2,584 matches
-
se treziseră cu burțile umplute de cocoloașe de pastă de pix, iar bătrânilor cu baston și ochelari le fuseseră scoase gurile și găuriți ochii cu briceagul sau cheia. Vagoanele defilau zgâriate, ca o portieră de Mercedes în parcare la Hotel Dorobanți. Nu se mișcau nici toate scările rulante, dar măcar te întâmpina un indicator galben de avertisment, nu ca la noi la Universitate, unde treptele fuseseră smulse și piciorul cădea în gol. Pasajul cerea eforturi de alpinist. Pe partea dinspre Geografie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
portocalele (te întâlneai doar două zile cu ele, în decembrie); cănile cu ceai sau cacao fierbinte (nici ciocolata nu se mai găsea, în ultimii ani). Depozitasem tot ce merita depozitat în rafturile memoriei. Spațiul dintre Rathaus și piațeta mea din Dorobanți era complet, nu mai încăpea nimeni și nimic altceva. Și totuși, pe măsură ce închideam bucla spre Schottenpoint, ceva se întâmpla, cheagurile memoriei începeau să alunece, trase spre zone aglomerate, populate cu mii de priviri. Fiecare pas crea un dezechilibru, balansul brațelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
coline micuțe, pe care casele se odihneau ca niște machete de polistiren. Treceam prin cartiere nobile, ferite de furia turcilor și grandoarea dementă a Imperiului: vilele păreau bogate, dar decente, cu un singur etaj și acoperiș de țiglă, ca-n Dorobanți. Fațadele străluceau proaspăt, cu tencuiala sobră, bej sau gri deschis, și brâurile de cărămidă aparentă modificând discret monotonia culorii. În grădini sclipeau Mercedesuri bleumarin sau Volvouri laminate, culoare Sturm-und-Drang. Nu știai cine trăia acolo (ai fi putut să fii chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
constată: La casa mitropoliei un escedent de............. 3 188 325 - La casa mânăstirilor........................... 5 805 824 - La miliții....................................... 940 389 - Beneficiul soldaților....................................... 1 819 100 - Așezăminte de binefacere.................. 668 483 - Grădini publice............................ 312 272 - Poduri și șosele.............................. 8 475 902 - Dorobanți și grăniceri......................... 1 428 264 - Spitaluri.................................. 1 950 233 - Instrucția publică........................... 1 586 609 - Școli comunale, de agricultură și de meserii...... 1 942 723 - Totalul escedentelor........................... 28 121 324 - Va să zică la bugete minime un escedent anual de 28 milioane de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Mihai, fapt care se dovedește prin citirea legilor lui Matei Basarab, legi cu totul reacționare, cum am zice astăzi... Reformele reacționare ale lui Matei Basarab și nepomenita împilare a lui Constantin Basarab împinseră pe popor la desperare și la răscoală. Dorobanții și călărașii - iar nu seimenii - se scoală în contra tiranilor țării. Iată dar până și Matei Basarab devenit tiran al țării. "Romînul" ne dă elemente pentru a judeca acea tiranie. Sub fanarioți, la 1740, erau numai 147000 familii în țară. La
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
spre anul 1654, la încoronarea lui Constantin Basarab, fiul lui Radu Șerban, am vedea tot piesa de azi, jucată în alte costume, {EminescuOpXII 106} am vedea pe ulițe mese cu câte un grămătic și la ele cei 100 000 de dorobanți și seimeni depunîndu-și jurămintele asupra formulei: Jurați pe această sfântă Evanghelie și pe această cinstită cruce că veți fi cu Constantin Vodă un suflet și un sfat, ascultîndu-l și ajutîndu-l fără viclenie, atât în iveală cât și în taină; neascunzând
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Doamna, tatăl Domnului cu tot neamul lor, până și domnișoarele Curții M. S. Doamnei; azi nu mai merge. Pe cine aș putea insulta? Și într-o zi vine d. prezident al Camerei și spune în Cameră că, pe când oștirea liberă (!!! ), dorobanții, luau Plevna, armata permanentă sta ascunsă în șanțuri! Vedeți că este obiceiul de-a calomnia și de-a falsifica istoria. D). Rosetti (colecțiunea jurnalului d-sale este de față) s-a pătruns de acea maximă, căria-i datorează toate succesele politicei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fără provocațiune! Într-adevăr: Cine-a atacat reduta Griviții în ziua de 30 august, când s-a luat nr. 1? La atacul din stânga au fost: al 2-lea de vânători, al 5-lea de linie; și numai un batalion de dorobanți; la atacul din dreapta, al 8-lea de linie și încă un regiment de linie al cărui nr. ne scapă. Pierderile acestor nenorocite batalioane au fost enorme; în acea zi sângeroasă de 30 august au căzut mai mulți soldați și ofițeri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
