1,538 matches
-
cărților, 160-163; Laurențiu, Eseuri, 24-29; Felea, Aspecte, I, 106-108, II, 5-7, 15-19; Martin, Identificări, 208-211; Ciobanu, Însemne, I, 128-168; Ștefănescu, Preludiu, 36-39; Raicu, Practica scrisului, 281-284; Simion, Scriitori, I, 153-156, 634-638, III, 135-158; Alboiu, Un poet, 62-64; Popescu, Cărți, 153-156; Doinaș, Lectura, 182-187; Tomuș, Mișcarea, 57-69, 90-93; Felea, Prezența, 197-200; Iorgulescu, Ceara, 129-134; Pop, Lecturi, 57-62; Mircea Martin, Poezia regăsită, RL, 1989, 4; Gheorghiu, Reflexe, 67-71; Flămând, Intimitatea, 76-87; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 408-433; Simion, Romanul parabolic, RL, 1990, 23; Gabriela Omăt, Poetul
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj, aflată în refugiu la Sibiu, unde îi are profesori pe Lucian Blaga, Florian Ștefănescu-Goangă, Yves Auger, D. D. Roșca, Liviu Rusu. Acum îi cunoaște pe Radu Stanca, I. Negoițescu, Ștefan Aug. Doinaș, I. D. Sârbu și Cornel Regman, toți membri ai Cercului Literar de la Sibiu. Devine redactor la cotidianul național-țărănist „România nouă”. Își continuă, după război, studiile la Cluj (1945-1947). La 1 august 1946 este numit preparator la Institutul de Psihologie al
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
de marmură neagră, Aur, Ghețarul, Chiparosul din Lido, Deznădăjduirea Oceanului, 9/1970), Ion Vinea (Ispită, Retorsus, 10/1965) ș.a. Apar grupaje lirice, uneori ample, ale unor poeți de seamă din așa-zisa „generație a războiului”, precum Ion Caraion, Ștefan Aug. Doinaș, Virgil Teodorescu, și, mai ales, poeme ale unor autori aflați în plină afirmare în anii ’60 și ’70: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Marius Robescu, Mircea Ciobanu, Petre Stoica, Leonid Dimov, Emil Brumaru, Mihai Ursachi, Constanța Buzea, Gheorghe Tomozei
ATENEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
atestă numeroasele rubrici de recenzii și comentarii critice („Cronica traducerilor” de Laurențiu Ulici, „Scriitori străini contemporani” de Leonard Gavriliu, „Permanențe” de Al. Husar) sau de traduceri („Orfeu”, „Accente”, „Meridiane literar-artistice”, „Din poezia lumii”, unul dintre colaboratorii consecvenți fiind Ștefan Aug. Doinaș). În ce privește traducerile, acestea sunt de găsit și în afara rubricilor menționate și reprezintă cele mai diverse literaturi, epoci și genuri. Din lungul lor șir se pot reține scrieri celebre precum Cântarea Cântărilor (versiunea lui Radu Cârneci), Imnurile orfice (Ion Acsan), versuri
ATENEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
Monicăi Lovinescu (4/1993), lui Mircea Zaciu (7-8/1993), Școlii de la Târgoviște (11-12/1993) - susțin preocuparea pentru analiza stării de criză a societății contemporane, lupta pentru valorile democrației, încrederea în puterea vindecătoare a culturii. Se inserează interviuri cu Ștefan Aug. Doinaș, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Zaciu, Radu G. Țeposu, Nina Cassian, Paul Goma. Poezie semnează Călin Vlasie, Gheorghe Izbășescu, Alexandru Mușina, Mircea Cărtărescu, Nicolae Mircea Benn, Simona Popescu, Nicolae Dabija, Ioan Moldovan, Mircea Petean, Ion Stratan, Bogdan Ghiu, Nichita Danilov
CALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
literară - critică literară (6/1981; semnează Livius Ciocârlie, Mihai Zamfir, Monica Spiridon, Liviu Papadima, Luca Pițu, Ioan Holban, Mihai Dinu Gheorghiu, Ion Ianoși), Jurnalul ca literatură (3-4/1986; participă Eugen Simion, Mircea Mihăieș, Marcel Mihalaș, Maria Vodă Căpușan, Ștefan Aug. Doinaș, Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu, Norman Manea, Marin Sorescu, Șerban Cioculescu, iar la rubrica „Document” sunt publicate pagini de jurnal de Mihail Sebastian și Arșavir Acterian). Alte numere sunt dedicate în exclusivitate literaturii române: Romanul românesc de azi (1-2/1983
