1,567 matches
-
ce face diferența dintre discursul literar și cel non-literar. Viziuni distopice precum cele ale lui E. Zamiatin, A. Huxley, G. Orwell, R. Bradbury s-au impus ca paradigme ale genului și au marcat imaginarul contemporan. V. utopie. BOOKER 1994. OI DOMINANTĂ DISCURSIVĂ. Prin dominantă se înțelege în general trăsătura care dă configurația sau specificul unei realități, unui proces sau unei activități, pe care le individualizează cantitativ (prin frecvență sau prin proporție) ori calitativ (prin prezență exclusivă). Prin particularizare, dominanta discursivă este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dintre discursul literar și cel non-literar. Viziuni distopice precum cele ale lui E. Zamiatin, A. Huxley, G. Orwell, R. Bradbury s-au impus ca paradigme ale genului și au marcat imaginarul contemporan. V. utopie. BOOKER 1994. OI DOMINANTĂ DISCURSIVĂ. Prin dominantă se înțelege în general trăsătura care dă configurația sau specificul unei realități, unui proces sau unei activități, pe care le individualizează cantitativ (prin frecvență sau prin proporție) ori calitativ (prin prezență exclusivă). Prin particularizare, dominanta discursivă este caracteristica (dată de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1994. OI DOMINANTĂ DISCURSIVĂ. Prin dominantă se înțelege în general trăsătura care dă configurația sau specificul unei realități, unui proces sau unei activități, pe care le individualizează cantitativ (prin frecvență sau prin proporție) ori calitativ (prin prezență exclusivă). Prin particularizare, dominanta discursivă este caracteristica (dată de o sumă de însușiri) prin care un discurs se poate repartiza la un tip sau la un gen în cadrul unei taxinomii. În această perspectivă, rezultă că, atunci cînd discursul nu prezintă puritate din punctul de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la un tip sau la un gen în cadrul unei taxinomii. În această perspectivă, rezultă că, atunci cînd discursul nu prezintă puritate din punctul de vedere al notelor care delimitează tipurile și genurile, încadrarea în unul dintre acestea este ulterioară determinării dominantei discursive, aceasta fiind în principiu un etalon teoretic de evaluare și de distribuire. Din punctul de vedere al gradului de manifestare, dominanta discursivă relevă indicele de coerență al discursului în raport cu tipul sau cu genul reprezentat de ea, iar pornind de la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
punctul de vedere al notelor care delimitează tipurile și genurile, încadrarea în unul dintre acestea este ulterioară determinării dominantei discursive, aceasta fiind în principiu un etalon teoretic de evaluare și de distribuire. Din punctul de vedere al gradului de manifestare, dominanta discursivă relevă indicele de coerență al discursului în raport cu tipul sau cu genul reprezentat de ea, iar pornind de la acesta se pot face disocieri între construcții discursive pure și construcții discursive compozite. Nu în aceeași situație se prezintă indicele de coeziune
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
construcții discursive pure și construcții discursive compozite. Nu în aceeași situație se prezintă indicele de coeziune al discursului, care, prin respectarea cerințelor de relaționare între componentele discursive, poate fi suficient de ridicat chiar în condițiile unei manifestări relativ reduse a dominantei discursive. Dominanta discursivă are implicații multiple pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, nu numai din punct de vedere taxonomic, ci și din punct de vedere structural, deoarece
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pure și construcții discursive compozite. Nu în aceeași situație se prezintă indicele de coeziune al discursului, care, prin respectarea cerințelor de relaționare între componentele discursive, poate fi suficient de ridicat chiar în condițiile unei manifestări relativ reduse a dominantei discursive. Dominanta discursivă are implicații multiple pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, nu numai din punct de vedere taxonomic, ci și din punct de vedere structural, deoarece favorizează identificarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Pêcheux, în 1970. Marie-Anne Paveau observă, în 2010, că, în timp, pe parcursul diverselor studii, termenul a fost privat de aspectul extrem de important referitor la nivelul non-conștientului. M. Pêcheux, în 1975, abordează politic interdiscursul definindu-l drept orice complex cu o dominantă a formațiunilor dicursive, după care, cîțiva ani mai tîrziu, se susține procesul de materializare, respectiv de asimilare a lui de către conceptul de "dialogism", precum și de către conceptul de "discurs raportat" al unui locutor colectiv. Marie-Anne Paveau consideră aceste procese drept responsabile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
opune, într-o manieră mai mult sau mai puțin explicită, celor spuse de altcineva. Intertextualitatea nu vizează astfel numai modul de producere a unui text, ci determină în egală măsură condițiile interpretării lui. În mod evident, intertextualitatea se înscrie ca dominantă dialogică proprie oricărui discurs, dar interacțiunea cu alte discursuri avînd același obiect nu epuizează dialogismul intern al discursului, însă intertextualitatea (relația dialogică cu ceea ce spune altul despre obiect) și dialogismul interpersonal (relația vorbirii altuia în răspunsul anticipat de interlocutor) nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
