2,759 matches
-
bandaje. Sub pleoapele închise, pupilele păreau nemișcate. Comă. Ca și cum ai merge pe o frânghie și dedesubt se cască abisul. Dacă privești în jos, spre abis, te va privi, la rândul lui, și atunci ești pierdut. Cosmina își termină de desenat dragonul, scrise dedesubt „gând“, apoi, căutând zadar nic o tresărire pe chipul bolnavului, completă : „gândul morții“. „Zgomotele trasează frontiere. Poți spune, de pildă, că tăcerea înseamnă absența oricărui zgomot. Dar nu poți spune că zgomotul înseamnă absența oricărei tăceri. Să zicem
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Trebuie să fii curajos... mai ales când e vorba de un timid ca mine. Nu s-ar părea, gândi Cosmina. — Anul marilor imbolduri... repetă. Vreo superstiție ? — Poți să-i spui și așa, trecu bărbatul peste o nouă frontieră. E anul dragonului. Dacă îți urmezi instinctul, reu șești. Așa se spune. Iar pentru cei fascinați de dragoni, cu atât mai mult. Toți anii, în calendarul chinezesc, poartă nume de animale. Despre dragon însă nu poți spune că e un animal. Ar fi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
s-ar părea, gândi Cosmina. — Anul marilor imbolduri... repetă. Vreo superstiție ? — Poți să-i spui și așa, trecu bărbatul peste o nouă frontieră. E anul dragonului. Dacă îți urmezi instinctul, reu șești. Așa se spune. Iar pentru cei fascinați de dragoni, cu atât mai mult. Toți anii, în calendarul chinezesc, poartă nume de animale. Despre dragon însă nu poți spune că e un animal. Ar fi prea puțin. Și, în orice caz, nu pentru lumea noastră cu trei dimensiuni. Cosmina rămase
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și așa, trecu bărbatul peste o nouă frontieră. E anul dragonului. Dacă îți urmezi instinctul, reu șești. Așa se spune. Iar pentru cei fascinați de dragoni, cu atât mai mult. Toți anii, în calendarul chinezesc, poartă nume de animale. Despre dragon însă nu poți spune că e un animal. Ar fi prea puțin. Și, în orice caz, nu pentru lumea noastră cu trei dimensiuni. Cosmina rămase cu furculița în aer. Împinse farfuria spre mijlocul mesei, semn că altceva i se părea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spune că e un animal. Ar fi prea puțin. Și, în orice caz, nu pentru lumea noastră cu trei dimensiuni. Cosmina rămase cu furculița în aer. Împinse farfuria spre mijlocul mesei, semn că altceva i se părea important. — Îți plac dragonii... spuse ea, uitând, pentru o clipă, că habar n-avea cu cine stă de vorbă. Când eram mic, profesorul de matematică ne-a spus o poveste. Vrei să ți-o spun ? Cosmina încuviință, sprijinindu-și coatele pe masă. — De fapt
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
zice, pe alt ton : „A fost odată, demult, un mandarin în China...“. Nu e straniu ? — Eu nu m-aș fi mirat... răspunse Cosmina, captivată. Nu există întrebare la care chinezii să nu fi găsit un răspuns. — Și ție îți plac dragonii ? întrebă el, intrând astfel, alături de ea, în cerc. Ea râse poznaș, deschise geanta și-și scoase carnețelul, arătându-i o foaie. — ăsta e ultimul. Desenez dragoni ca să mă ajute să înțeleg ce gândesc. Las mâna să meargă de la sine și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
întrebare la care chinezii să nu fi găsit un răspuns. — Și ție îți plac dragonii ? întrebă el, intrând astfel, alături de ea, în cerc. Ea râse poznaș, deschise geanta și-și scoase carnețelul, arătându-i o foaie. — ăsta e ultimul. Desenez dragoni ca să mă ajute să înțeleg ce gândesc. Las mâna să meargă de la sine și la urmă mă uit. După cum arată dragonul, știu cum mă simt. Gata, nu-ți mai arăt, ăsta e jurnalul meu intim. Se aplecă spre ea, dându
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în cerc. Ea râse poznaș, deschise geanta și-și scoase carnețelul, arătându-i o foaie. — ăsta e ultimul. Desenez dragoni ca să mă ajute să înțeleg ce gândesc. Las mâna să meargă de la sine și la urmă mă uit. După cum arată dragonul, știu cum mă simt. Gata, nu-ți mai arăt, ăsta e jurnalul meu intim. Se aplecă spre ea, dându-și tava deoparte. Dacă îți plac dragonii, atunci o să-ți placă și povestea... Deci zice profesorul ăsta al meu : „Trăia, demult
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
