2,821 matches
-
face Ecumenius Andrei îi citează pe exegeții care l-au precedat și în special pe cei mai vechi cum sunt Papias, Iustin, Irineu, Ipolit și Metodiu. Numai de două ori el se lasă în voia unor lungi digresiuni cu conținut dogmatic și în ambele situații îl atacă pe Origen, contestând doctrina apocatastazei lansată de acesta. Tocmai controversa origenistă a constituit, probabil, unul din stimulii care au dus la scrierea acestui comentariu. Nu cunoaștem decât titlurile altor opere ale lui Andrei. Este
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
comic, satiră, umor (10/1962), Matei Călinescu este autorul unui amplu comentariu intitulat Critica literară și actualitatea. Problemele literaturii în lumina Congresului al III-lea al PMR (14/1961), în care se poate citi, printre rânduri, o delimitare de jdanovismul dogmatic, profesat în continuare, cu sârguință, de S. Damian ori de Mihail Novicov. La sfârșitul anului 1961 începe o lungă dezbatere pe tema Critica despre critică, la care participă Al. Dima, Al. Căprariu, Eugenia Tudor, Ion Oarcăsu, Tudor Vianu, Savin Bratu
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
întregi ale revistelor literare, va fi tot mai puțin folosit în anii ce vor urma. Dezghețul ideologic este evident și în cazul polemicii din 1965 în problema realismului. De partea noului se situează acum și Georgeta Horodincă, ale cărei gesticulații dogmatice făcuseră să cadă în trecut multe capete (Un criteriu fundamental în problema realismului, 7/1965). Matei Călinescu, despre care aparatul de partid putea să creadă la un moment dat că apără linia oficială, refuză să ia în considerare noțiunea de
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
germană și numeroase texte de proză românească, apărute în diferite antologii, la Cluj-Napoca și la Berlin. Traduceri: Aurel Rău, Auf diese Weise schlaf ich eigentlich weniger [În felul acesta dorm mai puțin], București, 1980; Ion Barbu, Das dogmatische Ei [Oul dogmatic], București, 1981 (în colaborare cu Hedi Hauser); Eugen Jebeleanu, Dem Leben geborgt [Împrumutat vieții], București, 1983; Adrian Popescu, Die Amseln sind im allgemeinen ungefährlich [Mierlele în general sunt inofensive], București, 1985; Alexandru Căprariu, Die allgegenwärtigen Augen [Ochii de pretutindeni], Cluj-Napoca
HODJAK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287437_a_288766]
-
apologie pură”: „era instituția ȘED unde oamenii au fost cu adevarat Îndoctrinați, unde orice comportament emancipat era proscris, unde erau formați soldații partidului”. Hanna Wolf - rămasă stalinista - ar fost principala responsabilă pentru această (proastă) reputație a școlii, de stalinista și dogmatica. Întreg climat era considerat cu totul diferit de cel de la AfG. În schimb, cei care avuseseră Întotdeauna un comportament critic nu s-au lăsat unii pe ceilalți să cadă În 1990-1991. Amintește câteva nume - Harry Nick, Harald Neubert, Wolf Reißig
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
normală și de conștiință (revoluționară), care constituia mai degrabă un nivel de aspirație colectivă, impus prin constrângere ideologică. Unii autori, «clasici» ai literaturii române de dinainte de război, erau plasați În stadiul anterior, cel al realismului critic. Acest mod de clasificare «dogmatica» pe curente a fost abandonat ulterior, În folosul altor criterii, măi adecvate istoriei interne a culturii naționale, alte filiații au fost inventate, iar referințle la categoriile universale aproape mereu estompate. Redescoperirea tradiției literare naționale a suplinit o functie modernizatoare, cel
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Ionel Jianu (Note asupra clasicismului). Camil Petrescu publică eseul Poezia pură și un fragment din drama Danton. Perpessicius, Scarlat Struțeanu, Mihail Ilovici, Gh. H. Popa, Vl. Corbasca și Carol Drimer comentează cărți de Ion Barbu (Joc secund), Lucian Blaga (Eonul dogmatic), Ionel Teodoreanu (Fata din Zlataust), Ion Călugăru (Omul de după ușă), Tudor Arghezi (Cartea cu jucării), Cezar Petrescu (Întunecare), Ion Agârbiceanu (Arhanghelii), Mateiu I. Caragiale (Craii de Curtea-Veche), Mihail Sadoveanu (Zodia Cancerului). La „Cronica teatrală”, Camil Petrescu semnează articolul Producțiile Conservatorului
