2,407 matches
-
Țugui despre „Duduia Otilia” (scrisori de la Otilia Cazimir), Ovid Densusianu-fiul evocă întâlnirile cu Mihai Codreanu etc. Câteva „viziuni italiene” ale lui N. Iorga sunt puse în lumină de către Florin Faifer. Volumul din 1986 aduce noi investigații istorico-literare, îndeosebi pentru zona dramaturgiei, prin mărturiile lui E. Lovinescu, Victor Ion Popa, ale Hortensiei Papadat-Bengescu, G. Ciprian, Mihail Sorbul, N. Barbu ș.a. Pot fi citite aici și Impresiile din Paris ale Matildei Cugler-Poni. Ștefan S. Gorovei scoate la lumină un eseu inedit de Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285264_a_286593]
-
între 1875 și 1884, Soacra cu trei nurori, Punguța cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Moș Nichifor Coțcariul, Povestea lui Stan Pățitul, Povestea unui om leneș, Popa Duhu și cea mai importantă scriere a sa, Amintiri din copilărie. Se poate spune că dramaturgia românească a celei de-a doua jumătăți a secolului al XlX-lea se regăsește, în ceea ce are ea mai reprezentativ, în C.l. Așa sunt, de pildă, capodoperele lui I. L. Caragiale: O noapte furtunoasă (1879), O scrisoare pierdută (1884), D-ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
inerții revoluționare, capabile să sprijine alura verticală a unor atari revendicări, marasmul literar actual (...) și unele derutante schițări de drumuri noi (...) au reușit să-l transforme în haos"131. Felix Anadam proclamă pentru această perioadă contemporană moartea prozei și a dramaturgiei oarecum în maniera manifestelor de avangardă ("leșul teatrului sinucis"). Nu se critică atât poezia "serioasă", cât surogatul care a apărut în loc. Este atacată propria generație pentru că a împrumutat, fără discernământ, toate experimentele Occidentului, se reproșează lipsa de ideal a generației
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Albatros este destul de eterogenă ca valoare. În schimb, spre deosebire de cea din Cadran, impresionează din punct de vedere cantitativ. Cei de la Albatros se străduiesc să promoveze poezia într-un moment nu tocmai prielnic pentru literatură, unul în care nici proza, nici dramaturgia nu mai reușeau să se impună. În numărul 1, apare un poem al lui Dimitrie Stelaru în tonul său bine cunoscut de frondă. E aici aceeași dorință de a-și șoca publicul, de a-l sfida, se remarcă astfel în
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
consacrată când și când o cronică, semnată de G. Munteanu. De asemenea, se inserează prezentări ale unor piese ale lui Shakespeare (Hamlet, Romeo și Julieta), Schiller (Hoții), Molière, Sofocle (Oedip rege) ș.a. Teatrul constituie subiectul a numeroase articole, precum Asupra dramaturgiei moderne (C. Săteanu), Cortina (Tudor Arghezi), Caragiale (A. Steuerman-Rodion), G. Ibrăileanu („Martira”), Jocul d-rei Marioara Voiculescu (Gala Galaction), Iașul și Caragiale (C. Alexandrescu), Arabescuri pe fruntea lui „Ali-Baba” (N. Davidescu), Două debuturi: Liciu și Penel (N. A. Bogdan). Sunt prezenți cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290111_a_291440]
-
biet om, biruit de dificultățile atingerii adevărului și de cele ale asigurării unei viețuiri decente, dar pentru posteritate devine sfânt și mucenic. Textele dramatice scrise de C. sunt producții notabile, care, fără să impresioneze prin originalitate, se înscriu în peisajul dramaturgiei contemporane. Dezvelirea (scrisă în 1983) se subsumează unui filon productiv al teatrului modern și utilizează parabola, aluzia, limbajul ambiguu și sugestiv, pentru a dezbate chestiuni moral-civice ale culpabilității, responsabilității, angoasei, pentru a dezvălui instalarea represiunii arbitrare și a totalitarismului, consimțite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
