176,566 matches
-
la dezvoltarea și viabilitatea creației literare, intuite ca un organism ce trebuie abordat printr-o pedagogie aplicată vitalității sale intrinseci, o vădește Cornel Regman cînd se ocupă nemijlocit de opere și autori. Contrastul alb-negru nu e maniera sa predilectă. Nu dorește a proclama entuziast ori a infirma drastic un text, ci a-l examina meticulos în vederea stabilirii unor trăsături multiple, a unui ansamblu de nuanțe, cu scopul proporționării calităților și defectelor care de regulă coexistă în același product. O străbună sapiență
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
cu toate excepțiile ce confirmă regula, drept artă a disperării. Distanța dintre marele public și grupul restrîns al creatorilor de artă nu poate astfel decît să crească de la an la an. Fie că o mărturisește sau nu, majoritatea cititorilor nu doresc altceva decît realizarea unei modeste fericiri și a împăcării cu soarta. Or, marea literatură, contemporană nu pare a le oferi soluții accesibile pentru realizarea acestui vis legitim. Să ne mai mirăm că publicul îl caută în sub-literatură, în proza de
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
două, în măsura în care se accentuează, cum remarcam, tocmai asupra acelor episoade ieșite din comun, exotice, năstrușnice. Acest lucru se vede mai cu seamă în arta portretului. Fără exagerare, se poate afirma că scrierile lui Levi ar furniza material suficient oricui ar dori să scrie o dizertație sau o teză de doctorat despre arta portretului. Ca să nu mai spunem că la un seminar pe aceeași temă ar reprezenta materialul didactic ideal. Sunt multe portrete memorabile în Armstițiul. E greu să-l uiți de
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
ce urmează reconstituie și restituie un chip dispărut în vreme, o înfățișare care a pierit. Utile ca documente fotografice, ele sunt deopotrivă urmele vizibile ale unei existențe poetice. Privite astfel, ar putea fi un însoțitor necesar pentru cititorul care va dori să nu intre singur în arcanele textelor lui Gellu Naum, ci avându-l pe autorul lor aproape". Copil, adolescent, înconjurat de prietenii din tinerețe, ipostaze de vis, de jocuri exuberante, instantanee în oraș, pe străzi, portrete ale unui tânăr de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
gărzile au scormonit peste tot, stăteau pe capul meu de dimineața pînă la opt seara și, întorcînd curtea și grădina pe dos, au dat peste acele cartușe. E curios că, deși m-a vizitat de patru ori, președintele nu a dorit să mă ia cu sine în Germania de Est într-un moment incredibil, pe 6 octombrie 1989. Regimul se clătina, dar nemții de răsărit țineau să aniverseze 40 de ani de la proclamarea republicii lor, iar Mitterand, în compania celor mai
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
iată, în 1999, mi-au telefonat de la Weimar și m-au rugat să țin eu discursul oficial la aniversarea a 250 de ani de la nașterea lui Goethe. Am obiectat că nu sînt germanist, dar mi s-a replicat că se dorește, în fine, un punct de vedere mai original. Cînd am aflat însă că acel discurs oficial trebuia să dureze în germană 45 de minute, am simțit că pe umeri îmi cad greutăți de plumb. Iar acum, tot cei de la Weimar
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
loialitatea necondiționată a lui Adrian Năstase și Traian Băsescu față de liderii partidelor lor între 1990 și 2000; comportamentul lui Adrian Năstase, interpret prin teoria hegeliană a negării negației (Iliescu a vrut să se delimiteze de modelul Ceaușescu, iar Adrian Năstase, dorind să se delimiteze de modelul Iliescu, revine într-un fel la modelul Ceaușescu, dar pe o treaptă superioară - vezi p. 310). Cum arată ultimii patru ani din istoria României la capătul acestei foarte provocatoare lecturi pe marginea căreia s-ar
Cartea gurvernarii Năstase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12275_a_13600]
-
Marcus Aurelius) și ale Părinților Bisericii, fără a-i ocoli însă pe înțelepții români ai timpului nostru: Constantin Noica, N. Steinhardt, Dumitru Stăniloaie, Alexandru Paleologu, Petru Creția, Virgil Nemoianu, Andrei Pleșu. Este o excursie de plăcere pe care nu ai dori-o niciodată încheiată. Cînd, totuși, inevitabil, ajungi la capătul lecturii, te simți cu sufletul plin și cu mintea atașată definitiv de o învățătură deprinsă de Cristian Bădiliță de la unul dintre mentorii săi, Petru Creția: "E păcat să lași să treacă
Înțelepciunea justițiarului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12598_a_13923]
-
-i mai mult decît eul. Ne-a oprit un milițian. În întuneric, am simțit că m-a înșfăcat cineva de umăr și, dintr-o smucitură, m-a răsucit cu fața. Imediat am încetat să mă clatin, mi-am îndreptat trupul, nedorind să mă pomenesc la miliție. Nu mai eram beat tare și mă clătinam doar așa, din flască obișnuință nocturnă (și în parte pentru Ciubik). Milițianul m-a întors cu fața spre el. Mă privea. Iar celălalt stătea cu ochii în
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
