54,401 matches
-
din familiile sărace erau marginalizați de către fiii ștabilor, așa cum insule vor deveni toți cei urmăriți, toți cei care doreau să părăsească Țara - devenită ea Însăși o mare insulă - și nu cutezau s-o facă, toți cei care căutau cu disperare dragostea În orice colț de fabrică, toți cei pentru care ziua de mâine nu mai putea fi o certitudine. Iar subtilitatea autoarei și emoționanta cugetare pe care o desprinde din ilustrarea acestor tablouri reiese din relatarea modului În care, În Occident
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
și implicit al vieții, o moarte pune capăt unui capitol din viață. Ce se remarcă la Felix este dorința de a-și continua povestea (viața), de a renaște din nimic așa cum a făcut Întotdeauna. Fără a fi un roman de dragoste, iubirea este un element de bază din viața protagonistului. Apar iubiri trecătoare, macabre sau prematur curmate de moarte. O singură iubire este Însă veșnică și constituie un puternic element de legătură Între viețile personajului. Aceasta este iubirea pentru Virginia, fata
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
fata pianistului Victor Marcu. Evoluția acestei iubiri neîmplinite este Însă cu adevărat spectaculoasă. De la strictețea profesională la prietenia dintre dădacă și copil pentru ca apoi să se ajungă la bucuria revederii după mai mulți ani, bucurie ce se transformă Într-o dragoste ce nu mai poate fi ascunsă. Ajuns la bătrânețe, trecut deja prin șapte morți, Felix pare să o aștepte În zadar pe ultima. Având un trecut ce a lăsat nenumărate răni necicatrizate, protagonistul caută neabătut sensul prezentului, evitând orice loc
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
În actul II Amneris, fiica faraonului, așteaptă cu nerăbdare sosirea lui Radames, care a ieșit triumfător În luptă. Ea este de asemenea Îndrăgostită de comandant și dorește să afle secretul inimii Aidei. Aceasta, Într-un moment de slăbiciune, Îi mărturisește dragostea pentru Radames. Din acel moment, orgolioasa și răzbunătoarea Amneris decide să Îi despartă pe cei doi. Pentru Aida, iubirea pentru Radames este Însă singurul motiv pentru a trăi. Binecunoscutul marș triumfal Îl Însoțește pe Radames În timpul ceremoniilor de serbare a
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
Silveștri iar lucrarea de Paul Constantinescu nu era Suita, ci Sonatina pentru vioară și pian: În marele sau repertoriu, G. Enescu are grijă, în fiecare an să adauge noi lucrări, câri atunci când sunt românești, le înfățișează cu deosebită grijă și dragoste. Anul trecut Dinu Lipatti a avut cinstea să cânte împreună cu maestrul, sonatina să pentru violina și pian, care a dovedit că tânărul muzician nu înțelege să-și îngrădească marele sau talent în cercul restrâns al virtuozității pianistice. De rândul acesta
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
păstrează Oratoriul D-tale între manuscrisele sale. Mi-am permis să dau o copie după el odată cu alte bucăți ale Maestrului, fiindcă mi se cerea ceva caracteristic românesc. Nu știu dacă am aprobarea D-tale, dar am facut-o din dragoste pentru D-ta și pentru opera această plină de farmec și de mistica românească! Sunt convins că va avea un răsunător succes. Dacă însă ești contra acțiunei mele - cam independența, o recunosc - scrie-mi și o voi cere înapoi imediat
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
D-ta și pentru opera această plină de farmec și de mistica românească! Sunt convins că va avea un răsunător succes. Dacă însă ești contra acțiunei mele - cam independența, o recunosc - scrie-mi și o voi cere înapoi imediat. Din dragoste pentru muzica țării mele și pentru talentele vădite ce exista și nu sunt cunoscute, mă ia avântul pe dinnainte și mai fac câte una boacăna cum, poate, am făcut cu Oratoriul D-tale. Dacă aș putea aș da tot ce
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Încearcă, făcând apel la subiectul unui roman ce are În centru incestul să Îi explice indirect Alexandrei că ce se Întâmplă Între ea si fratele ei nu e decât iubire pură, nu incestuoasă, iar puritatea sentimentului ar curăța rușinea păcatului. Dragostea asta nu are șanse pentru că nu e pe bune. Dacă autorul ar fi crezut În ea, atunci Rene și sora sa ar fi avut o șansă. Dar așa, el construiește numai ca să Îmbolnăvească personajul de melancolie. Romanul ăsta după mine
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
