2,116 matches
-
lipsi de lumea morții și a-i izbăvi de moartea lumii. Pentru că, așa cum am putut vedea, autoafectarea nu se poate petrece aici decât în intimitatea unui trup; „nașterea de Sus” nu se consumă printr-o adeziune intelectuală la un corp doctrinar, ci implică pătimirea celor întru care Fiul S-a înrudit cu Tatăl. Autoafectarea situată la nivel uman nu realizează decât asimptotic, deci heterogen, autoafectarea trinitară, dar ea implică cu necesitate un parcurs de factură pascală. Renașterea coincide cu Învierea - singurul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
spera că „pacea va fi lucrul dreptății, iar roada dreptății va fi liniștea și nădejdea în veci de veci”. (Is. 32,17) Ignorând biografia ideilor politice ale unui Konrad Adenauer, a doua jumătate a secolului XX european avea, în plan doctrinar, o minimă apreciere față de valorile evanghelice. Clubul gândirii liberale fermenta pragmatismul. Imanența devenise deja orizontul ultim de validare a politicului. Critica fanatismelor nu mai căpăta - precum în Tratatul de la Westphalia (1648) - o justificare teologică, fiind mai degrabă reflexul unei prosperități
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a avut Misiunea militară franceză condusă de generalul Berthelot"14. Chiar dacă influențele doctrinare străine și-au pus amprenta pe concepțiile strategice românești, acest fapt nu înseamnă că nu au existat abordări proprii despre securitatea și apărarea națională a României. Interpretările doctrinare militare românești au ținut cont de specificul României în ceea ce privește dimensiunea sa teritorială, creșterea demografică, resursele disponibile, pregătirea de specialitate din instituțiile românești de învățământ. Schimbările de la sfârșitul anului 1989 și începutul anilor '90 au antrenat modificări profunde ale mediului politico-strategic
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
structurile Statului Major General. Dinamica și profunzimea mutațiilor structurale ale mediului geopolitic care au avut loc la nivel mondial, regional și subregional au impus cu necesitate elaborarea unei noi doctrine militare de apărare a țării. În elaborarea și fundamentarea orientărilor doctrinare s-au avut în vedere, condițiile concrete ale realităților societății românești, precum și situarea României într-o zonă geostrategică de importanță majoră pentru Europa centrală și de est, peste care dintotdeauna s-au suprapus interese politice și economice ale unor mari
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
doctrine militare și adaptarea ei la valorile democrației și economiei de piață s-au realizat prin înlăturarea dogmelor ideologiei comuniste, tezelor anacronice, preluându-se în mod critic elementele conceptuale viabile care i-au îmbogățit problematica și conținutul. În noua accepție doctrinară, apărarea națională era privită ca un domeniu și proces distinct care cuprindea ansamblul de măsuri și activități adoptate și desfășurate de statul român în domeniile politic, diplomatic, economic, militar, juridic, informațional, cultural etc., în scopul garantării valorilor sale supreme. În
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
urmărea în nici o circumstanță cucerirea, ocuparea sau anexarea de teritorii, iar măsurile și acțiunile destinate organizării și pregătirii apărării armate a țării nu constituiau amenințări la adresa altor state, ele fiind adoptate numai pentru promovarea intereselor fundamentale ale poporului român. Prevederea doctrinară potrivit căreia statul român nu considera nici un stat ca potențial inamic și faptul că țara noastră în nici o împrejurare nu va declanșa prima acțiuni militare împotriva altor state relevă orientarea non-agresivă a politicii militare a României. În concepția doctrinară românească
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Prevederea doctrinară potrivit căreia statul român nu considera nici un stat ca potențial inamic și faptul că țara noastră în nici o împrejurare nu va declanșa prima acțiuni militare împotriva altor state relevă orientarea non-agresivă a politicii militare a României. În concepția doctrinară românească, întrebuințarea armatei în situații de criză apare ca o soluție de ultimă instanță, la care se recurge numai după ce toate celelalte modalități de acțiune au fost epuizate, idee conformă și cu exigențele actuale ale structurării noii arhitecturi de securitate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
pace să se facă pe baza principiului suficienței pentru apărare, cu reflectarea caracterului exclusiv defensiv al doctrinei militare a României; realizarea interoperabilității între Armata României și armatele statelor membre ale structurilor euro-atlantice în cadrul procesului de reformă a armatei. Noul cadru doctrinar asigura ca procesul de restructurare și modernizare a forțelor armate să fie astfel conceput încât acesta să poată răspunde eficient riscurilor și amenințărilor derivate din contextul strategic regional și subregional și realizarea compatibilității structurale și interoperabilității cu structurile militare vest-europene
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