modulată doar de câte un râs scurt, tandru și insinuant în același timp, are vigoarea unui ordin rostit de comandant în ajunul unei bătălii decisive. Nu mă miră că la emisiunile ei prompterul televizoarelor înfățișează mesajele atâtor femei care-ar dori să-i urmeze calea. Ce-ar mai fi de zis? Că nu e totul pierdut, atâta vreme cât astfel de personaje vii se află printre noi. Că mai există speranța de a ne cuceri normalitatea, oricât de atroce ar fi asediile prostiei
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
Sînt mai multe tonuri și atitudini care vor să dea o imagine beton asupra realității culturale/subculturale așa cum se vede de la 20 și ceva de ani înălțime. Și, încă ceva: vara, spre deosebire de asfalt, betonul nu se topește la soare". l Dorindu-i să străbată toate anotimpurile și să-și păstreze tonurile (cu bemol cu tot la cheie), ne oprim asupra părții "beton" a acestui număr sau, în limbaj literar tradițional, asupra a ceea ce constituie "partea leului". Este vorba de interviurile pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
în lume aidoma unei revărsări a închipuirilor (ca la Nerval), dar și drept o gură a întunericului (ca la Hugo), convocând atotputernicia visului, jocul dezinteresat al gândirii, capabil să surpe conveniențele și conivențele. O complicitate este totuși posibilă, chiar de dorit: prezența ordinatorului cu alaiul său de programe, care de care mai surprinzătoare. 5) Experimentalismul de azi, într-un fel mai puțin decât cel de ieri (frondor și sedițios), este adeptul supralicitărilor, jucându-și când rolul de nonconformist, obsedat și exhibiționist
Experimentalismul tomnatic by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12633_a_13958]
-
era anume un mod nou de a defini poezia nu formal, ci substanțial. Dacă poezia din totdeauna fusese legată de versificație, de o formă, adică, acum ea era ancorată într-o materie, în lirism. În al doilea rînd, avangardismul a dorit, și asta de la început, să rupă cu acele convenții, sociale, etice, religioase și literare, care transformau arta într-un produs de consum. Avangardismul a politizat reforma modernistă, alegîndu-și drept țintă spiritul utilitar și mercantil al culturii din capitalism. O țintă
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
muți)? Cu Agathon și Cozmâncă? Cu Elena Dumitru? Cu Marian Sârbu? De ăștia râd și curcile din organizația de la Cucuieții de Vale! Ăștia sunt oamenii forte ai premierului? Cred că Iliescu, instalat comod la plasa de volei, nu-și putea dori "servanți" mai comozi! Împotriva lui Năstase va lupta sistemul însuși, de la ultimul funcționar de la cel mai umil ghișeu, la baronii locali. Aceiași oameni care-l susțineau din instinct (ei au organ special pentru detectarea "șefului"!), îl vor sabota fără milă
Adriano Furioaso by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12654_a_13979]
-
instinct (ei au organ special pentru detectarea "șefului"!), îl vor sabota fără milă, tot din instinct. Un Năstase în pierdere de viteză e un Năstase mort - iar cel mai bine o știu escrocii și incompetenții. Chiar dacă, prin absurd, Năstase ar dori cu adevărat să schimbe sistemul (deși tot ce-și dorește e să păstreze puterea!), el n-are cum s-o facă. Urechile supușilor nu-i mai percep glasul, așa cum marinarii lui Ulise nu auzeau, din cauza cerii, sunetele îmbietoare ale sirenelor
Adriano Furioaso by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12654_a_13979]
-
sabota fără milă, tot din instinct. Un Năstase în pierdere de viteză e un Năstase mort - iar cel mai bine o știu escrocii și incompetenții. Chiar dacă, prin absurd, Năstase ar dori cu adevărat să schimbe sistemul (deși tot ce-și dorește e să păstreze puterea!), el n-are cum s-o facă. Urechile supușilor nu-i mai percep glasul, așa cum marinarii lui Ulise nu auzeau, din cauza cerii, sunetele îmbietoare ale sirenelor. Lipit de catargul puterii, nu i-a rămas decât speranța
Adriano Furioaso by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12654_a_13979]
-
profesoară, tot în particular. Am învățat toate aceste limbi în mod pasiv, de vreme ce nimeni din cercul nostru nu călătorea peste hotare. Dar exista perspectiva unor traduceri și ai mei m-au pregătit pentru profesia de traducător. C.B.: Dar Dvs. vă doreați asta? A.S.: Din copilărie am știut că voi deveni traducător! Îmi plăcea să învăț limbi străine și le și prindeam foarte repede. În clasa a V-a, am tradus Pinocchio, iar în a IX-a, Minunata lume nouă a lui
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
Academia de Științe. Așadar, publicăm ce putem, pe spezele noastre și cu riscurile aferente. Este gata de tipar o nouă carte din seria Mansardei lui Mircea Eliade, The Authoress of the "Odyseey" (Autoarea Odiseei), a aceluiași Samuel Butler. Mi-aș dori ca seria să se continue cu L'education de la volonte a lui Jules Payot, o carte foarte importantă în formarea lui Eliade.( Educația voinței, tradusă la noi încă din 1907, n.tr.) După împrejurări, voi continua să public mici culegeri
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
carte foarte importantă în formarea lui Eliade.( Educația voinței, tradusă la noi încă din 1907, n.tr.) După împrejurări, voi continua să public mici culegeri de versuri. C.B.: Vă mulțumesc pentru amabilitatea de a fi răspuns la aceste întrebări, vă doresc spor la lucru și vă așteptăm cât de curând în România.
