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Etzioni (2002), aceasta este mai cuprinzătoare decât societatea civilă pe care o promovează liberalii. O societate este bună în sensul fundamentării ei pe „voce morală”, pe comunitate, pe responsabilitate socială, pe consens asupra unui nucleu de valori și toleranță în raport cu diversitatea secundară. Din perspectiva comunitarismului, nu toate asociațiile sunt la fel de bune. Cele mai bune sunt cele care susțin nucleul valoric asupra căruia există consens la nivelul societății de referință. Actorul principal nu mai este nici statul, nici individul, ci comunitatea. Nu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
etnic1" Tema majoră implicată în acest subcapitol este cea a concepțiilor socialedespre egalitate și libertate. Ce drepturi au minoritarii în concepția majoritarilor, majoritarii în viziunea minoritarilor, cum poate fi organizată interacțiunea socială astfel încât organismul social să lucreze în condiții de diversitate socială și culturală în creștere? Care sunt, în ultimă instanță, la nivel de conștiință socială difuză, ecourile clasicei triade a principiilor de „egalitate-libertate-fraternitate”? Datele de sondaj de opinie permit nu atât o măsurare a intoleranței, discriminării și extremismului din societate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]