gândesc. Las mâna să meargă de la sine și la urmă mă uit. După cum arată dragonul, știu cum mă simt. Gata, nu-ți mai arăt, ăsta e jurnalul meu intim. Se aplecă spre ea, dându-și tava deoparte. Dacă îți plac dragonii, atunci o să-ți placă și povestea... Deci zice profesorul ăsta al meu : „Trăia, demult, un mandarin în China. Toată viața a învățat cum să lupte împotriva dragonilor. Devenise un luptător desăvârșit. Numai că, la bătrânețe, și-a dat seama că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
meu intim. Se aplecă spre ea, dându-și tava deoparte. Dacă îți plac dragonii, atunci o să-ți placă și povestea... Deci zice profesorul ăsta al meu : „Trăia, demult, un mandarin în China. Toată viața a învățat cum să lupte împotriva dragonilor. Devenise un luptător desăvârșit. Numai că, la bătrânețe, și-a dat seama că, de fapt, în lumea în care își căuta adversarii, nu există dragoni. Totuși, pentru ca învățătura lui să nu se risipească, a deschis o școală unde îi învăța
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
meu : „Trăia, demult, un mandarin în China. Toată viața a învățat cum să lupte împotriva dragonilor. Devenise un luptător desăvârșit. Numai că, la bătrânețe, și-a dat seama că, de fapt, în lumea în care își căuta adversarii, nu există dragoni. Totuși, pentru ca învățătura lui să nu se risipească, a deschis o școală unde îi învăța pe cei tineri cum să lupte cu dragonii“. De atunci mi-am propus să caut, la rândul meu, dragonii... — Și care e legătura cu radical
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
bătrânețe, și-a dat seama că, de fapt, în lumea în care își căuta adversarii, nu există dragoni. Totuși, pentru ca învățătura lui să nu se risipească, a deschis o școală unde îi învăța pe cei tineri cum să lupte cu dragonii“. De atunci mi-am propus să caut, la rândul meu, dragonii... — Și care e legătura cu radical din minus unu ? — Păi, tocmai asta, că radicalul dintr-un număr negativ nu se poate defini în lumea noastră. E un fel de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
care își căuta adversarii, nu există dragoni. Totuși, pentru ca învățătura lui să nu se risipească, a deschis o școală unde îi învăța pe cei tineri cum să lupte cu dragonii“. De atunci mi-am propus să caut, la rândul meu, dragonii... — Și care e legătura cu radical din minus unu ? — Păi, tocmai asta, că radicalul dintr-un număr negativ nu se poate defini în lumea noastră. E un fel de abscisă a unei alte dimensiuni. Dacă te mărginești la cușca zăbrelită
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
minus unu ? — Păi, tocmai asta, că radicalul dintr-un număr negativ nu se poate defini în lumea noastră. E un fel de abscisă a unei alte dimensiuni. Dacă te mărginești la cușca zăbrelită a celor trei dimensiuni, n-o să găsești dragonul niciodată. — Cum știi când o să-l găsești ? — După rana din coapsă. E un fel de luptă a lui Iacob cu îngerul... — Eu, ca să fiu sinceră, am luat toate astea în joacă... Dar probabil că tocmai de aia dragonii mi-au
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o să găsești dragonul niciodată. — Cum știi când o să-l găsești ? — După rana din coapsă. E un fel de luptă a lui Iacob cu îngerul... — Eu, ca să fiu sinceră, am luat toate astea în joacă... Dar probabil că tocmai de aia dragonii mi-au sărit în ajutor. O să mă mai gândesc la asta, promit... Vru să-și îndese carnetul la loc, dar lucrurile nu se mai așezau ca înainte. Oftă și cotrobăi prin geantă, scoase portofelul, apoi cartea recuperată, ca să le reașeze
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Oftă și cotrobăi prin geantă, scoase portofelul, apoi cartea recuperată, ca să le reașeze în ordine. El râse iarăși, luând cartea lui de pe marginea mesei și punând-o alături de-a ei. — Beigbeder ! exclamă ea. — Dragostea durează 3 ani... ! Călărim aceiași dragoni... Citim aceeași carte... Și mai ce ? — Mi-e și frică să întreb, încercă ea să glumească, fără a putea ascunde cât de tulburată era. — Rămâne să aflăm. Cosmina își dădu șuvițele de pe frunte. El arătă spre ecusonul cu numele ei
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spune, încuviință Vocea, că biografia determină autobiografia. — Mai trebuie totuși ceva... — Bănuiam. Am chemat celelalte voci. Le-am ascultat. — Dă-mi peticul de hârtie, îi ceru Iacob. Netezi foaia și citi nedumerit : — Ionuț Penescu... E și ăsta un fel de dragon ? — Era cât pe ce să fie... Un sinucigaș de duminică, ceva în felul personajului lui Dostoievski. Puțin diferit, e drept... — Mă surprinzi tot mai mult ! Acum citim Dostoievski ? — L-am citit de mult, prietene... Și adăugă, părând că nu bagă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
