8,849 matches
-
de o parte munca era efectuată de sclavi și nu exista un interes pentru a le înlesni munca, pe de altă parte munca meseriașilor implica numeroase mișcări complexe. La începutul secolului al XVIII-lea, dezvoltându-se manufacturile, a apărut și diviziunea muncii, care simplifica mult operațiile efectuate de un muncitor. S-a putut atunci contura ideea unui mecanism executând mișcări simple, rectilinii ori circulare. Atunci forța aburului a fost reinventată, ea favorizând progresul industrial. De asemenea, A. Einstein a conceput teoria
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cum este gelozia, afect foarte puternic în țările europene. Aceste fapte ne scot în evidență că școala, educația pot avea o influență asupra trăirilor afective și asupra motivației. Sentimentele sunt extrem de variate, de aceea e greu să le clasificăm. O diviziune grosso modo ar fi aceea între sentimentele inferioare, care sunt legate de tendințe în relație cu interese personale, ceea ce nu înseamnă că ar fi condamnabile din punct de vedere moral (nu e nimic dăunător să te lupți ani de zile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
îndeplinirea anumitor funcții sociale, organizațiile sunt definite ca sisteme de coordonare a activităților indivizilor pentru realizarea unor obiective comune. Ele îndeplinesc aceleași funcții de structurare și abordare, dar pun accentul pe atingerea țintei colective. Organizațiile se caracterizează prin următoarele trăsături: diviziunea sarcinilor, distribuirea rolurilor, un sistem de autoritate și un sistem de comunicare între membri, norme care reglează contribuția acestora și recompense pentru activități (Bernoux, 1985). Organizația este deci un instrument rațional, construit în funcție de scopurile celor ce au conceput-o. Ea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fiecăruia și pe ale grupului în ansamblu, nu este ușor pentru orice elev. Foarte puțini din elevii mari și chiar din studenți știu să colaboreze cu alții la o sarcină comună. De cele mai multe ori profesorul trebuie să dea indicații cu privire la diviziunea muncii, la utilizarearea resurselor, la sprijinirea celor lenți etc. În ciuda acestor „inerții de rol”, în ciuda faptului că în unele cazuri cooperarea poate duce la pierderea motivației, multe cercetări efectuate de psihologii sociali din sfera educației atestă avantajele structurării cooperative a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
secțiunea de mai sus referitoare la istoriografia mișcărilor eugeniste. În cazul României, acest cadru analitic oferă posibilitatea de a formula concluzii noi despre dezbaterile privind controlul asupra reproducerii, drepturile politice și sociale ale femeilor, precum și despre dimensiunea de gen a diviziunii dintre sfera publică și sfera privată În secolul XX. Cartea de față prezintă și modul În care discutarea rolurilor de gen, În relație cu problemele cetățeniei, ale alegerii soților și soțiilor și ale educației, a influențat teoriile eugeniste despre drepturile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
contribuia, astfel, la destrămarea noțiunii de solidaritate și la diminuarea importanței intereselor comune 31. Mai mult, aceste revendicări feministe amenințau să oblitereze separația dintre sfera publică și cea privată, pe care Moldovan Încerca să o construiască de-a lungul unor diviziuni de gen. Conceptele sale de valoare eugenică și virtute morală erau strâns legate de segregarea sferei publice de cea privată. Pentru istoricii genului din Europa secolului al XIX-lea, atitudinea lui Moldovan reflectă o poziție familiară 32. Diferența dintre situația
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un bias de clasă În reprezentarea unei probleme care era mai complexă decât interpretarea pe care erau eugeniștii dispuși să o ofere, dar care nu putea decât să fie agravată prin aplicarea unor soluții inadecvate. Eugeniștii doreau să consolideze o diviziune clară Între sfera publică, dominată de bărbați, și sfera privată, a cărei coordonare trebuia să devină, În principal, responsabilitatea femeilor. Modul În care eugeniștii au formulat Însă acest argument a contribuit la transformarea Înțelesului celor două categorii, politizând semnificația sferei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să fie selectate astfel Încât nu doar să descrie trecutul glorios al poporului român, ci și să se refere În mod specific la caracteristicile naționale ale acestui popor, În termeni biologici. O altă serie de texte ar fi trebuit să prezinte diviziunea rolurilor de gen, să elogieze rolul de mamă ca Împlinire a tuturor instinctelor naturale ale unei femei și să ofere exemple de comportament eroic al bărbaților pe front sau În Întreținerea familiei. Textele selectate trebuiau de asemenea să prezinte exemple
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
participă niciodată în mod real și în nici un fel la guvernare și nu fac decât s-o suporte (1884, p. 19). În felul acesta, se impune o distincție între guvernanți și guvernați, care se suprapune opoziției elită/mase. Dincolo de această diviziune fundamentală, apare la Mosca noțiunea de clasă politică, mai mult sau mai puțin comparabilă cu elita guvernamentală a lui Pareto. Oricare ar fi regimul sau țara, e nevoie de „o mașinărie guvernamentală, o organizație compusă, firește, dintr-o minoritate numerică
