80,011 matches
-
și decoltate, degeaba, Andreea Marin continuă să fie o figură inumană, vreau să zic ne-umană: un fel de Data din cunoscutul serial cu aventuri extragalactice. Încercarea ei sinceră de a zîmbi eșuează totdeauna în rictus, dorința de a-și dovedi mobilitatea în dans seamănă suspect cu un muget arhaic al fertilității, după cum curtoazia de gazdă ipocrită și aplecarea profesională și impudică spre suferința comercializată a celuilalt sînt prilejuri cinice de autoflatare și pretexte egoiste de a marca diferența. Și pentru că
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
ajută acum la conspirarea Securității, și nu la deconspirarea celor care au făcut poliție politică”. Cronicarul speră că proiectul Stan nu va trece, fiindcă altfel Puterea va provoca un scandal uriaș care se va întoarce împotriva ei. Dl Stan a dovedit în mai multe rînduri că, chiar dacă face politică, n-are abilități de politician. Ca și colegul său de partid, avocatul Ion Predescu, autorul celebrei sintagme „elementele răsculative” prin care voia să desemneze așa-numita grupare „Dinescu, Pleșu, Patapievici” al cărei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
irakiene”. Editorialistul crede că dacă Statele Unite și-ar retrage trupele din Irak „întregul război antiterorist ar suferi o înfrîngere majoră pe termen lung”. Iar asta nu e numai o problemă a americanilor sau doar a Occidentului. În măsura în care terorismul s-ar dovedi mai puternic decît încercările de a-l anihila, întreaga ordine a lumii în care trăim va fi amenințată oriunde și orcînd de cei care cred în „politica” atentatelor. Dacă americanii s-ar declara, implicit, învinși de terorism, retrăgîndu-se din Irak
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
a pierde sau a câștiga echivala cu a avea sau nu de partea sa puterile supranaturale. Deci lumea “de dincolo” nu era o transcendență care se refuza cu totul cunoașterii. Chiar și morții informau asupra ei, iar dacă nu se dovedeau prea cooperanți în unele situații, sarcina revenea visului, poarta cea mai ușor de deschis către realitatea extinsă. În partea a doua a cărții, Lévy-Bruhl urmărește complexul mintal și afectiv care a dus la nașterea simbolului și a funcțiilor sale. Autorul
O lume mai ușor de înțeles by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12974_a_14299]
-
bine și pentru israelieni, subîntinde și o amenințare deloc neglijabilă dacă luăm în calcul faptul că pînă acum cîteva luni CVT era cunoscut și recunoscut ca antisemit. De altfel, în această pledoarie ad-hoc, Vadim Tudor se scapă, ca să zic așa, dovedind fără să vrea de unde i se trage filosemitismul din ultimele luni. „Voi nu știți ce forță dețineți în lume sau nu vreți să recunoașteți această forță pentru ca să nu întețiți antisemitismul în lumea occidentală”. Adică, din punctul de vedere al lui
Interviu de două ori scandalos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12967_a_14292]
-
asemenea maximă? Nu știți? Vă spunem noi: doamna de astăzi și tovarășa de ieri Rodica Stănoiu. Nu știm dacă pentru asemenea lucruri, rahatul din zicală n-ar trebui preparat după o rețetă specială. * Nu e prima oară cînd uzurpatorul Aristarc dovedește tupeu. În JURNALUL LITERAR (nr.1-6, 2004), titlu uzurpat și el, ca și, în bună măsură formatul (a pune pe copertă pe G. Călinescu drept director fondator, fără a-i putea solicita acordul nu scuză procedeul), falsul Aristarc e supărat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
din „lagărul comunist” i-au găsit pe români fie pe pozițiile unui stalinism dur (Ungaria, 1956, Polonia, 1981), fie în contracurent față de marșul la unison al țărilor „frățești” (Praga, 1968). Aceeași poziție de bizară independență (în care enoriașii români se dovedeau mai catolici decât „papa” de la Kremlin) s-a manifestat pe tot parcursul perioadei Gorbaciov, când Ceaușescu a respins cu brutalitate orice îndemn de-a începe reformele, pretextând că „glasnost”-ul și „perestroika” au fost de mult puse în practică în
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
și-un final înecat în atrocități de tip medieval. Indiferent dacă a fost condus de maghiari, bulgari ucraineni, de românii Gheorghiu-Dej ori Ceaușescu, sau dacă la vârfurile sale s-au aflat evreii Ana Pauker, Iosif Chișinevshi și ceilalți, el a dovedit o egală, inflexibilă ură față de democrație, dialog și ideea de elită autentică. Din acest punct de vedere, atacul constant și violent împotriva valorii a însemnat menținerea României într-un război civil de peste o jumătate de secol. Cartea lui Vladimir Tismăneanu
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