LIMBA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287810_a_289139]
-
demografice, de structură socială, de mentalitate. Observațiile și tezele lui au fost folosite ulterior de unii dintre cei ce s-au ocupat de familie și de evoluția societății. Ele apar suprasolicitate și, printr-o generalizare abuzivă, încadrate într-o viziune dogmatică economic-evoluționistă, decretată ulterior ca singura științifică, la Fr. Engels (1940/1950). Ideea eronată a evoluției întregii omeniri de la forme nestructurate familial la familia de tip monogamic - datorată unor factori economici - are ca sursă un viciu metodologic fundamental: concluziile sunt trase
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
epocă, mai ales a Bucureștiului din secolul al XIX-lea. Remarcabilă în acest sens este Viața lui Ion Ghica. Celelalte biografii suferă, totuși, de politizare și de interpretări sociologiste, proprii, de altfel, epocii. Poate cel mai puțin fericit acționează viziunea dogmatică în monografia St. O. Iosif (1964), unde calitățile autorului - temeinicia documentării, spiritul de analiză minuțioasă, stilul atractiv - sunt puse în umbră de câteva teze falsificatoare: sămănătorismul văzut ca „diversiune”, ca un „atentat împotriva realismului”etc. În schimb, prima monografie a
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
arta au pregătit un climat. Au pus în circulație principiile specificului nostru național și ale particularismului local, disprețuite până mai ieri de toți doctrinarii reformelor copiate după chipul și asemănarea Occidentului.” Enunțată teoretic, atitudinea tradiționalistă nu va căpăta un caracter dogmatic, ci va rămâne foarte discretă, revista renunțând, în cele din urmă, la orice constrângere ideologică în favoarea promovării valorilor. Așa cum se arată într-un articol de bilanț ( În pragul celui de-al doilea an), periodicul ignoră „trecătoarele tulburări ale timpului, pentru
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
de dreapta, asupra căruia s-a oprit Th. Adorno) se caracterizează printr-un stil de gândire schematic și rigid, opac la argumentele ce susțin idei contrare. Articulate într-o coerență insensibilă la schimbări, ideile, valorile și atitudinile indivizilor cu personalitate dogmatică - după cum o numește M. Rokeach - trimit la stimarea necondiționată a celor cu același mental și la detestarea până la ură a celor cu păreri divergente. De aici puternica predispoziție pentru prejudecăți și discriminare față de „ei” și prețuirea față de „noi” (grupul de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de „da” și „nu” și la luarea în considerare a celor majoritare. E și greu de închipuit să fie altfel pentru foarte multe subiecte. Prin dihotomizarea da/nu, apar în votare, inevitabil, o majoritate și o minoritate. Spre deosebire de concepția majoritaristă, dogmatică, concepția pluralistă, admițând necesitatea luării de decizii după criteriul majorității, subliniază, în același timp, cerința de a găsi soluții care să înlăture sau să îngrădească posibila dominație sau opresiune a majorității. Pluralismul ca doctrină generală are, ca platformă ideatică, următoarele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de a naște viață înaintea sentimentului. Ucigând rodul dragostei neîngăduite, Evdochia trăiește o dramă a culpabilității, prelungită în criză mistică. Explicabilă omenește, această stare limită ar fi putut genera o demonstrație dramatică densă. Cazul în sine este abandonat în favoarea teoretizării dogmatice, care diminuează fiorul poetic al piesei. Lucrările dedicate istoriei românești comunică un sentiment statornic de patriotism, construcția vădește rigoare, personajele participă motivat la evenimentele prezentate. Nici piesele din această categorie nu sunt absolvite de tributul plătit preconcepției, unei scheme căreia