orice situație și pe întreg teritoriul național. Ea se realiza de către Parlament, Președintele României, Consiliul Suprem de Apărare a Tării, Guvernul României, Ministerul Apărării Naționale și autoritățile administrației publice centrale și locale cu atribuții în sfera apărării țării. În viziunea doctrinară forțele destinate ducerii acțiunilor militare de apărare a țării erau compuse din două categorii: forțele armate și forțele de protecție. Forțele armate includeau armata, marile unități și unitățile din subordinea Ministerului de Interne, cele ale serviciilor de informații ale statului
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
acțiuni rapide, dinamice și manevriere în toate mediile terestru, aerian, maritim și fluvial pe întreg teritoriul național în condițiile războiului modern, dus atât cu mijloace convenționale, cât și în eventualitatea întrebuințării de către inamic a mijloacelor de nimicire în masă. Orientările doctrinare cu privire la înzestrarea cu armament și tehnică de luptă a forțelor sistemului național de apărare aveau în vedere faptul că principala sursă o constituia producția internă. Totodată, pentru completarea necesarului și pentru standardizarea mijloacelor de luptă, în concordanță cu cerințele războiului
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de frontieră, concomitent cu organizarea apărării pe întreg teritoriul țării, inclusiv dacă situația o impunea, prin angajarea întregului potențial uman și material al țării în cadrul apărării totale. Colaborarea militară externă reprezenta un capitol distinct în cadrul doctrinei militare românești. În viziunea doctrinară, relațiile militare externe ale României constituia un factor important al cunoașterii reciproce și sporirii încrederii între state, al realizării și consolidării securității pe continent și în lume. Deschiderea militară externă realizată în contextul noilor mutații ale mediului politio-militar intern și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
serviciului public s-au conturat trei mari perioade: sfârșitul secolului XX - definiția clasică, formulată îndeosebi de teoreticienii francezi, specialiști în drept public, a căror concepție a fost preluată în majoritatea țărilor europene, perioada interbelică, în care regăsim numeroase dezbateri ale doctrinarilor români și perioada actuală, care, pe lângă abordarea juridică aduce noi tendințe, înglobând puncte de vedere economice, sociale, manageriale și ale utilizatorilor în definirea serviciului public. Această ultimă etapă este puternic influențată de „criza serviciului public” și de evoluțiile de la nivelul
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
Prin armonizarea legislației românești cu IFRS, se considera că principalul obiectiv al contabilității Îl reprezintă furnizarea de informații necesare investitorilor În luarea celor mai bune decizii de investiție. Deși reglementările ulterioare aduc cu sine o serie de modificări În plan doctrinar (trecerea de la sistemul monist la cel dualistă, prin OMF nr. 403/ 1999, OMFP nr. 94/2001 abrogat prin OMFP nr. 1752/2005, OMFP nr. 1752/ 2005 abrogat prin OMFP nr. 3055/2009 și prin OMFP nr. 3055/2009 modificat prin
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
eliminare a tratamentelor contabile alternative. Tehnicile contabile care denaturau imaginea fidelă prin cosmetizarea adevărului patrimonial și gestiunea rezultatului vor fi asociate tehnicilor contabilității creative. Interesantă este totuși poziția teoreticienilor din domeniul contabilității, aparținând principalelor centre universitare din România. Teoreticienii și doctrinarii contabilității aparținând Bucureștiului, de la Academia de Studii Economice, asociază o imagine negativă contabilității creative, În timp ce reprezentanții mediului universitar ieșean Îi asociază o imagine pozitivă. Profesorul Feleagă consideră că prin conceptul de contabilitate creativă se Înțelege procesul prin care profesioniștii contabili
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
remarcăm, urmărindu-i activitatea de teoretician al „poeziei noi” - el pune În susținerea ideilor mișcării și a propriului program un patos particular, o frenezie care Îl individualizează ca pe unul dintre cei mai pasionați promotori ai poeziei. Încît pe scheletul doctrinar crește repede abundenta vegetație imagistică, manifestul e deviat spre confesiunea lirică, atrage În spațiul său elemente de memorialistică, devine elogiu sau invectivă. „Radiografia” limbajului liric (unul din eseurile sale poartă acest titlu) este În egală măsură demers introspectiv, pretext pentru
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
asimilare informațională, ci și un manager al clasei de elevi. 1.2.5. Argumente psihologicetc " 1.2.5. Argumente psihologice" Teoriile moderne ale instruirii încearcă să introducă în practica de predare aporturile științifice ale psihologiei. Deși, din punct de vedere doctrinar, unii psihologi au pretins să deducă o pedagogie din datele psihologice, reducând-o în această manieră la o psihologie aplicată, teritoriile științifice, teoretice și metodologice ale celor două științe (uneori apropiate și chiar izomorfe) și din punctul de vedere al
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cu mișcarea feministăxe "„mișcare feministă" și se interesează prea puțin de femeile din grupuri marginale. Ambele critici sunt adesea foarte îndreptățite. Dar aceleași critici pot să fie adresate multor orientări care devin academice. De exemplu, liberalismulxe "„liberalism" studiat filosofic sau doctrinar este foarte complicat pentru publicul din afară, adesea și pentru politicienii liberali. Aceasta nu înseamnă că mediul universitar poate să fie scuzat de sindromul „turnului de fildeș”. În consecință, în mod special feminismul academicxe "„feminism academic" și studiile de genxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