altui „filon”, de altfel înrudit, al teatrului secolului al XX-lea: cel al revizitării temelor mitologice ale Antichității și al investirii lor cu înțelesuri contemporane. Într-o Cronică electorală (1990) e abordată în tonuri grotești tema - atât de productivă în dramaturgia tuturor epocilor și atât de „fierbinte”, la noi, în primii ani de după 1989 - a luptei pentru puterea politică. În general, dramaturgia scriitoarei nu e lipsită de o dinamică a dialogului și de un umor de bună calitate, cu toate că uneori apar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
lor cu înțelesuri contemporane. Într-o Cronică electorală (1990) e abordată în tonuri grotești tema - atât de productivă în dramaturgia tuturor epocilor și atât de „fierbinte”, la noi, în primii ani de după 1989 - a luptei pentru puterea politică. În general, dramaturgia scriitoarei nu e lipsită de o dinamică a dialogului și de un umor de bună calitate, cu toate că uneori apar derapaje spre excese ludice și grotești ori secvențe prolixe. Serialul radiofonic Piața rotundă, la care C. a fost coscenaristă, s-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
povestiri de o mare diversitate tematică, aparținând unor autori ca Mihail Lungianu, N. Davidescu, I. Peltz, Al. Cazaban, N. Batzaria, I. C. Vissarion, I. Dragoslav, Nic. I. Butucescu-Constanța, N. Pora, Petru I. Dobrescu, N. Porsenna, Ion Todericiu. Dacă este firesc ca dramaturgia să nu fie inserată decât parcimonios (drama în versuri Două neamuri de Pătrașcu-Ștefești, publicată fragmentar în mai multe numere succesive), surprinde, în schimb, precaritatea criticii practicate în revistă. Se pot reține numai câteva articole cu caracter teoretic ale lui Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287300_a_288629]
-
degrabă o literă simbolică atașată lui Malcolm, pentru a transfigura un nume altminteri foarte puțin misterios și conspirativ, Malcolm Little. Nu s-a urmărit cu orice preț realizarea unui echilibru între ponderea în ansamblu a unor secțiuni distincte (proză, poezie, dramaturgie, muzică, sport etc.) și nici o politically correct selecție de personalități conform unui algoritm dictat de sex sau grup etnic, forma finală fiind rezultatul unor legături între o serie de puncte de plecare tematice și un număr de conexiuni necesare pentru
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de la lansarea piesei: Când Struguri în soare a apărut în 1959, Mișcarea drepturilor civile era în faza de început. Ca un document ce reflectă esența acelor lupte, piesa nu are egal. Pentru mulți dintre noi a fost și rămâne chintesența dramaturgiei din acea perioadă (Baraka: 10). Ca și investiția familiei Younger într-o casă dintr-o zonă albă segregată, investiția în producția piesei lui Hansberry a fost o afacere foarte riscantă. A lansa pe Broadway o piesă în care toate personajele
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
era o emblemă a spiritului american în ceea ce are el mai bun și mai rău (un alt evreu american important, Saul Bellow e legat de același Chicago ca esență a Americii). Haedicke îl consideră pe Mamet cel mai american dintre dramaturgii contemporani (Haedicke: 406), prin faptul că examinează în mod sistematic, prin întreaga sa operă (piese, filme, eseuri, romane, poezie, interviuri) efectul potențial distructiv al visului american (vezi AMERICAN DREAM), mai ales atunci când combinația sa cu spiritul individualist îl face să
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
lucra la un depozit de încălțăminte), are o cădere nervoasă, se întoarce în sud la bunicii din partea mamei, apoi reîncepe studiile universitare la University of Washington. Se transferă în cele din urmă la University of Iowa. Acolo devine interesat de dramaturgie în mod special, și își ia licența în literatură engleză în 1938. În perioada în care tânărul Williams a fost la studii, sora sa, Rose, a fost supusă unei operații de lobotomie, socotită încă practică standard în tratarea unor forme