e pe bune. Dacă autorul ar fi crezut În ea, atunci Rene și sora sa ar fi avut o șansă. Dar așa, el construiește numai ca să Îmbolnăvească personajul de melancolie. Romanul ăsta după mine nu-i nici măcar un roman de dragoste. Este doar o demonstrație a virtuților romantice și a modului simplist În care vedeau ei lumea. Dragostea nu are șanse dacă autorul nu crede În ea. Și-apoi dacă spui povestea asta unui călugăr, ea are valoare de confesiune, ceea ce
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
avut o șansă. Dar așa, el construiește numai ca să Îmbolnăvească personajul de melancolie. Romanul ăsta după mine nu-i nici măcar un roman de dragoste. Este doar o demonstrație a virtuților romantice și a modului simplist În care vedeau ei lumea. Dragostea nu are șanse dacă autorul nu crede În ea. Și-apoi dacă spui povestea asta unui călugăr, ea are valoare de confesiune, ceea ce Înseamnă că moralmente vorbind, tu ai făcut deja o alegere care nu este În favoarea sentimentelor tale profunde
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
Alexandra, cum era Alexandra sau ce făceau când erau Împreună, fapt care Îi dovedește sinceritatea. Din această cauzănici nu considera relația cu Sandu trădare a Încrederii sau nesinceritate. Erau două legături diferite: grija și iubirea față de Sandu se Împletea cu dragostea față de Alexandra, formând un sentiment unic. De asemenea, Sandu profită de sensibilitatea Cristinei, șantajând-o emoțional. Într-adevăr, pasiunea cu siguranță nu lipsea din relația lor și din acest punct de vedere legătura lor seamănă mai mult cu o poveste
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
Alexandra, formând un sentiment unic. De asemenea, Sandu profită de sensibilitatea Cristinei, șantajând-o emoțional. Într-adevăr, pasiunea cu siguranță nu lipsea din relația lor și din acest punct de vedere legătura lor seamănă mai mult cu o poveste de dragoste decât cea cu Alexandra: „simțeam că parcă suntem două surori de nedespărțit”. Tensiunea se manifestă gradat, evoluând de la liniște interioară spre conflict, disperare, agitație și din nou la o formă de liniște. Spectatorul nu este străin de stările personajelor, indifferent
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
resentimentul alcătuiesc regula, o operă barocă necunoscută nu face decât să ne bucure. În primul rând, muzica lui Rameau este frumoasă, sinceră, pură. Ascultând-o ai impresia că respiri aerul de superioară, detașată, olimpiană indiferență față de mizeriile clipei. Subiectul e dragostea, sau mai precis căutarea ei În diverse locuri exotice, pe țărmuri imaginare, unde nu există frustrare, ură și niciunul din sentimentele negative cu care ne confruntăm zilnic. Această muzică ne face să pășim senin peste toate aceste adversități. Prin intermediul cântecului
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
acționează și iluminarea deosebită a scenei, care este, pe rând, inundată de un roșu intens, al soarelui incaș, iar În scena următoare, Într-un albastru profund, irizant, al mării dominate de turci și care devine cadrul ocrotitor al poveștii de dragoste dintre protagoniștii celei de-a doua părți. De asemenea, În ultima scenă a spectacolului, o combinație ingenioasă și eficientă de linii curbe și frânte creează În jurul Zimei (Lăcrămioara Maria Hrubaru Roată), protagonista, un centru de interes care, atrăgând atenția tuturor
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
Incașilor din Peru. Iubirii dintre incașa Phani și europeanul Don Carlos i se opune dorința lui Huascar de a se căsători cu Phani, conflict care se află la baza scenei invocării Soarelui de către incaș, pentru ca Marele Zeu să fie martorul dragostei nepermise dintre un colonist și o aborigenă. Sincretismul complex al acestei scene este descris de costumele impresionante (Huascar poartă pe cap o coroană decorată cu pene În forma unui disc solar), de mișcările de dans efectuate de câteva zeci de
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
Acțiunea logosului seminal de-a lungul istoriei umanității „a înlocuit parțial haosul sau dezordinea prin «dreapta rațiune», realizată de către «creștini» de dinaintea lui Hristos, ceea ce a făcut oportună și necesară întruparea Fiului lui Dumnezeu, a Logosului total. Logosul total, expresie a dragostei supreme a dragostei supreme a lui Dumnezeu față de oameni, făcându-se ca unul dintre aceștia, și-a însușit tot ceea ce este al lor: aspirații, dureri, suferințe etc., afară de păcat. Prin aceasta El conduce lumea și istoria înainte către desăvârșire, realizând
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