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
clase de oameni, iar această împărțire nu poate să coincidă cu un tabel ierarhic cuprinzând clase superioare și clase inferioare (1937, p. 7). El consideră că opoziția elită/mase, concepută ca opoziția dintre două tipuri de oameni, este totuși primordială: Diviziunea cea mai radicală ce se poate face în rândurile omenirii este această sciziune între două categorii de indivizi: cei care cer mult de la ei înșiși acumulând în mod voluntar îndatoriri peste dificultăți și cei care nu numai că nu cer
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de specialitate segregarea este tratată ca o problemă socială cauzată de deficitul de dezvoltare urbană și de ineficiența politicilor sociale. În ceea ce privește teoriile care abordează segregarea, acestea se grupează în două mari categorii: teoriile ecologiste și culturaliste. 1. Conform viziunii ecologiste, diviziunea populației urbane nu este aleatorie, ci mai degrabă urmează anumite reguli stricte: orașele divizându-se în zone și sectoare diferențiate atât din punct de vedere funcțional, cât și în ceea ce privește caracteristicile socio-culturale ale populației care o locuiește. Termenul de segregare a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
urmează anumite reguli stricte: orașele divizându-se în zone și sectoare diferențiate atât din punct de vedere funcțional, cât și în ceea ce privește caracteristicile socio-culturale ale populației care o locuiește. Termenul de segregare a fost lansat în sociologie și utilizat în descrierea diviziunii spațiale a societății de către membrii Școlii din Chicago, teoreticieni ai ecologiei urbane (vezi structură urbană) cu o puternică orientare rasială (și etnică, specifică imigranților) caracteristică marilor orașe americane. Segregarea, conform teoriilor ecologice, este unul dintre cele mai importante procese urbane
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
formarea și delimitarea spațială a diferitelor zone și sectoare duc la separarea populației. Aceasta este deci considerată ca un proces urban natural, datorită marii concentrări a populației și a eterogenității stilurilor de viață sau a modelelor culturale, fiind inevitabilă o diviziune spațială a acestora (Burgess, Park, McKenzie, 1925). Astfel, potrivit ecologiștilor, nu segregarea, ci lipsa acesteia ar fi surprinzătoare și neobișnuită chiar și pentru simplii locuitori ai unui oraș. Conform acestei abordări, starea normală într-un oraș este aceea în care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fenomenului segregării, încercând să creeze indici obiectivi pentru standardizarea și măsurarea sa. Metoda statistică utilizată și astăzi pentru măsurarea segregării se leagă de numele cercetătorilor Otis Dudley Duncan și Beverly Duncan (1955). Potrivit soților Duncan, segregarea nu este altceva decât diviziunea inegală a diferitelor categorii sociale într-un teritoriu definit. Din motive analitice și metodologice, autorii operează cu situații în care distribuția fizică a categoriilor sociale nu este una egală și manifestându-se vizibil în spațiul respectiv, putând fi măsurată statistic
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
așa-numiții indici de segregare și disimilaritate, utilizându-i în cazul mai multor variabile sociodemografice (de exemplu, nivelul de educație, ocupația, dar și vârsta, pe lângă clasicele date privind etnia sau rasa). Calculul acestor indici este suma valorii absolute a diferențelor diviziunii procentuale a anumitor categorii sociale pe un anumit teritoriu. Acest număr se împarte la 2 astfel încât indicele va putea lua valori între 0 și 100, unde 100 înseamă că prin așezarea lor cele două categorii se exclud reciproc (adică pe
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care au dus la creșterea productivității muncii, creștere economică, extinderea comerțului, industrializare și creștere în complexitate a societății (începe să se producă „diferențierea structurală” definită de N.J. Smelser). Configurarea noilor manufacturi și industrii a generat procesul specializării funcționale și al diviziunii sociale a muncii, ceea ce a dus la dezvoltarea educației sub multiple forme. Rolul tradițional al familiei se schimbă, se produce o externalizare a funcțiilor gospodăriei/familiei/locuinței (în special pe dimensiunile educațională-socializare și cea economică) și se creează noi condiții
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
parte din sistemul capitalist global, aceste țări nu au putut evita logica specifică sistemului: producția lor era o producție de mărfuri, aveau relații de comerț și schimburi financiare cu țări din afara blocului socialist și și-au luat, astfel, locul în diviziunea internațională a muncii. Pe plan intern, dreptul exclusiv al statului de a poseda mijloacele de producție a redus întreaga populație la statutul de forță de muncă salariată, la dispoziția statului. De asemenea, unele dintre instituțiile economice prezente în economiile capitaliste
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