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
52; Valeriu Cristea, Consecvența umorului, RL, 1976, 47; Valentin F. Mihăescu, Umor și gravitate, LCF, 1976, 50; Vlad Sorianu, Un prozator, ATN, 1977, 1; Valentin Tașcu, Un exercițiu de imaginație, ST, 1977, 2; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 376-378; Iorgulescu, Scriitori, 209-210; Cubleșan, Teatrul, 183-186; Mancaș, Teatrul, 62-63; Virgil Cuțitaru, „Călătoriile” lui Mircea Radu Iacoban, CL, 1980, 2; Ioan Holban, Viața și petrecerea moldovenilor, CRC, 1980, 47; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, II, București, 1980, 76-90
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
Holban, Viața și petrecerea moldovenilor, CRC, 1980, 47; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, II, București, 1980, 76-90; Vlad Sorianu, Epică și reconstituire, ATN, 1981, 2; Ilieș Câmpeanu, Radiografia unei epoci, CNT, 1981, 24; Brădățeanu, Istoria, III, 240-243; Diaconescu, Dramaturgi, 202-207; Faifer, Dramaturgia, 65-70; Ghițulescu, O panoramă, 250-256; Cosma, Romanul, I, 212-213; Mircea Radu Iacoban, DRI, 5-13; Dicț. scriit. rom., II, 549-550; Ghițulescu, Istoria, 366-370; Micu, Ist. lit., 671-672; Popa, Ist. lit., II, 964. D.Gr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
prozatorului. Ca teatrolog, nu atât istoria, cât actualitatea genului dramatic îl interesează. Totuși, Alecsandri și dublul său (1980) este o coerentă, necesară și stimulatoare relectură a subiectului. O panoramă a literaturii dramatice române contemporane (1984), dar mai cu seamă Istoria dramaturgiei române contemporane (2000) dau măsura unei îndelungate activități gazetărești, de cronicar de spectacol. Lucrarea nu procedează la structurări tematice, pe direcții stilistice definitorii, care să îmbine sociologia cu estetica și tematismul cu evoluția formelor spectacologice, astfel încât să se vadă liniile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287275_a_288604]
-
somn, Cluj-Napoca, 1978; Alecsandri și dublul său, București, 1980; Omul de nisip, Cluj-Napoca, 1982; ed. 2, postfață Irina Petraș, București, 2002; O panoramă a literaturii dramatice române contemporane, Cluj-Napoca, 1984; Oglinda lui Narcis, Cluj-Napoca, 1986; Wiener Walzer, București, 1999; Istoria dramaturgiei române contemporane, București, 2000; Cartea cu păpuși a Teatrului Gulliver (1952-2002), Galați, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Starea frazei, RL, 1978, 25; Nicolae Oprea, Între proză și teatru, VR, 1978, 6; Valentin Tașcu, Romanul unui spectacol, ST, 1982, 11; Ștefan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287275_a_288604]
-
scriit. rom., II, 403-405; Dan C. Mihăilescu, Singurătăți cu fantasme, „22”, 1999, 20; Vlad Sorianu, Un roman al amiezelor, CL, 1999, 10; Florin Faifer, O carte fundamentală, CRC, 2001, 10; Dicț. analitic, III, 217-219; Doina Modola, Un incitant roman al dramaturgiei, APF, 2002, 3. D.C.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287275_a_288604]
-
înșelătoare ale unei realități născute artificios în afara determinărilor istorice ale culturii. Chiar dacă generalizările nu sunt decât premise care au rostul să incite la meditație, G. pledează convingător pentru continuitatea ascendentă a dramei pe direcțiile curentului irlandez și continental. Predilecția pentru dramaturgie este evidentă și în Orientări în literatura străină (1958), deși aici sfera de interes depășește substanțial problemele teatrului, care continuă să ocupe totuși primul loc. Expunerea densă, cu incursiuni istorico-literare, probează, pe baza argumentelor biografice și artistice, încadrarea scriitorilor în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