funcții lingvistice, pragmatice și interacționale care sînt studiate de mai multe discipline. În lingvistică, prozodia se remarcă în cadrul sistemului formal al limbii, astfel încît fonosintaxa a fost de mult timp studiată prin implicarea în structurarea morfosintactică a limbii, caracterizată prin dominantele tipice ale intonației. În unele lucrări au fost studiate funcțiile semantice ale prozodiei în structurarea ierarhică a discursului, astfel că diferiți parametri prozodici (variația înălțimii diferitelor segmente, centrul intonației, înălțări și coborîri melodice, recurențe melodice, debit, pauze, alungiri) intră în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mai corect spus), rezumativi sau concluzivi (în consecință, prin urmare) și de distanțare (în tot cazul, în orice caz). V. reformulare. VARO - LINARES 2002. RN REGIM DISCURSIV. Prin regim discursiv se înțelege un ansamblu textual omogen și descriptibil, avînd o dominantă descriptivă, narativă, explicativă sau prescriptivă. Conceptul "regim discursiv" este preferat aceluia de gen sau de tip de text, deoarece prezintă un grad de identitate superior și se raportează la combinațiile stabilizate prin mărci lingvistice sau semiotice ce omogenizează texte, segmente
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
explicativ sau argumentativ, de exemplu, în discursul științific din media și, în special, în cadrul aceluiași text sau aceluiași document. Prin urmare, prin modul discursiv se relevă mai degrabă o concepere dialogică a discursului și a intertextualității, care nu urmărește determinarea dominantelor textuale, dar care tinde să actualizeze eterogenitatea semiotică și enunțiativă a corpusului mediatic realizat pe baza momentelor discursive particulare. V. gen de discurs, matrice discursivă, secvență. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN REGISTRU. Pe terenul științei limbii, cuvîntul registru întrunește cîteva semnificații
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe terenul căreia s-a dezvoltat terminologia poeticii și gramaticii, fiindcă aici se are în vedere dimensiunea estetică a discursului și se urmărește o artă a stilului. Treptat, începînd cu Evul Mediu, trăsăturile ornante, legate de puterea expresivă, au ajuns dominante, încît retorica a fost percepută ca un domeniu al figurilor de stil, printr-o marginalizare a componentei filozofice și argumentative. De aceea, discursul vizat acum este unul figurat, adică un discurs în care ceea ce vrem să spunem nu corespunde cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ori, nu există structuri discursive pure: de obicei, discursul prezintă elemente ce pot fi atribuite altui tip sau gen decît cel în care se încadrează prin componentele lui cele mai importante, mai caracteristice sau mai numeroase. Asemenea elemente, nespecifice în raport cu dominanta discursivă, realizează în principiu, întreruperi în continuitatea discursului, reprezentînd în spațiul lui intruziunea unei secțiuni alogene, care s-ar putea numi ea însăși sincopă, la fel ca fenomenul pe care-l produce. Altfel spus, sincopa discursivă este segmentul cuprins în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
însoțesc rostirea textului. În sfîrșit, o specie a sincopei discursive poate fi considerată construirea comunicării prin apelul la mijloacele unor limbaje nonverbale (simbolice, iconografice sau de altă natură). Asemenea situații relevă faptul că sincopele discursive, considerate ca fiind incidente în raport cu dominanta discursivă și cu tipul de discurs, sînt totuși specializate în raport cu această dominantă și, implicit, în raport cu tipurile și genurile discursive care o reprezintă, încît, din punctul de vedere al a n a l i z e i d i s c
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, se pot aprecia nu numai în funcție de frecvență, ci și în funcție de specificitate și de proprietatea lor în raport cu cotextul. V. cotext, discurs, dominantă discursivă, tip de discurs. RN SINCRONIE. Ferdinand de Saussure a considerat sincronia ca fiind perspectiva pe care o oferă limba ca sistem ce funcționează la un moment determinat de timp. Sincronia era pentru el fie perspectiva după care o limbă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
etc.), constituite pe baza unor reguli compoziționale de tip secvențial, demers destul de dificil datorită constatării faptului că, într-o tipologie textuală globală, este aproape imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale eterogene; totuși, se poate aprecia că există o dominantă (discursiv-)textuală supraordonată la care tind secvențele microtextuale inclusive adiționate sau inserate ierarhic, macrotextul fiind diagnosticat în ansamblu ca narativ ori descriptiv. Practica interpretativă demonstrează însă mai degrabă o eterogenitate sau o cvasieterogenitate a textelor, întrucît secvențele descriptive și dialogice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