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
Breon Mitchell, Ion Lucăcel, Ștefan Niculescu, Andrei Pleșu, Nicolae Manolescu, Geta Dumitriu, Monica Spiridon, Dan Ion Nasta, Magda Cârneci, Mircea Mihăieș, Ioan Buduca, Radu G. Țeposu, Mihaela Simion Constantinescu, Mircea Cărtărescu, Călin Vlasie, Vasile Andru, Ion Bogdan Lefter, Ștefan Aug. Doinaș, Marin Sorescu, Mihai Dinu Gheorghiu; sunt publicate, în traducere, importante texte teoretice de John Barth, Gerald Graff, Jean-François Lyotard, Ihab Hassan, Guy Scarpetta. Câteva numere au ca obiect creația unor autori români, constituindu-se în veritabile micromonografii articulate din contribuții
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
cifrări (nu încifrări) prin care pot fi exprimate realități imperceptibile senzorial. Efectul este de limbaj criptoid, care comunică părând că nu o face. Trebuie menționate numeroasele și temeinicele traduceri din Lucian Blaga, Emil Cioran, Mircea Eliade, Nichita Stănescu, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Caraion, Ana Blandiana, Paul Celan. SCRIERI: Menire în doi, Pancevo, 1970; Aducătorul ochiului, Pancevo, 1974; Pronume-Zamenice, Vârșeț-Pancevo, 1981; Căpșuna în capcană, Novi Sad, 1988; În biserica Troia, Pancevo, 1992; Școala exilului, Craiova, 1998. Repere bibliografice: Radu Enescu, Petru Cârdu
CARDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
omului cu șobolanul, R, 1991, 5-6; Dușan Baiski, La Vârșeț, de vorbă cu Petru Cârdu, R, 1991, 10-11; Virgil Mihaiu, Sumbrele epifanii ale lui Petru Cârdu, APF, 1993, 3-4; Marcel Tolcea, Războiul în biserica Troia, O, 1993, 4; Ștefan Aug. Doinaș, Poezia lui Petru Cârdu, RL, 1993, 18; Bogdan Dumitrescu, Sincronizări, RL, 1993, 23; Popa, Lit. rom. Voivodina, 295-311. D.B.-D.
CARDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
Tribuna”, pe marginea unor volume de Tudor Arghezi, T. Vianu, I.L. Caragiale, Ion Barbu, Adrian Maniu, Geo Bogza, Al. A. Philippide, Ion Negoițescu, Miron Radu Paraschivescu, Ion Vlasiu, Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Nicolae Labiș, Ion Brad, Virgil Teodorescu, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Caraion, Titus Popovici ș.a. Cumințenia critică este dusă aici până la extrem, de aceea rar se poate desprinde astăzi din paginile respective o propoziție critică memorabilă, răsărind dintre truisme și concesii făcute comandamentelor ideologice ale vremii. Adevărata schimbare la față
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
87-94; Ghițulescu, O panoramă, 270-272; Tașcu, Poezia, 89-95; Grigurcu, Existența, 311-312; Al. Ștefănescu, Poezia lui Al. Căprariu, RL, 1987, 19; Aurel Martin, Al. Căprariu între mărturisit și presupus, RITL, 1987, 1-2; Cornel Ungureanu, „Cicatricile penumbrei”, O, 1987, 31; Ștefan Aug. Doinaș, Ethica magna, RL, 1987, 43; Cistelecan, Poezie, 109-111; Adrian Popescu, Ultima călătorie, ST, 1988, 2; Adrian Marino, Al. Căprariu, T, 1988, 4; Simion, Scriitori, IV, 105-117; Marian Papahagi, Cuvintele rămân, TR, 1989, 5; Steinhardt, Monologul, 239-243; Poantă, Scriitori, 71-74; Petru
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
Iubește‐ mă, când îți șoptesc Cât te‐ am iubit și te iubesc - și cânt! Ca să mă faci să plâng, Nu‐ mi da speranțe cum doresc, Nu mă iubi cum te iubesc,‐ și plâng! Literatorul, nr.5, 1885 126 ștefan Augustin Doinaș (născut la 26 aprilie 1922‐m.2002) „Cine a spus mai frumos decât Eminescu despre l imba română, că este ca un fagure de miere?” De vorbă cu S.A.D. despre „Poezie văzută din in terior”,în „Cronica”, Iași, 20