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
informațiilor și ideilor distribuite tuturor membrilor; liderul poate structura unele informații dezorganizate, ajutând membrii să se focalizeze pe activitățile importante pentru scopul grupului; - exprimarea propriilor opinii în mod provizoriu; cei mai mulți oameni preferă lideri care nu-și exprimă opiniile în mod dogmatic - grupul se focalizează pe lideri ce rămân deschiși la idei ulterioare și dezvoltă comportamente de comunicare ce încurajează exprimarea oricărei idei; - liderul eficient exprimă o preocupare centrată pe grup - liderii trebuie să arate o implicare personală în direcția atingerii obiectivelor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la care lucrase la Atena, publicată în 1929 în revista „Candela” a Universității din Cernăuți. Beneficiază de câteva stagii și călătorii de specializare (avându-l ca inițiator și susținător pe același mitropolit Nicolae Bălan), ce urmăreau perfecționarea sa în teologia dogmatică și în istoria bisericească, la München, Berlin, Paris și Belgrad (1928-1929). Revenit la Sibiu, devine profesor suplinitor, profesor provizoriu și, în 1935, profesor titular la Academia Teologică. Predă, până în 1946, teologia dogmatică, istoria Bisericii universale, limba greacă, apologetica, pastorala. Între
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
Nicolae Bălan), ce urmăreau perfecționarea sa în teologia dogmatică și în istoria bisericească, la München, Berlin, Paris și Belgrad (1928-1929). Revenit la Sibiu, devine profesor suplinitor, profesor provizoriu și, în 1935, profesor titular la Academia Teologică. Predă, până în 1946, teologia dogmatică, istoria Bisericii universale, limba greacă, apologetica, pastorala. Între 1936 și 1946 va fi rector al Academiei Teologice și va lucra ca redactor la „Telegraful român”. A fost hirotonit diacon (1931), preot (1932) și protopop stavrofor (1940). La începutul anului 1947
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
Telegraful român”. A fost hirotonit diacon (1931), preot (1932) și protopop stavrofor (1940). La începutul anului 1947 e mutat la Facultatea de Teologie din București, unde ține cursuri de ascetică și apologetică, din ianuarie 1949 fiind profesor titular de teologie dogmatică și simbolică. Detenția în închisorile comuniste (1958-1963) i-a întrerupt activitatea didactică. Va fi reintegrat în facultate în 1965 și va funcționa până în 1973, când iese la pensie, ulterior fiind numit profesor consultant, îndrumător, în calitate de conducător științific, al mai multor
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
ortodoxă contemporană în confruntare cu teologiile apusene, care să nu fi fost abordată în cercetările lui S., învățat socotit „unul dintre cei mai de seamă teologi și gânditori creștini din lume” (Mircea Păcurariu). Renunțând treptat la tradiția învățământului de teologie dogmatică, fondată în școala românească de Ioan Irineu Mihălcescu, și eliberându-se de înrâuririle lui Hristos Andrutsos, profesorul său de la Atena (al cărui tratat deschide șirul impresionant al traducerilor pe care S. le-a făcut - Dogmatica Bisericii Ortodoxe Răsăritene, 1930), el
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
a orientat cercetarea acestei discipline „spre scrierile patristice și postpatristice, cu apelul la texte, pe care le-a pus la dispoziția învățăceilor și cititorilor prin tălmăciri în colecția «Părinți și scriitori bisericești»”, „dând prospețime, adâncime și autentic duh teologic expunerilor dogmatice” (Dumitru Radu). În înțelegerea sa, dogmatica ortodoxă își va păstra ecumenismul și va fi deschisă către dezbatere câștigând un temei filosofic. Învățatul român a știut să descopere încărcătura ontologică prezentă în scrierile patristice fără a depăși primejdios delimitările propuse de