negat această dihotomie, cerând recunoașterea universalității raționalității, drepturilor și cetățeniei pentru ambele sexe. f. Postmodernismulxe "„postmodernism", alt aliat al feminismului, este însă mult mai greu de politizat. Prin caracteristicile sale, el nu se poate constitui într-un set de convingeri doctrinare coerente, la fel ca în cazul liberalismului sau socialismului, ci mai degrabă într-un tip de teoretizare și un stil de viață (cu toate că „un” singur ceva în spiritul postmodern consecvent nu este posibil). Postmodernismulxe "„postmodernism" manifestă suspiciuni adesea îndreptățite față de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
la conducerea afacerilor generale. Mai apoi se iscă o dușmănie înverșunată, după care urmează o conciliere.” (Maria Buțureanuxe "„Buțureanu,Maria", 1919) Feminismul românescxe "„feminism românesc" al valului I a fost relativ sincron cu cel apusean și pleca de la mari asemănări doctrinare 3. Dezvoltarea acestuia s-a datorat unor femei foarte educate și cu acces la informație internațională. El a rămas prin excelență un feminism al elitei, chiar dacă a evoluat spre cereri de drepturi pentru toate categoriile de femei. Particularitățile evoluției feminismului
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
dimensiune regională și internațională feminismului românesc, ea creând practic Mica Înțelegere Feminină din Centrul și Estul Europei (1923) și devenind vicepreședintă a Consiliului Internațional al Femeilor, ocazie cu care influențează inclusiv politica Societății Națiunilor în privința drepturilor femeilor (1927). În plan doctrinar, Alexandrina Cantacuzinoxe "„Cantacuzino,Alexandrina" a fost o liberală cu accente radicale. A pledat pentru un partid al femeilor, a atacat substanțial monopolul masculinxe "„masculin" în politică, a cerut drepturi civilexe "„drepturicivile" și politice integrale, fără etapizări și compromisuri. Ideea ei
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
aservirii lor (Jaggarxe "„Jaggar,Alison", Feminist Politics and Human Nature, pp. 316-317). În România, teoria socialistă feministăxe "„feministă" începe să se contureze după anul 2000, plecând de la problematica repartizării muncii și veniturilor. Este însă mai greu ca o asemenea încadrare doctrinară să fie posibilă. Cert este că există o oarecare afiliere a teoretizărilor lui Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir" în privința patriarhatxe "„patriarhat"elor tranziției postcomuniste la „teoria sistemelor dualexe "„teoriasistemelorduale"” și, mai ales, la perspectiva de analiză materialistă a lui Heidi Hartmannxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
mai erau și alte rațiuni: era mai bine ca părinții să fie ocupați în producție, inclusiv în sensul posibilității statului de a-i controla, iar educația copiilor trebuia influențată de timpuriu de către stat29. În acest fel, încă una dintre promisiunile doctrinare ale lui Engelsxe "„Engels,Friedrich" s-a împlinit. Conceptul în sine de sferă privatăxe "„sferaprivată" este dubios, ca și cel de sferă publică (vezi și Nanette Funkxe "„Funk,Nanette" care folosește expresia: „an ersatz publicxe "„public" sphere”, în Funck, 1993
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
asistență minimă celor încă lăsate înăuntru, statulxe "„stat" a forțat realmente femeile să se întoarcă la rețele private, ca de pildă familiaxe "„familie" nucleară și piața.” (Haneyxe "„Haney,Lynne", 2002, p. 234). - Partidele politicexe "„partidepolitice" au ele însele o incoerență doctrinară și o identitatexe "„identitate" ideologică fluctuantă. În cadrul lor există în genere organizații de femei, dar care, în multe cazuri, nu promovează politici feministexe "„politici feministe". Cea mai mare lipsă în reprezentarea femeilor se află în partidele care se autoetichetează ca
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
spre integrarea europeană. După 1996, doar Prunskienexe "„KazmieraPrunskiene" a mai câștigat un loc în Seim. În 1998, partidul și-a schimbat numele în Noua Democrație. Pruskiene își păstrează poziția de lideră și atrage și votanți bărbați tineri, inclusiv în conducere. Doctrinar, s-a orientat spre stânga. Dintre toate cele trei partide, a fost cel mai puțin criticat de către feministexe "„feminist" (pp. 291-293). În toate aceste trei cazurile există câteva mari asemănări: - Au agendă pentru femei, dar nefeministă, nu urmăresc strategii de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
București. Gheonea, Elena, Gheonea, Valentin, 2003: „Femeile în propaganda regimului comunist”, în vol. Femeile în România comunistă, Olteanu, Cristina (ed.), Editura Politeia, SNSPA, București. Gherasim, Gabriel, 2002: „Constantin Dobrogeanu-Gherea și Lucrețiu Pătrășcanu - între patriarhalismul reformist al tradiției autohtone și străpungerile doctrinare emancipatoare”, în Bucur, Maria, Miroiu Mihaela (eds.), Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași. Gherea, Constantin Dobrogeanu, 1910: Neoiobăgia. Studiu economico-sociologic asupra problemei noastre agrare, Editura Librăriei Socec, București. Gherea, Constantin Dobrogeanu, 1976: „Ce vor socialiștii
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]