15,628 matches
-
Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1818, Anul V, 23 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Doina Bezea Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această
M-ASCUND SUB DORUL TĂU! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382276_a_383605]
-
Fetele s-aibă noroc!; vocea a II-a. ,,Focul dragostelor mele/ A ajuns până la stele.” Sau ...I. ,,Carul Mic și Carul Mare/ Luminează pe cărare”; II. Ulița ori poarta mea/ Zâmbește, când vin la ea.” În poema cu înfiorări de doină: ,,Pe strada Robenilor”, la casa bunicilor, climatul este feeric: ,,Noaptea-i blândă și mă lasă/ S-o admir ca pe-o crăiasă,/ Ea mi-i mumă, ea mi-i tată,/ În ograda fermecată”. Șotron cu ecouri mitice pare a fi
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
Divanele FNT 15.00 Muzeul Curtea Veche - Spre Damasc - workshop coordonat de Cătălina Buzoianu și susținut împreună cu Mircea Florian (muzică) și Darie Armin Alexandru (video) / Ateliere Fundația Löwendal - De la Cortina de fier la teatrul fără perdea (o istorie subiectivă) de Doina Papp, Editura UNITEXT, 2012 / Lansare de carte 16.00 Fundația Löwendal - Avram Goldfaden și teatrul ca identitate de Anca Mocanu și Un regizor uitat: Aurel Ion Maican de Vera Molea, Editura Fundația Culturală „Camil Petrescu” - revista „Teatrul Azi”, 2012 / Lansare
Festivalul Național de Teatru, ediţia a XXII-a [Corola-blog/BlogPost/93069_a_94361]
-
valorilor spirituale se regăsește mereu ființa umană, se regăsește omul care a creat și revista “Domnul de rouă”, revistă de cultură, cu apariție trimestrială. „Domnul de Rouă” (serie nouă) este o nouă revistă în cultura națională română, redactorul șef fiind Doina Drăguț (poetă, prozatoare, jurnalistă, publicistă), iar directorul fondator fiind Nicu Vintilă Sigibida (scriitor, profesor universitar), aceștia fiind măieștrii ce cunosc destul de bine arta scrisului și arta valorilor estetice. Primul număr al revistei a apărut în 11 februarie 2016, aceasta fiind
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
care tradiția este puțin respectată. Deci, prin întoarcerea Domnului de Rouă salutăm întoarcerea, revenirea la tradiție, care trebuie continuată și dusă mai departe”... Viziune de o înaltă apreciere. În contextul revenirii Domnului de Rouă își spun cuvântul și Adrian Maniu, Doina Drăguț, Dan Lupescu, Dumitru Botar, Cristina Mihaela Barbu, Ion D. Tîlvănoiu, Mircea Pospai, Aurelia Andrei, alții. Pe lângă eseurile/descrierile pline de mituri și realitate revista „Domnul de Rouă” cuprinde tematici din diverse domenii ale culturii, științei, etc. Cu o diversitate
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
D. Tîlvănoiu, Mircea Pospai, Aurelia Andrei, alții. Pe lângă eseurile/descrierile pline de mituri și realitate revista „Domnul de Rouă” cuprinde tematici din diverse domenii ale culturii, științei, etc. Cu o diversitate aparte, își conturează conținutul cronica „Religia și politicul” de Doina Drăguț, descriere la volumul „Biserica - Statul”, autor Viorel Roman (Editura Artpres, Timișoara, 2016). Ulterior, Florian Petrescu își expune părerea și face o analiză cât se poate de amplă privind personalitatea și activitatea profesorului emerit Petru Crăciun. În continuare, Anușca Todorova
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
adevărat „În lumea fabuloasă a Domnului de Rouă”. În continuare, Andrei (Marcu) Pandrea, fiul celebrului scriitor Petre Pandrea, își întitulează cartea biografică a tatălui său cu titlu „Petre Pandrea - martor de veac”, apărută în 2008 la editura Eminescu, București. Ulterior, Doina Drăguț completează conținutul revistei cu analize și critici literare de o valoare deosebită, cu referire la viața și activitatea marilor personalități ai neamului românesc, și anume: la personalitatea Ion Zamfirescu, celebru filosof prin „scrieri filosofice”, și la personalitatea Ștefan Luchian
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
prezintă în fața publicului cititor cu o imensă bogăție spirituală, cu o bogată și plăcută creație literară, care îmbogățește în mod distinct patrimoniul național al culturii românești. Deci, Domnului de Rouă, felicitări și bun venit în cultura națională română! Mulțumiri Doamnei Doina Drăguț, redactor șef, și Domnului Nicu Vintilă Sigibida, director fondator, pentru înființarea revistei „Domnul de Rouă”! Galina Martea
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