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
scară tinerețe nimic nu ne poate întrerupe avântul... enigmatică minune, enigmatic e Pământul! și am renăscut la bordul visurilor mele când tu incendiai tot Nordul cu mici arii, fredonând. 2. Renaștere perpetuă Prin codrii mei de visuri, te căutam precum Doinaș “mistrețul” său... Ce ideal fantastic! să faci din cărărui un lung și tainic drum ca-ntinsul mării mele de plastic și elastic și m-am oprit în portul bodegilor cu bere când te-am zărit la masă învăluită-n ceață
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Essay on the Development of Christian Doctrine, James Toovey, Londra, 18451. Newman, John Henry, The Idea of a University, ed.: Frank M. Turner, Yale University Press, New Haven, 1996. Nietzsche, F., Așa grăit-a Zarathustra, trad. rom. de Ștefan A. Doinaș, Editura Humanitas, București, 1994. Nietzsche, F., Genealogia moralei, trad. rom. de Al. Șahighian, Editura Humanitas, București, 1994. Noica, Constantin, Tratatul de ontologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Noica, Rafail, Cultura Duhului, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2002. O’Donovan, Oliver
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Tondelli, Pier Vittorio, Biglietti agli amici, Bompiani, Milano, 1997. 49. Tondelli, Pier Vittorio, Opere. Cronache, saggi, conversazioni, a cura di Fulvio Panzeri, Bompiani, Milano, 2001. 50. Valéry, Paul, Poezii. Dialoguri. Poetică și estetică, ediție îngrijită și prefață de Ștefan Aug. Doinaș, traduceri de Ștefan Aug. Doinaș, Alina Ledeanu și Marius Ghica, Editura Univers, București, 1989. 51. Williams, William Carlos, Poeme, traducere de Aurel Covaci, Editura Albatros, București, 1971. IV. Antologii de poezietc "IV. Antologii de poezie" 1. Aer cu diamante (Mircea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
amici, Bompiani, Milano, 1997. 49. Tondelli, Pier Vittorio, Opere. Cronache, saggi, conversazioni, a cura di Fulvio Panzeri, Bompiani, Milano, 2001. 50. Valéry, Paul, Poezii. Dialoguri. Poetică și estetică, ediție îngrijită și prefață de Ștefan Aug. Doinaș, traduceri de Ștefan Aug. Doinaș, Alina Ledeanu și Marius Ghica, Editura Univers, București, 1989. 51. Williams, William Carlos, Poeme, traducere de Aurel Covaci, Editura Albatros, București, 1971. IV. Antologii de poezietc "IV. Antologii de poezie" 1. Aer cu diamante (Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
acoperită tainic de brusturi și oțetari. 25 mai Ne întîlnim, la circiuma " La Cocoșatu", profesorul Setlacec, elevul lui mult-iubit, Irinel Popescu (chirurgul care a inaugurat transplantul de ficat în Romînia), Andrei și eu. Irinel Popescu este abătut: îl operase pe Doinaș de cancer cu o zi înainte și astăzi după masă i-a cedat inima. Împlinise 80 de ani. Un om nu moare cu adevărat decât dacă dispare într-un fel din viața ta. De aceea fiecare doliu este recapitularea întîlnirilor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu adevărat decât dacă dispare într-un fel din viața ta. De aceea fiecare doliu este recapitularea întîlnirilor tale cu ființa celui dispărut. Cu cât întîlnirea cu el atârnă mai greu în viața ta, cu atât doliul este mai mare. Doinaș a jucat un rol în debutul meu cultural: este primul care, în urmă cu aproape 30 de ani, când eram un necunoscut în lumea literară, a scris entuziast despre mine. Tocmai apăruse Tragicul. Aparținea ultimei generații de literați ("Cercul de la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