de-a lungul istoriei umanității „a înlocuit parțial haosul sau dezordinea prin «dreapta rațiune», realizată de către «creștini» de dinaintea lui Hristos, ceea ce a făcut oportună și necesară întruparea Fiului lui Dumnezeu, a Logosului total. Logosul total, expresie a dragostei supreme a dragostei supreme a lui Dumnezeu față de oameni, făcându-se ca unul dintre aceștia, și-a însușit tot ceea ce este al lor: aspirații, dureri, suferințe etc., afară de păcat. Prin aceasta El conduce lumea și istoria înainte către desăvârșire, realizând, pe cât posibil, măsura
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
trebuie înțeleși ca fii prin înfiere sau adopție. Aici îl vedem pe Sfântul Irineu deplasându-se spre formula tantum-quantum, anume, că Fiul lui Dumnezeu a devenit ceea ce suntem noi pentru a ne face ceea ce este El: „Din pricina prea marii Sale dragoste, S-a făcut ceea ce suntem noi, pentru ca să ne aducă și pe noi în starea de a fi ceea ce este El”<footnote Contra ereziilor, V, P. G. VII, col. 1120; În acest sens, și Sfântul Atanasie cel Mare menționează că chipul
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
2, 5). Ca Mijlocitor, Îl facilitează pe Dumnezeu oamenilor și îi obișnuiește pe oameni să-L primească<footnote A se vedea Contra ereziilor, 3.18.7; 3.20.2; 4.28.2. footnote>. Sau invers, așa cum am mai precizat, datorită dragostei Sale infinite, El a devenit ceea ce suntem noi pentru a ne face ceea ce este El. „Cuvântul Întrupat S-a făcut om, și Fiul lui Dumnezeu S-a făcut Fiul Omului, ca să îngăduie omului să cuprindă Cuvântul lui Dumnezeu și, dobândind
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
lumina și desăvârși”, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p.277 footnote>. În același duh filocalic, Sfântul Maxim Mărturisitorul definește păcatul ca fiind „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul,„Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote>. Vorbind despre păcat, Cuviosul Nichita Stithatul marchează deosebirea dintre patimă și păcatul cu fapta. Astfel, „patima e ceea ce se mișcă în suflet, iar fapta păcătoasă ceea ce se vede
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a treia, cap. 3, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în „Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți, care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși”, vol. II, Edit
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
tradusă și îngrijită de Episcopul Roman Melchisedec (1893), în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 19, Edit. Anastasia, București, 1997, p. 45. footnote>. Prin urmare, nimic din cele create și făcute de Dumnezeu nu este rău<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a treia, cap.3, în „Filocalia...”, vol. II, p. 87. footnote>. În ce privește pe Dumnezeu, El nu poate fi creatorul răului, al păcatului, căci El nu voiește răul, fiind bunătatea absolută, Binele suprem, pe care îl exprimă prin interdependența față de
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1980, p. 225. footnote>. Scriitorul filocalic Talasie Libianul ne învață că „deprinderea virtuții sau a păcatului ne mișcă să gândim, să grăim sau să săvârșim cele bune sau cele rele”<footnote Talasie Libianul, „Despre dragoste”, suta a treia, cap. 3, în „Filocalia...”, vol. IV, Edit. Humanitas, 2000, p. 26. footnote>, astfel, singur omul este răspunzător pentru păcatele săvârșite, diavolul având putere doar asupra celor ce-i gustă momeala și consimt ispitelor lui. Sfântul Ioan Gură
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
virtuții. Acea amărăciune este dezgustătoare, grețoasă și de nesuferit, ceea ce nu pot tăgădui nici chiar cei ce se tăvălesc în rele, și numai când ne depărtăm de răutate, simțim cu strășnicie veninul ei”<footnote Ibidem, p. 234. footnote>. Numai focul dragostei de Dumnezeu poate opri sau curăța rugina păcatului pe care vrea diavolul vrea să o introducă sau a introdus-o deja în inima noastră. Alte cauze ale păcatelor relevate în literatura filocalică ar fi următoarele: mila de sine, senzualitatea, dorul
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Sfântul Siluan Athonitul, în căința sa pentru păcat, pilduitoare pentru noi, căuta o iertare atotcuprinzătoare, așa încât sufletul să simtă deslușit în sine harul. El cerea de la Dumnezeu puterea de a nu mai repeta păcatul, de este cu putință, niciodată. „Îndepărtarea dragostei lui Dumnezeu și a păcii lui Hristos de la suflet erau pentru el mai cumplite decât orice. Conștiința că Îl scârbește pe Dumnezeu, pe un asemenea Dumnezeu blând și smerit, îi era de nesuportat. Trecea prin cele mai adânci suferințe ale
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]