scapă. Pierderile acestor nenorocite batalioane au fost enorme; în acea zi sângeroasă de 30 august au căzut mai mulți soldați și ofițeri decât în tot restul campaniei. La atacul infructuos din 1 septembre au luat parte: al 15-lea de dorobanți, 1-iul și al 7-lea de linie. Sub zidurile Vidinului, cine a luat redutele de la Smîrdan, cu tunurile încărcate, și a făcut 400 de prizonieri? Al 4-lea și al 6-lea de linie; Din patru steaguri decorate cu Steaua
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tunurile încărcate, și a făcut 400 de prizonieri? Al 4-lea și al 6-lea de linie; Din patru steaguri decorate cu Steaua României, câte sunt ale oștirii permanente? Trei. Ale oștirii teritoriale? Unul: al regimentului al 13-lea de dorobanți. Dar batalionul de geniu care a condus paralelele până la 50 metri de reduta nr. 2, lucrând trei luni sub un foc continuu și pierzând jumătate din efectivul său, adică la doi oameni un mort sau rănit? Dar artileria care toată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adevărat pericol pentru viitorul puterii noastre armate. Cum am zis-o, un neadevăr adeseori repetat devine un adevăr pentru mulțime; vedem că a și început a se lăți acea idee greșită, acea legendă mincinoasă că în campania din 77 - 78 dorobanții au făcut totul și armata permanentă. {EminescuOpXII 175} nimic. De aci la ideea desființărei armatei și la înlocuirea ei prin armata liberă, acel vis al demagogiei, nu este decât un pas; și vai de țara noastră când oștirea națională va
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acest om onest, că s-ar fi găsit și advocați și gazete liberale în România cari să-mi ia apărarea și să arate că ideile mi-a fost cele mai bune. La această îndreptare m-a împiedicat un locotenent de dorobanți, care m-a descoperit în Odessa. Drumul de fier Cernavoda - Constanța costa 9 milioane. De când d-nii Grant, C. A. Rosetti și tovărășia au îndrăgit răscumpărarea acestui drum el costă 17 milioane, adică cu 8 milioane mai mult. E cam scumpă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nemuritoare în care soarele libertății, apărând în zona Ploieștilor, după mici divergențe de opinii cu casa telegrafului și poștelor și cu banii cutiilor bisericilor, au apus la Fetelei pe dată ce reacțiunea s-a ivit sub forma unei companii de dorobanți. Le urăm virtuoșilor cetățeni chef mult, voie bună ș-o nouă ediție a republicei. Fie sigură tinerimea ploieșteană ca, cu o nouă proclamare a acestei forme de guvernământ, vor ajunge directori de bănci, cămărași de saline, adiutanți regali, deputați etc.
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1812 până la 1818, cât a ținut domnia lui Caragea, și de atunci până la 1821, amândouă Principatele s-au umplut de greci ca niciodată. Marele spătar, șeful oștirilor nu se făcea niciodată din boieri români precum nici agă, nici căpitan de dorobanți, precum nici o altă dregătorie care după vechile așezăminte ale țării avea sub dânsele trupe înarmate; ci pe toți aceștia îi orânduia Domnii din grecii lor... Caimacamul Craiovei cu toată suita lui și cu toată oștirea de lângă dânsul trebuia să fie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
delegați români și unguri, s-a propus pentru 21 august. Delegații români s-au numit deja în persoanele d-lor Handoca, prefectul județului Putna, colonel Barozzi, șef al depozitului Ministerului de Război și colonel Cantilli, comandant al unui regiment de dorobanți. Din partea Ungariei s-ar fi delegat Grigorie Beldi, prefect al comitatului Mureș - turda, Iosif Posan, Iosif Potsa, prefect, și Francisc Farro, subprefect în comitatul Trei scaune. Pe când însă lucrurile iau această față pacinică, încît însuși baronul de Salzberg, însărcinat cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să treacă luni de zile fără ca sa se gândească la încasarea regulată a dărilor. Casa statului găsindu-se de-o dată goală și în neputință de a putea face față cheltuielilor, miniștrii dau ordinile cele mai aspre, prefecții concentrează sute de dorobanți și călărași și pornesc o adevărată expediție militară asupra comunelor rurale. Aceste expediții se fac de obicinuit mai ales în luna lui septemvrie, crezîndu-se că, precum în câteva județe, tot astfel și în toată țara țăranul ș-a strâns toată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cum s-ar scula mai de dimineață, nu știe cum ar lucra mai repede cu toată familia lui ca să nu-și piardă puțina recoltă, ce i-au dăruit-o Dumnezeu, deodată năpădește în comună subprefectul cu execuție de călărași, de dorobanți, adună țăranii zile întregi pe la primărie, le citește feliuri de ordine, de circulări, feliuri de registre, de roluri din care țăranii nu înțeleg alta decât că i-au scos datori cu mii de lei. Călărașii, dorobanții se și împart îndată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