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
visător./ Păream că veghez somnoroasă furtunile. Un/ copil periculos plutind în inocență. Un copil/ periculos, la propriu, cu care nimeni nu putea face nimic. Dulce la vedere, dar atât de/ nefolositor cuminte, încât și cei ce mă iubeau, parcă își doreau să mă audă plângând. Un copil normal plânge. E ușor de citit și de anexat./ Plânge, colaborează, se dedă jocului. Fericit copilul care plânge! Șiretenia îl apără/ de singurătate" (Șiretenia). De asemenea în contul unei astfel de nefirești distorsionări a
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
simțit prezența, mai degrabă amenințătoare decât reconfortantă. S-a vorbit insistent despre audiență, cu o singură posibilă concluzie de bun-simț: pentru un post public (așa cum e și România Muzical) este desigur important să atragi auditoriul, cu condiția ca el să dorească aceasta (cum bine zicea Lukas Hurnik din Cehia). Temele incitante nu au epuizat sarcinile muzicologului la radio: s-a discutat îndeosebi despre tipuri de emisiuni muzicale la radio-uri publice din România, Elveția, Germania, Irlanda sau Cehia, despre interpretări muzicale
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
binecuvântarea liderului suprem. Se cita din el mai abitir ca din Biblie, că te și mirai de priceperea multilateral dezvoltată a acestui băiețică din Tărtărești. Personal, cred mai puțin în omnisciența lui Năstase, și mai mult în duplicitarismul subordonaților săi: nedorind să-și asume previzibilul eșec, ei își luau precauția de-a se revendica direct gândirii năstăsiote. Le-a mers cu astfel de fente pe vremea lui Pingelică � de ce n-ar fi încercat și sub Ciucurel?! Oricât am da-o la
Grobienii dansează menuet by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12691_a_14016]
-
din Vagues, Ondes, Contours), până la orientarea figurativistă (din Quasar ultime) și cea neoimpresionistă (din Au-delŕ de l"Estuaire ori Diffractions Brisées). Ca să nu mai punem la socoteală muzicile de scenă, eclectice prin însăși natura lor asemănătoare unei corăbii ce ar dori să-și deschidă pânzele în direcția tuturor vânturilor (Six solos, Quatre pičces pour ballet). Nici vorbă însă de cameleonism ori versatilitate, ci de adeziunea la o estetică globală, transmodernă, cu care defilează (triumfător?) noul spirit al timpului în muzică. Un
Foc fără fum by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12707_a_14032]
-
niște fapte (aparent) paradoxale. În primul rând, cel mai lung roman s-a transformat în filmul cel mai scurt (durează "numai" vreo 140 de minute). Ceea ce dovedește o schimbare de accent: adaptarea este mai puțin literală decât cele anterioare, Cuarón dorind să facă în primul rând un film valoros și abia apoi o ecranizare reușită; de aceea, arta cinematografică devine mai importantă decât transpunerea cât mai fidelă a celei literare. Din păcate, deși Harry Potter și prizonierul din Azkaban este cel
Marca HARRY POTTER by Mihai Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12706_a_14031]
-
lungi și mai mortifiante), Zeul este cel care vrea să se bucure și să se înveselească, poporul de jos devenind o simplă figurație în acest teatru gigantic ce se vrea tot mai religios și mai sacru." Ei bine, de vom dori cu bună-credință ca România să-și redobândească și să-și aibă din nou Sărbătoarea asemenea celorlalte țări de veche tradiție, nu cred că ne rămâne decât să alungăm Zeul calp al sărbătoririlor demagogice și populiste. Ceea ce nu înseamnă nicidecum că
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]