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
Biserica și rosturile ei, energiile divine increate (abordate încă din monografia Viața și învățăturile Sfântului Grigorie Palama, 1938), raționalitatea creației, a firii omenești și a lumii în genere - totul dezvoltându-se în lucrări ce realizează o remarcabilă sinteză de teologie dogmatică a Bisericii Ortodoxe. Preocupat de mersul prin timp al ortodoxiei românești - și, în particular, al credinței strămoșești în Transilvania (Din urmările Edictului de toleranță în ținutul Hațegului, O luptă pentru ortodoxie în Țara Hațegului, Din urmările Edictului de toleranță în
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
1993; Ortodoxie și românism, Sibiu, 1939; ed.2, București, 1993; Poziția d-lui Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie, Sibiu, 1942; ed. 3, îngr. Mihai-Petru Georgescu, București, 1993; Iisus Hristos sau Restaurarea omului, Sibiu, 1943; ed. 2, București, 1993; Teologia dogmatică și simbolică (în colaborare cu Nicolae Chițescu, Isidor Todoran și Ioan Petreuță), I-II, București, 1958; Teologia dogmatică ortodoxă, I-III, București, 1978; ed. 3, București, 2003; Teologie morală ortodoxă, vol. III: Spiritualitatea ortodoxă, București, 1981; ed. (Ascetica și mistica
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
ortodoxie, Sibiu, 1942; ed. 3, îngr. Mihai-Petru Georgescu, București, 1993; Iisus Hristos sau Restaurarea omului, Sibiu, 1943; ed. 2, București, 1993; Teologia dogmatică și simbolică (în colaborare cu Nicolae Chițescu, Isidor Todoran și Ioan Petreuță), I-II, București, 1958; Teologia dogmatică ortodoxă, I-III, București, 1978; ed. 3, București, 2003; Teologie morală ortodoxă, vol. III: Spiritualitatea ortodoxă, București, 1981; ed. (Ascetica și mistica creștină sau Teologia vieții spirituale), îngr. și introd. Sandu Frunză, Cluj-Napoca, 1993; Spiritualitate și comuniune în liturghia ortodoxă
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
ed. 3, București, 2003; Teologie morală ortodoxă, vol. III: Spiritualitatea ortodoxă, București, 1981; ed. (Ascetica și mistica creștină sau Teologia vieții spirituale), îngr. și introd. Sandu Frunză, Cluj-Napoca, 1993; Spiritualitate și comuniune în liturghia ortodoxă, Craiova, 1986; Studii de teologie dogmatică ortodoxă, Craiova, 1990; Chipul evanghelic al lui Iisus Hristos, Sibiu, 1991; 7 dimineți cu părintele Stăniloae (convorbiri realizate de Sorin Dumitrescu), îngr. Răzvan Bucuroiu, București, 1992; Din istoria isihasmului în ortodoxia română, București, 1992; Comentariu la Evanghelia lui Ioan, Craiova
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
Maxim Mărturisitorul, București, 1996; Mystagogia, îngr. și introd. trad., București, 2000. Repere bibliografice: Emilian Vasilescu, Apologeți creștini, București, 1942, 76-90; Antonie Plămădeală, Some Lines on Professor D. Stăniloae’s Theology, în The Altar Almanach, Londra, 1970, 24-29; Ion Bria, Teologia dogmatică în Biserica Ortodoxă Română în trecut și azi, „Ortodoxia”, 1971, 3; Micu, „Gândirea”, 183-185; Ion Bria, Omagiu părintelui profesor Dumitru Stăniloae la aniversarea împlinirii vârstei de 75 de ani, „Ortodoxia”, 1978, 4; Ion Bria, Experiența lumii în teologia ortodoxă actuală
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
sa teologică în contextul ortodoxiei românești, „Studii teologice”, 1983, 9-10; Dan Ilie Ciobotea, O dogmatică pentru omul de azi, „Studii teologice”, 1986, 6; Mircea Păcurariu, Două sute de ani de învățământ teologic la Sibiu (1786-1986), Sibiu, 1987, 320-325; Virgil Ierunca, Teologia dogmatică ortodoxă, APF, 1991, 1-2; Florin Manolescu, Din nou despre specificul național, ST, 1993, 1; Octavian Soviany, „Progresul hristologic” al „Filocaliei”, CNT, 1993, 9; Alexander Baumgartner, Preot prof. dr. Dumitru Stăniloae, APF, 1993, 3-4; Sandu Frunză, Comprehensiunea mistică, ST, 1993, 8-9
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]