execuție de călărași, de dorobanți, adună țăranii zile întregi pe la primărie, le citește feliuri de ordine, de circulări, feliuri de registre, de roluri din care țăranii nu înțeleg alta decât că i-au scos datori cu mii de lei. Călărașii, dorobanții se și împart îndată pe la toate casele acelora care nu pot să plătească toți banii. Îndată ce aceștia ajung la casa țăranului le scot ușile de la casă, de la tindă și le duc la primărie. Copiii, femeia, tremură toată noaptea de frig
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și împart îndată pe la toate casele acelora care nu pot să plătească toți banii. Îndată ce aceștia ajung la casa țăranului le scot ușile de la casă, de la tindă și le duc la primărie. Copiii, femeia, tremură toată noaptea de frig. Călărașii, dorobanții le iau mămăliga din ceaun, le taie găinile și le duc la cârciumă. Copiii, femeile încep a plânge; ei le îmbrîncesc, le bat. Întorcându - se de la cârciumă, i-alungă din paturile lor și se culcă ei. Cum se face ziuă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lor, [î]i ung pe obraz cu baligă, cu noroi, în fine iscodesc tot feliul de batjocuri, tot feliul de schingiuri. Copiii, femeile umblă și ele sărmanele împrejurul bărbaților, se smulg de păr, se bocesc, cad în genunchi; sărută picioarele dorobanților, călărașilor, primarilor, perceptorilor, se roagă să-i mai păsuiască până vor putea vinde ceva. Ei le înjură și le trimit să caute banii, iar călărașilor le ordonă să nu-i slăbească cu execuția până nu vor plăti toți banii, că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
noastră" - această sentință nemuritoare a genialulului nostru om de stat(și cari din sentențele sale nu ar fi nemuritoare? ) - cată să aibă un efect calmant! Cine nu simte cum piere deodată spaima paralizantă pe care ne-o inspira ideea că dorobanții n' așteaptă decât un semn pentru a se arunca asupra monarhiei fără apărare și neîngrijitoare spre a o anexa pur și simplu în numele regelui Carol! Și apoi, ce adevăr limpede e în asigurarea că România, formând o insulă în valurile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
erau acele oase? Ale soldaților căzuți înaintea Plevnei, ni se spune. Bulgarii recunoscători au dezgropat pe rușii, pe românii cari au căzut pentru eliberarea patriei lor, pe turcii lui Osman și i-au vândut. Amestecați astfel, bieții cazaci de la Don, dorobanții din Vaslui și Vrancea, ostașii din trei continente ale împărăției osmane, toți la un loc au pornit la moară, sub a cărei pietre grele scrâșneau oasele vitejilor pentru a forma gunoiul trebuincios utilitarismului englez. "Milowie " se chema acea corabie cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
arnăuți și jefuiau pe față cu armele încărcate și cu iataganele la brâu... Dintr - aceștia se compunea pe atunci toată oștirea Domnilor fanarioți. Marele spătar, șeful oștirilor, nu se făcea niciodată dintre boierii români, precum nici agă, nici capitan de dorobanți, nici capitan de lefegii, precum nici o altă dregătorie care, după vechile așezăminte ale țării, aveau sub dânsele trupe înarmate, ci pe toți aceștia 'i rânduia Domnul din grecii lui. Caimacamul Craiovei cu toată suita și cu toată oștirea trebuiau să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fără contract) lui M. Littmann 100 corturi ofițerești și s-au primit cu un scăzământ de 330 lei din valoarea de 11 000 lei. 6. În decemvrie 1877 s-a contractat cu Loew 10 000 ițari, 10 000 mantale de dorobanți, 6000 metri postav castaniu, 8000 metri postav ser și 5000 pături de cai. Toate acestea s-au primit în aprilie 1878 cu un scăzământ de 13 300 lei din valoarea contractului de 581820 lei. 7. La 22 decemvrie 1877 s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Rosetti, Smara, Mihail Săulescu,Victor Eftimiu, Al. T. Stamatiad, Cridim (Christea N. Dimitrescu), Alfred Moșoiu, V. Demetrius, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, Ludovic Dauș (Cerșetorul), George Murnu (În cimitir), Ion Al-George (Carmen), Zaharia Bârsan, Mihail Celarianu, Sofronie Ivanovici, N. Vulovici (Cântecul dorobanților), N. Mihăescu-Nigrim, Ion Ojog, Nicolae Țimiraș, C. Z. Buzdugan, Mihail Cruceanu, George Gregorian, G. Rotică, Ioan Al. de Lemeni, N. Rădulescu-Niger, Ion Pribeagu (I.M. Popescu Băjenaru) ș.a. Se reiau și versuri de V. Alecsandri (Latina ginta) B.P.Hasdeu (Mater Dolorosa
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]