astăzi ca un sistem coerent de relații cauză-efect, adecvat unor exigențe care stipulează diminuarea tehnologică a tot ceea ce este ineficient, fiind un obiect integrat într-o economie postmodernă consumeristă sau un instrument capabil să asigure dominarea ori coerciția. V. discurs, dominantă discursivă, narativitate, sincopă discursivă, taxinomie, tipologie. FOUCAULT 1969; GENETTE 1979; BEAUGRAND - DRESSLER 1981; RICOEUR 1973; MAKARYK 1993; COSERIU 1994; ADAM 2005. RN TIMP. Pentru gîndirea comună, orice activitate omenească se desfășoară în timp, acesta fiind o succesiune de momente ce
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
omogene, cu o bază unică pentru elaborarea unei grile abstracte, distincte de textele concrete (precum cea care distinge, pe baze cognitive, tipurile fundamentale: descriptiv, narativ, argumentativ etc.), 2) tipologii intermediare care recurg la criterii eterogene, dar organizate pornind de la anumite dominante (modul enunțiativ, intențiile de comunicare, condițiile de producere), 3) tipologii eterogene, asociate criteriilor relevante ale focarelor clasificatorii distincte (intonație comunicativă, tematică, mediu, mod enunțiativ etc.). Acesta este, prin urmare, cadrul de analiză al genurilor de discurs, adică al modurilor de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
menținerea fenotipului transformant, celulele tumorale Ag-negative au avantajul selectiv al creșterii în competiția cu efectorii răspunsului imun. Imunoselecția. Ca rezultat al instabilității genetice, unele celule tumorale pierd genele pentru antigenele inițiale și astfel ele evită efectorii răspunsului imun specific, devenind dominante în masa tumorii. Noile variante antigenice induc răspunsul imun specific, dar fenomenul schimbării specificității antigenice se repetă. Răspunsul imun nu induce schimbarea specificității antigenice a suprafeței celulei maligne, dar selectează celulele care au suferit modificarea antigenică și astfel au devenit
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
facem o interpretare solitară și particulară. Atît textele, cît și cititorii sînt, fără scăpare, modelați și încadrați de presupuneri culturale prealabile (dar nu fixe sau eterne) cu privire la ce este semnificativ, dominant. Tocmai din cauză că există întotdeauna un context de semnificații și dominante culturale „în jurul” legăturilor noastre cu narațiunea, Barthes spune că avem un „limbaj de intrigă” în noi chiar înainte de a ne apuca de citit. Un semn clar că am reușit să găsim sensul datelor textuale este realizarea de interpretări rezonabile, o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
departe. În această privință, mai cu seamă medicina, disciplină esențialmente biologică, a simțit această necesitate de a integra diversitatea aparent infinită a indivizilor, sănătoși și bolnavi, într-un sistem logic de categorii sau tipare biologice, determinate pe baza însușirilor fizico-morbide dominante ale grupului. Cercetările morfologilor și ale biologilor au demonstrat în sens pozitiv, posibilitatea unor asemenea sisteme de clasificare tipologică a indivizilor umani. Pe de o parte s-a constat că fiecare individ uman constituie o unitate biologică perfectă, ale cărei
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
ușor unghi obtuz deschis înainte. Coapsa și gamba sunt în rectilinie perfectă. Dinții sunt mici, albi și neregulați, în raporturi anatomice normale: incisivii superiori depășesc foarte puțin pe cei inferiori, cu care sunt în contact continuu. Caractere dinamice Regularitatea este dominanta esențială a mișcărilor sale, precum și rezistența la oboseală și boală. Fosforicul Caractere generale Demineralizare accentuată. Reacție vie, chiar excesivă. Nutriție accelerată. Foarte sensibil la infecții, mai ales la tuberculoză. Fosforicul este un individ gingaș, și zvelt, nervos, vioi și friguros
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
în formă de Z sau S. Antebrațul și brațul fac în hiperextensie un unghi obtuz, deschis înapoi. La fel coapsa și gamba fac un unghi obtuz, deschis înainte. Maxilarul superior are protruziune asupra incisivilor și caninilor maxilarului inferior. Caractere dinamice Dominantele esențiale ale mișcărilor sale sunt: neregularitatea și dezordinea. Alte tipologii temperament-constituționale Cele trei mari clasificații expuse până aici reprezintă principalele tipologii temperament-constituționale, folosite în mod obișnuit de către homeopați, în practica lor curentă. Ele nu epuizează însă acest capitol, care poate
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
slavă bisericească și a-i face pe jumătate ruși prin limbă. Se vede că spre aceasta tinde astăzi întregul sistem al învățămîntului public în Basarabia, cu predarea obligatorie a limbii ruse“ <footnote Ibidem.. footnote> . Sarcina autorităților administrative era să slăbească dominanta etnică românească a Basarabiei, de aceea opuneau pe moldovean lui român, vorbind despre pericolul românizării rușilor: „dorim ca populația rusă din acest ținut să nu mai fie românizată, ca Basarabia să fie considerată în realitate nu doar o gubernie rusească
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]