biletele la intrare. Mai toți copiii din Cotroceni și de la Liceul "Lazăr" făceau asta. Opera era "discoteca" noastră, iar eu eram fascinat de Irinel Liciu și de Gabriel Popescu. Când am fost invitat prima oară în casă la Irinel și Doinaș ― stăteau în blocul "1001 articole" de la Piața Unirii ―, trecuseră 20 de ani de când urmăream de pe o strapontină de pluș roșu Giselle, Lacul lebedelor și Spărgătorul de nuci. De-abia acum, când percep "valorile" în care se scaldă copiii de astăzi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fi petrecut în bucătărie) a avut loc în 1996 în cinstea Monicăi și a lui Virgil (Monica a început apoi să facă periodic tahicardii și nu a mai avut curajul să se desprindă de Paris) și tot atunci, în 1996, Doinaș a tradus genial, din franceză, poeziile Liei Savu și am făcut împreună lansarea volumului la Institutul Francez și apoi o emisiune la radio, care mi-a lăsat un gust incomparabil de puritate și frumusețe. De-atunci ne-am văzut rar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a tradus genial, din franceză, poeziile Liei Savu și am făcut împreună lansarea volumului la Institutul Francez și apoi o emisiune la radio, care mi-a lăsat un gust incomparabil de puritate și frumusețe. De-atunci ne-am văzut rar, Doinaș venea uneori la editură și își alegea cărți. Avea mereu o bună dispoziție "erectilă", a unui om care dădea senzația că nu poate fi lovit de condiția muritorului, și și-a păstrat-o și după accidentul vascular care îi domolise
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a doctorului Irinel Popescu cu gândurile în altă parte. Ce se va întîmpla însă cu Irinei, care a optat pentru comportamentul unei plante de seră (nu mai iese deloc) și care respira în ritmul ieșirilor și revenirilor acasă ale lui Doinaș? 26 mai Aflu de la Monica (via Marie-France - Rodica Iulian) că Irinel s-a sinucis astă-noapte. Marie-France sunase de dimineață să-i transmită condoleanțe și a căzut peste femeia de serviciu care i-a dat vestea. Îmi vine în minte, brusc
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sunase de dimineață să-i transmită condoleanțe și a căzut peste femeia de serviciu care i-a dat vestea. Îmi vine în minte, brusc, o seară la ei în care Irinei, râzând, ne spune celor de față: "Am hotărât cu Doinaș că, dacă unul dintre noi doi moare, celălalt se sinucide. Numai că Doinaș, fiind bărbat, adică laș, nu o să fie în stare s-o facă." Și a râs din nou, cu poftă. Și, iată, acum a făcut-o; ca pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
serviciu care i-a dat vestea. Îmi vine în minte, brusc, o seară la ei în care Irinei, râzând, ne spune celor de față: "Am hotărât cu Doinaș că, dacă unul dintre noi doi moare, celălalt se sinucide. Numai că Doinaș, fiind bărbat, adică laș, nu o să fie în stare s-o facă." Și a râs din nou, cu poftă. Și, iată, acum a făcut-o; ca pe o variantă extremă a lui tenir sa promesse. A plecat de la spital de îndată ce
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
adică laș, nu o să fie în stare s-o facă." Și a râs din nou, cu poftă. Și, iată, acum a făcut-o; ca pe o variantă extremă a lui tenir sa promesse. A plecat de la spital de îndată ce, infarctul survenit, Doinaș a murit. Apoi și-a pregătit harakiri-ul (în variantă europeană, cu luminal). A murit pesemne către ora 11 seara, timp în care noi mâncam mici în crâșma "La Cocoșatu". Synchronizität. 28 mai Singura iubire în care nu aștepți nimic ― nici
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]