mediu constrângător, aspirația spre durabilitate, luciditatea trăirii, așteptarea și speranța, ca în Ultimul peisaj al Orașului Cenușiu (1946), Primăvară în Valea Jiului (1949), Întâmplări din Marea Răscoală (1953), Balade (1956) și Ultimul peisaj (1974). Mai frecventă în preocupările din anii ’70, dramaturgia, spre care își îndreaptă interesul încă din 1955 cu Tudor din Vladimiri, va stărui, în Zodia Taurului (1972), Teatru (1975), Istorii dramatice (1977), Pathetica ’77 (1977), îndeosebi pe momente și personalități istorice, pe care autorul va încerca să le evoce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
213-223; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 169-181; Constantin Cubleșan, „Istorii dramatice”, TR, 1978, 10; Alexandru Balaci, Studii și note literare, București, 1979, 215-221; Ion Toboșaru, Istoria românilor în opera lui Mihnea Gheorghiu, F, 1983, 1; Diaconescu, Dramaturgi, 234-239; Faifer, Dramaturgia, 57-64; Dan Grigorescu, Umanism militant, RL, 1984, 30; Florian Potra, „Flori de tutun”, VR, 1984, 9; Velea, Universaliști, 119-130; Dicț. scriit.rom., II, 371-374; Ghițulescu, Istoria, 428-430; Popa, Ist. lit., II, 1077-1078; Oana Soare, De vorbă cu Mihnea Gheorghiu, CC
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
se axează pe o evocare afectuoasă a personalității tatălui, acrobatul, care devine personaj într-o epică de factură parabolică, incluzând aluzii la contemporaneitate. Tot din lumea circului se inspiră și piesa pentru copii Vrăjitoarea Cik... la circ, reprezentând debutul în dramaturgie al autorului, pusă în scenă în 1986 la Teatrul Național din Cluj-Napoca și ulterior la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești. SCRIERI: Spărgătorii de vitrine, Cluj-Napoca, 1984; Gigantica, Cluj-Napoca, 1988. Repere bibliografice: Mircea Muthu, „Spărgătorii de vitrine”, ST, 1984, 6; Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288436_a_289765]
-
ale unor scriitori străini, apar povestiri semnate de Ov. S. Crohmălniceanu, Constantin Abăluță, Vasile Andru, Constantin Cubleșan. Literatura memorialistică este amplu reprezentată prin numeroase pagini de jurnal, autori fiind Liviu Rebreanu, Veturia Goga, Mircea Eliade, Radu Petrescu, Adrian Marino. Cu dramaturgie figurează Radu Stanca (Madona cu zâmbetul), Horia Lovinescu, Marin Sorescu, Ileana Vulpescu, D. R. Popescu, Iosif Naghiu. O secțiune permanentă revine criticii literare, axată pe fenomenul literar actual și ilustrată de Mircea Zaciu, Silvia Urdea, Mihai Sin, Dan Culcer, Serafim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
încă mai adânc, și Victor Papilian), dar nu în spirit ortodoxist. Opera lui Mateiu I. Caragiale se află la antipodul oricărui fel de t. Amprente, dar fără specific gândirist, conține proza lui Pavel Dan și a lui Ion Vlasiu. În dramaturgie orientarea există în varianta sămănătoristă, nu gândiristă, la Victor Ion Popa, la I. Valjean, și tot sămănătorismul predomină în piesele lui V. Voiculescu, chiar dacă una dintre ele, La pragul minunii, poate fi raportată și la gândirism. Antisămănătorist declarat, Blaga a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
destinul îi oferă. Există și reversul imaginii idilice, luminoase a unei mame cinstite, corecte, care își educă copiii cu simțul responsabilității, astfel de pilde, date de ma-rii noștri scriitori, despre cum nu trebuie să fie niște mame, ne întâmpină în dramaturgia lui Vasile Alecsandri sau în schițele lui I.L. Caragiale, „Vizită...” ori „D-l Goe...”, ca să nu le cităm decât pe cele mai cunoscute. Mame prea indulgente, preocupate doar de moda timpului, superficiale, nerealiste, adulându-și progeniturile fără spirit critic, admițând
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]