urmărind în permanență să informeze cititorii asupra unor stări de lucruri actuale din spațiul a ceea ce el numește ”România Mică”, în raport cu Patria-Mamă, România dintre Nistru și Tisa, așa cum a celebrat-o marele nostru poet național Mihai Eminescu în legendara sa ”Doină”. De aceea, uneori, cu profundă durere pentru nedreapta dezbinare a prezentului, dar și cu legitimă încredere în viitorul comun al țărilor-surori de pe ambele maluri ale Prutului, poetul se străduiește să afle calea comună de înțelegere, de comunicare frățească directă, de la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
Neamului nostru biruitor mistic-martir, pentru: credința și dragostea de Neam, de țară și de Dumnezeu! Mihail Eminescu a fost și este o sumă a valorilor spirituale ale Neamului dacoromân. El este taina lăuntrică a Omului așezată pe pieptul veșniciei Neamului. Doina trăirii sale este asumarea destinului Neamului primordial pelasgo-dacoromân în comuniune cu Hristosul Daciei Mari, cu sublima atitudine a Ortodoxiei hristic-universale. În permanenta convorbire cu sufletul său ales, el a binecuvântat cu Dumnezeu, s-a împărtășit cu Neamul său cel drag
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
comoară/ În adâncuri înfundată,/ Un șirag de piatră rară/ Pe moșie revărsată.// Limba noastră-i foc ce arde/ Într-un neam, ce fără veste,/ S-a trezit din somn de moarte,/ Ca viteazul din poveste.// Limba noastră-i numai cântec,/ Doina dorurilor noastre,/ Roi de fulgere, ce spintec/ Nouri negri, zări albastre.// Limba noastră-i graiul pâinii,/ Când de vânt se mișcă vara;/ În rostirea ei, bătrânii/ Cu sudori sfințit-au țara.//...// Limba noastră-i limbă sfântă,/ Limba vechilor cazanii,/ Care
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
Care veșnic ne adună,/ Vatra ce-a născut pe lume/ Limba noastră cea română.//...// Pre pământ străvechi și magic/ Numai dânsa ni-i stăpână:/ Limba neamului meu dacic,/ Limba noastră cea română.// În al limbilor tezaur/ Pururea o să rămână/ Limba doinelor de aur,/ Limba noastră cea română.” Considerându-ne, pe toți, profund îndatorați limbii românești, poetul basarabean Petru Cărare exclama: „În vârf de cer făr’ de prihană, / Ca neamul să te țină minte, / Te-am pus spre a ne fi icoană
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
Bucovina (SCLLRB) prin reprezentanții săi, reușesc să mențină trează conștiința noastră, prin acțiunile întreprinse se măresc șansele reîntregirii Romăniei. E cazul să-l felicităm pe organizator și să - i mulțumim pentru aceste aspecte”. Au urmat un șir de aplauze. Istoric Doina Emilia Mândru - Director artistic al Centrului de Cultură Palatele Brâncovenești evocă „Comemorarea de 42 de ani de la intrarea în eternitate a Marthei Bibescu” astfel: „După 1832, Palatul Mogoșoaia intră în administrarea familiei Bibescu. Vreme de opt decenii domeniul decade, Martha
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
viața reală), dar are și capacitatea de a realiza o analiză aproape cinică a situației politice, economice, sociale și culturale din Republica Moldova. Rezultatul este o combinație unică de (post)modernitate și pitoresc, o sinteză irepetabilă între Barthes, Borges și soții Doina și Ion Aldea-Teodorovici. Postmodernitatea scriiturii și absurditatea existenței cotidiene într-o țară care pare a-și fi dat peste cap toate sistemele de valori sunt stâlpii de susținere ai acestei construcții epice heteroclite, dar despre care nu se poate spune
Textualism basarabean by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8286_a_9611]
-
Constantiniu, care a ținut să fie și acum de față, în ciuda problemelor de sănătate. N-au lipsit Dorin Anastasiu și Marian Spânoche, Marcela Natsis (soția lui George Natsis a luat cartea pentru a le-o înmâna Angelei Ciochină și Doinei Moroșanu), precum și câțiva reprezentanți ai postului public de radio: Florin-Silviu Ursulescu, Olivia Sima (care a realizat o frumoasă emisiune în direct, pentru străinătate, cu Mimi Popovici în studio), Marian Stere, Bogdan Pavlică, acesta din urmă coleg cu Titel în
Moștenirea lui Titel by Ortansa Fronea () [Corola-journal/Journalistic/83136_a_84461]
-
țambal, iar flautul, prin figurațiile de sorginte folclorică, dezvoltă un dans, ce devine din ce în ce mai rapid. În contrast, apare nr. 3, cu sunetele lungi, contemplative, ale flautului. La sfârșitul acestei piese este remarcabilă „chiuitura”. În piesa nr. 4 se simte prezența doinei. Sintetizatorul își face discret prezența, contribuind la magia sonoră. Lucrarea „Bindfaden” se inspiră din sculpturile lui Fred Sandback, a cărui expoziție a avut loc în 2008 în Sprengel Museum din Hanovra. Sandback a intenționat să creeze sculpturi fără masă opacă
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