uităm în carnetul tău de însemnări. Să dăm la ultimele pagini. Deschise coperțile. — Asta e de azi ? se aplecă Iacob deasupra paginii, ca să poată desluși pe întuneric. Cosmina încuviință. El se aplecă, frunțile li se atinseră. — Nu e prea vesel dragonul nostru, întoarse Iacob foaia spre el. Te supără lumea din jur, ai vrea s-o respingi. Uite, focul nu țâșnește direct din nări, ci de mai departe. Aripile sunt mai mari și mai întinse decât de obicei. Ochii nu au
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai departe. Aripile sunt mai mari și mai întinse decât de obicei. Ochii nu au pupile, sunt ca ai statuilor vechilor greci... Ce înseamnă asta ? — Ești confuză. Sentimentul unei angoase, mai bine totuși decât gândul morții. Nu uita, e anul dragonului. Vremea începuturilor. Închise caietul și i-l dădu înapoi. Ea își lăsă mâna într-a lui. — Cum de reușești toate astea ? șopti. Să te simt, dintr-odată, atât de aproape, de parcă ne-am cunoaște de mult. Nici măcar nu mai trebuie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pur și simplu. Felinarele se aprinseră, dar lumina lor era încă palidă. Fața bărbatului rămase imobilă. Îi întinse o bucată de hârtie. Cosmina o despături și o apropie de conul de lumină al felinarului. — Ce-i asta ? întrebă, surprinsă. — E dragonul de azi. — Dar azi n-am desenat niciun dragon ! Nici ieri... de fapt, de când a murit tataia. Nici nu mai știu unde mi-e caietul. Ridică glasul, dojenitor : Acum înțeleg. Când am făcut curat, după înmormântare, am aruncat din greșeală
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
era încă palidă. Fața bărbatului rămase imobilă. Îi întinse o bucată de hârtie. Cosmina o despături și o apropie de conul de lumină al felinarului. — Ce-i asta ? întrebă, surprinsă. — E dragonul de azi. — Dar azi n-am desenat niciun dragon ! Nici ieri... de fapt, de când a murit tataia. Nici nu mai știu unde mi-e caietul. Ridică glasul, dojenitor : Acum înțeleg. Când am făcut curat, după înmormântare, am aruncat din greșeală caietul. Și tu, scormonind prin gunoaie, după cum ți-e
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai știu unde mi-e caietul. Ridică glasul, dojenitor : Acum înțeleg. Când am făcut curat, după înmormântare, am aruncat din greșeală caietul. Și tu, scormonind prin gunoaie, după cum ți-e obiceiul, l-ai găsit. Așa este ? — Ai desenat vreodată un dragon orb ? spuse el, fără să ia în seamă întrebarea. Cosmina despături din nou hârtia și privi cu luare- aminte. — Pe ăsta nu l-am desenat eu. — Păstrează-l, e al tău. Asta ai gândit, nu-i așa ? Că trebuie să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să aprindă lumina din hol. De ce ar fi trebuit să îndrepte lumina veiozei spre trepte ? Mai ales după ce, minute în șir, o stinsese. — Ce vrei să spui ? Nu putea fi nimeni altcineva în casă, ușa era încuiată când am venit. — Dragonul e orb. Nimeni nu poate vedea în locul tău. Bărbatul care te-a adus cu mașina a așteptat câteva clipe după ce ai intrat și a plecat abia apoi. — Și ce-i cu asta ? — Ți-ai uitat poșeta în mașină, ți- amintești
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe Cosmina, cu umerii aduși și fruntea plecată spre vârtejurile pe care lingurița le face în ceașcă, ne putem teme că va trebui iarăși să îmboldim pe cineva să i-o înapoieze. Celălalt personaj este caietul. El are, ca și dragonii, trasee misterioase. Cosmina l-a regăsit, în sfârșit. Căzut între mobilă și perete, coperțile îi erau murdare de var și de praf. L-a scuturat, lovindu-l cu palma deschisă, și, ce să vezi, din el a ieșit atâta praf
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lovindu-l cu palma deschisă, și, ce să vezi, din el a ieșit atâta praf, de parcă ar fi zăcut cu anii. Poate din cauză că s-a făcut curățenie, și-a spus fata, dar în camera ei nu intrase nimeni. Foaia cu dragonul orb se potrivise de parcă ar fi fost ruptă de acolo. Dar Cosmina nu mai desenă altul, căci începuse să se teamă de ei. Precauție inutilă, oricum, căci, așa cum se dovedise noaptea trecută, dragonii se conturau mai departe, ca o substanță
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]