consolidată de „baroni locali”. Declarații ale premierului că lupta împotriva corupției nu va ține cont de mărimea peștilor care pică în plasă și că guvernul va iniția o lege prin care să fie impozitați cu 90% cei care nu pot dovedi cum și-au agonisit averea. Declarația ministrului Justiției că se va lucra la această lege. Dacă, însă, luăm la puricat toate astea descoperim că nu sunt cine știe ce noutăți, mai puțin povestea cu impozitul de 90% pe averile care nu pot
Semnalele viitorului anterior by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12993_a_14318]
-
Oprișan s-a întors triumfător în funcția pe care a avut-o. Reales cu acte în regulă. Dacă așa au vrut reprezentanții locali ai partidului, ce mai poate face conducerea centrală? Așa a putut trece un asemenea precedent care a dovedit foloasele autosuspendării. Fiindcă în perioada în care Marian Oprișan s-a autosuspendat din PSD, Justiția n-a părut dornică să afle în ce constă „baronia” lui. Știind noi cu cît curaj și independență își face Justiția treaba în România, fără
Semnalele viitorului anterior by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12993_a_14318]
-
săi locali? În sfîrșit, în privința spuselor premierului că se lucrează la o lege care să-i taxeze cu 90% pe cei care nu-și pot justifica proveniența averii, chiar dacă această lege va apărea în regim de urgență, cum se va dovedi că rapid eventualii impozabili cu 90% nu-și pot justifica agoniseala? Pentru asta va fi nevoie de procese și poate că chiar vor începe cîteva în acest an. Dar cînd se vor termina ele? Și mai ales cu ce rezultat
Semnalele viitorului anterior by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12993_a_14318]
-
a doua jumătate a veacului XX (Malraux, Camus, Aragon, Eluard și poate nu mai prejos Mauriac, Montherlant, René Char, Céline și alții) Sartre a excelat în mai multe domenii: filosofie, literatură, critică de artă, gazetărie. Senzațional în personalitatea sa se dovedea demersul de a îndeplini o misiune de intelectual total, de conștiință a națiunii. Ceea ce zicea el avea o greutate mai mare decât rezoluția unui minister, în înrâurire rivaliza cu un guvern, cu președinți de stat, putea întoarce în bine o
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
fi legată de nesiguranța publicului cititor, extrem de restrâns, de aici decurgând confidențialitatea tirajului (despre care nu ni se spune nimic). Dar tocmai această situație sociologică obiectivă va fi decis elitismul publicației, ceea ce i-a asigurat, prin compensație, rezistența în timp, dovedită cu prisosință la o nouă lectură, cea de astăzi. Al doilea motiv care îndreptățește reeditarea revistei „Caete de dor” e raritatea ei „bibliofilă” (impropriu spus). În bibliotecile din România revista nu avea cum să intre, din moment ce era interzisă, ca orice
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
1956, dăruit de Virgil Ierunca, la solicitarea mea, unde, sub pseudonimul Haiduc, Victor Valeriu Martinescu, aflat în țară, publicase virulente poeme anticomuniste și antisovietice. Am reconstituit și restituit acest dosar în „Familia” nr. 10 din 1990. Acest fapt, puțin cunoscut, dovedește că au existat manifestări semnificative ale disidenței mult înainte de Paul Goma, deși nu directe și senzaționale. E un subiect (disidența românească înainte de Paul Goma) care ar merita discutat altă dată, mai pe îndelete, cu mai multe argumente. Revista „Caete de
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
au existat manifestări semnificative ale disidenței mult înainte de Paul Goma, deși nu directe și senzaționale. E un subiect (disidența românească înainte de Paul Goma) care ar merita discutat altă dată, mai pe îndelete, cu mai multe argumente. Revista „Caete de dor” dovedește că a existat și în exil rezistență prin cultură, care nu e un apanaj al salvării intelectualilor doar în comunism. De fapt, această sintagmă laxă, frecvent și cam abuziv invocată, nu are o valoare operațională, nici politică, nici estetică, nici măcar
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
Majoritatea eseuri, sinteze, critică literară. Ceea ce înseamnă că Ștefan Borbély face, în cele mai multe cronici, critică de gradul 2. Lăsând impresia că orice subiect abordat are avantajul unei precedente specializări sau măcar a unei minime, dar temeinice documentări, criticul echinoxist se dovedește un bun cititor și un comentator care îți câștigă instantaneu încrederea. Cronicile sale, de dimensiuni variate, sunt un model de prezentare cvasicompletă (spre avantajul necunoscătorilor respectivelor cărți) însoțită îndeaproape de un foarte exact examen critic. Acest echilibru, niciodată instabil, pledează
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