flaut se poate deduce un desen melodico-ritmic în registrul acut, de proveniență lăutărească. La sfârșit, flautului îi sunt încredințate zgomote. Se observă astfel o transformare a sonorităților pe parcursul lucrării. Se reia nr. 1 din „Cheia visurilor”, în care se recunoaște doina la pian, învăluită în armonii. Nr. 5 se bazează pe un sunet care are o mișcare interioară. În nr. 6, toba mare are un rol solistic. În general, instrumentele își schimbă pe rând rolurile, se aud în prim plan sau
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
Întâlnire surpriză cu baletul românesc Doina MOGA La doar câteva zile după ce am ajuns în orașul curat ca o farmacie, exact ca un ceas și apetisant ca un tort de ciocolată, unde-mi petrec o parte din concediu (respectiv Zürich), m-a vizitat un bun prieten
Întâlnire surpriză cu baletul românesc by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83127_a_84452]
-
Pașcanu, M. Marbe, T. Ciortea, C. Cezar, D. Constantinescu, N. Chilf, L. Comes, C. Silvestri, W. Berger, D. Bughici, T. Olah, A. Vieru, D. Voiculescu, s-au aflat creații ale compozitorilor contemporani C. Petra-Basacopol, Radu Paladi, Ștefan Zorzor, Irina Odăgescu-Țuțuianu, Doina Rotaru, Dan Dediu, Laura Manolache. Inițiativa includerii în repertoriul de concurs a unor lucrări aparținând perioadei contemporane ni se pare meritorie și binevenită; tinerii muzicieni au avut ocazia să se familiarizeze cu limbajul specific al fiecărui compozitor și să-și
Concurs dedicat muzicii rom?ne?ti pentru pian by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83128_a_84453]
-
orice, această carte are însă meritul fundamental că reușește să transcendă neajunsul de a vorbi despre trecut la timpul prezent. Cu alte cuvinte, să „rupă tăcerea” muzicii despre care se vorbește dar care nu se mai aude. Muzica mută a doinelor, cântecelor și jocurilor, tezaurizată în muțenia arhivelor de folclor și în colecțiile de referință, va mai aștepta, cuminte, până ce va fi redescoperită și readusă la cinstea cea dintâi la care a fost ridicată, cândva, de țăranul român.
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
Doina MOGA I-am regăsit și reascultat cu mare plăcere, pe un disc Electrecord, apărut în 1975. Și, ca de fiecare dată m-a vrăjit de- a dreptul cu originalitatea, ineditul și calitatea. Muzica imprimată aparține celor patru fii ai lui
Fiii lui Bach by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83316_a_84641]
-
cea mai fericită măsură dezideratele sale artistice. În scriitura foarte modernă a acestei partituri, alternează simplitatea cu complexitatea, determinarea precisă a actului interpretativ cu libertatea desfășurării muzicale. Se mai adaugă și cultivarea rafinamentului timbral ce poartă amprenta stilistică a autorului. Doina Rotaru - L’Ange avec une seule aile - Concertul nr. 5 pentru flaut și orchestră. Reprezentantă importantă a componisticii românești, cunoscută în țară și în străinătate, Doina Rotaru și-a creat în opera sa artistică un stil personal, inconfundabil. Concertul de
Creația românească (II) by Octavian NEMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83350_a_84675]
-
muzicale. Se mai adaugă și cultivarea rafinamentului timbral ce poartă amprenta stilistică a autorului. Doina Rotaru - L’Ange avec une seule aile - Concertul nr. 5 pentru flaut și orchestră. Reprezentantă importantă a componisticii românești, cunoscută în țară și în străinătate, Doina Rotaru și-a creat în opera sa artistică un stil personal, inconfundabil. Concertul de față este unul dintre opusurile sale cele mai reprezentative. Alternând momentele lirice, pastorale cu cele dramatice, frământate, puse în evidență de o excelentă orchestrație, această muzică
Creația românească (II) by Octavian NEMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83350_a_84675]
-
Revelație și surpriză la Opera Națională Doina MOGA Din când în când pe lângă obișnuitele-i spectacole de operă sau de balet, în care, de altfel, mai mereu, exista ceva valoros, fie că e vorba de repertoriu, interpreți, soliști, sau dirijori, foarte, foarte rar, ce-i drept, toți
Revelație și surpriză la Opera Națională by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/83410_a_84735]
-
în urmă, de Ioana Bogdan, în “Clubul sentimental” al TVR), așa cum ni se părea obligatoriu să nu-i trecem sub tăcere pe cei care au fost purtătorii speranțelor noastre la acele ediții de pionierat: Margareta Pâslaru, Dan Spătaru, Mihaela Mihai, Doina Spătaru, Angela Similea, Anda Călugăreanu, Anca Agemolu, Dorin Anastasiu, eventual tot cu secvențe filmate, ca la Monica Anghel... Dar cei de la TVR au, vizibil, probleme de memorie și informare, dacă înseși cele două domnișoare PR scriu fără să le tremure
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]