exclusiv al statului de a poseda mijloacele de producție a redus întreaga populație la statutul de forță de muncă salariată, la dispoziția statului. De asemenea, unele dintre instituțiile economice prezente în economiile capitaliste, precum banii, un sistem relativ sofisticat de diviziune a muncii și anumite forme de organizare și management economic, au existat, de asemenea, și în interiorul economiilor socialiste. Conform lui Polanyi (1957; 1992) și Marx (1976), piața, ca mecanism de coordonare economică, operează într-o societate în care s-a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Higgott, Underhill și Bieler între corporațiile multinaționale și cele transnaționale. Astfel, în timp ce primele încearcă să deconcentreze producția în mai multe țări sau regiuni, pentru a evita impactul negativ al barierelor comerciale, corporațiile transnaționale ar tinde în mod deliberat către o „diviziune a muncii” intrafirmă extinsă la nivel global (Higgott, Underhill, Bieler, 1999, p. 1). Așadar numai o parte a corporațiilor multinaționale ar putea fi considerate, în mod strict, transnaționale. Se observă că sfera CTN din prima definiție coincide cu cea a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
prezintă anii formativi ai existenței teoriei relațiilor internaționale ca disciplină academică drept o perioadă marcată de existența unei dezbateri între o școală de gândire - realism - și o abordare - idealism/liberalism (Hollis, Smith, 1990, p. 10). Desigur, ambele părți ale acestei diviziuni cunosc numeroase transformări de-a lungul timpului, transformări datorate nu doar unei constante dezbateri inter-paradigmatice, dar și consistentelor dezbateri intra-paradigmatice. Într-o încercare de a construi o tipologie a evoluției abordării liberale în relațiile internaționale, Jackson și Sørensen, de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dintr-o perspectivă realistă. Se ridică astfel întrebarea care au fost mecanismele prin care E.H. Carr și alți avocați ai perspectivei realiste au reușit această adevărată lovitură de imagine. În primul rând, reușita a fost asigurată de inventarea unei artificiale „diviziuni a muncii” între domeniul „idealist” și cel „realist” în relațiile internaționale. În procesul de „construcție” a idealismului, susținători ai Școlii realiste introduc pretenția separării între studiul dreptului internațional ca element definitoriu al așa-numiților idealiști și studierea politicii internaționale de către
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
prisma relațiilor inechitabile dintre ele. În definirea componentei marxiste a discuției despre dependență este clară contribuția perspectivei leniniste. Teoreticieni precum Andre Gunder Frank au subliniat dimensiunea istorică a exploatării de către centru a periferiilor. Sistemul capitalist a format și întărit această diviziune internațională a muncii ai cărei beneficiari sunt statele bogate, dar care este defavorabilă țărilor sărace. Perpetuarea acestei situații se datorează alianței dintre interesele claselor exploatatoare din centru și periferie, dezvoltarea industrială a statelor dezavantajate fiind posibilă doar în momentul în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a sfârșitului coerenței sistemice și a eliminării constrângerilor asupra aspirațiilor etno-naționaliste. Dimensiunea economică (congeneră cu ceea ce am putea numi globalizare financiară) se referă la: acceptarea la nivel global a unui set de reguli, practici și mecanisme economice, internaționalizarea producției, reconfigurarea diviziunii internaționale a muncii, relaxarea frontierelor tarifare și creșterea progresivă a controlului actorilor non-statali asupra instrumentelor economice și a politicilor monetare și fiscale. Cauzele globalizării economice grupează, de la autor la autor, mutațiile intervenite în acumulările de capital și internaționalizarea finanțelor, schimbările
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
relaxarea frontierelor tarifare și creșterea progresivă a controlului actorilor non-statali asupra instrumentelor economice și a politicilor monetare și fiscale. Cauzele globalizării economice grupează, de la autor la autor, mutațiile intervenite în acumulările de capital și internaționalizarea finanțelor, schimbările intervenite în structura diviziunii internaționale a muncii, tendința de convergență, sincronizare și interconectare a piețelor sau tranziția de la un tip extensiv la unul intensiv de producție, în timp ce formele sale de exprimare sunt creșterea mobilității globale a capitalului, creșterea investițiilor străine directe și creșterea rolului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Ungureanu, G., Stoia, D.M., Dogaru, G., Considerații de drept umanitar privind asimetria conflictelor armate internaționale și noninternaționale, www.ardaph.ro, accesat la 12.01.2012. footnote> Statul trebuie să asimileze cerințele procesului de globalizare, asigurând specializarea națională și încadrarea în diviziunea internațională ca formă de adaptare la o realitate extrem de dinamică. Asimilarea fenomenului de globalizare de către stat trebuie să fie o reacție voluntară, nu impusă: este caracteristica unui stat activ în gestionarea problemelor naționale, dar cu privirea ațintită către exterior, spre
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]