nu ai văzut-o vreodată e un articol ce merită să fie citit. În ograda ta vine rar ceva din afară și la fel de rar iese ceva de aici. O recentă anchetă a unui săptămînal bucureștean privind «cărțile anului» ne-a dovedit cît de zonată este viața literară, cît de «locale» sînt (în dese cazuri) opțiunile, cît de limitate sînt judecățile de ansamblu”. Difuzarea tipăriturilor e total nesatisfăcătoare: “Nu mai vorbim de marea pierdere «în adîncime»: circulația ideilor propulsoare și fertile e
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
trei planuri îi corespunde o tehnică narativă specifică, fapt ce le transformă în trei microromane cu o evoluție cvasi-independentă. Chiar dacă la un moment dat se produc interferențe (cei doi români trec și prin cabinetul Marelui K, iar misiunea lor se dovedește în final a fi cea de a-i asasina pe Bob și Meg - unul a fost plătit de Meg să-l ucidă pe Bob, celălalt de Bob să o elimine pe Meg - cele trei acțiuni pot fi citite și ca
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
volumul dv. cu un proces al comunismului la scară redusă. Credeți că s-ar putea vorbi vreodată cu adevărat de un «Proces al comunismului», măcar pe plan național? - Mai întîi cîteva precizări. Prin 1990, ministrul Justiției, Mircea Ionescu-Quintus (CNSAS a dovedit cu probe că era informator) a promis un «proces al comunismului». Aceeași atitudine a avut-o și Petre Roman. Din toate aceste promisiuni nu s-a ales nimic și s-a dovedit că era... «praf aruncat în ochii opiniei publice
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
Prin 1990, ministrul Justiției, Mircea Ionescu-Quintus (CNSAS a dovedit cu probe că era informator) a promis un «proces al comunismului». Aceeași atitudine a avut-o și Petre Roman. Din toate aceste promisiuni nu s-a ales nimic și s-a dovedit că era... «praf aruncat în ochii opiniei publice». De la început greșeala se ascundea în formulare și în ipocrizia promisiunii. Nu se poate face un proces al comunismului care a fost o ideologie marxist-totalitară. Se poate intenta un proces unui/unor
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
făcut studii de anglistică și istorie la Universitatea din Graz, și apoi a predat, în calitate de profesor asociat și în prestigioase universități americane: Dickinson College (Pennsylvania), Darfmouth College (New Hampshire) sau Washington College (St.Louis). Dar adevărata sa chemare s-a dovedit a fi literatura. Edituri cunoscute i-au publicat în original sau în traducere romanele: Selbfaulöser (Autodesprindere), 1983; Die neue Sheherazade (Noua Șeherezadă), 1989; Lustspiel (Comedie), 1989; Frau mit drei Flugzeuge (Femeie cu trei avioane), 1993; Ortsfremd (Străin de lac), 1994
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
face cu făpturi nepregătite pentru viață, dar atât de convinse de infailibilitatea lor. Din păcate, nu te poți încredința de incomensurabila viclenie a acestor specii decât când cazi în capcana vreunuia din tagma lor. Când pun mâna pe un naiv, dovedesc o neînchipuită îndărătnicie spre a-și menține prada în capcană, spre a impune bietului om o terapie care poate fi înțeleasă numai dacă știi că respectivul ins e doar un pretext pentru propria lor vindecare. O dată căzut în plasă, ademenit
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
clasice au fost eliminate ca dăunătoare. Apostolul Pavel, bazânduse numai pe adevărul mesajului creștin, socotea că pregătirea în arta oratorică era inutilă<footnote 2 Cor., 11, 6: „Și chiar dacă sunt neiscusit în cuvânt, nu însă în cunoștință, ci v-am dovedit-o în totul față de voi toți”; 1 Cor., 1, 17: „Căci Hristos nu m-a trimis ca să botez, ci să binevestesc, dar nu cu înțelepciunea cuvântului, ca să nu rămână zadarnică crucea lui Hristos”; 1 Cor. 2, 1-5: Căci am judecat
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de-al IV-lea pe care le înfățișează, el trebuie citit în cheie inversă și prin raportare permanentă la alte categorii de surse, ceea ce presupune o pregătire de specialitate foarte riguroasă. În acest sens, mai ales Notele care însoțesc textul dovedesc că dl. Dragoș Mîr șanu s-a străduit să facă față onorabil unei asemenea provocări apelând la diferite instrumente de lucru (enciclopedii și dicționare de civilizație antică), sinteze (de exemplu, The Cambridge Ancient History), monografii și studii de specialitate, printre
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Aurelius Victor, Liber de Caesaribus - Carte despre împărați (Iași, 2006), citată de dl. Mîrșanu greșit și doar atunci când îi convine. Este de observat însă că domnia sa a folosit multe dintre bogatele noastre trimiteri, fără a le verifica. Acest fapt este dovedit de mai multe aspecte. În primul rând, citarea unor izvoare a căror ediție nu figurează în lista celor consultate (vezi p. 217-222): „Flav. Joseph [sic!], Contra Apionem” (p. 164, nota 3), „Sallust., Cat.” (p. 168, nota 19), 1 Clement (p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]