1,424 matches
-
-ți mai pierde vremea cu el, cheam-o direct pe ea la sediu! N-ar fi prima oară!... Mda! Nu e rău, să vedem mai departe! S-a respectat procedurile? Bagajul a fost verificatla venire și la plecare? Materiale cu conținut dușmănos? — Numai la venire! Reviste de exil, cu titluri sămănătoriste, Florile dalbe, Sculați, colindători... * — Ce reviste? Vorbește ca un ofițer, locotenent Matei, că nu mai ești detașat la cursul lu’ tov Noica! Avem o adresă de la grăniceri, pe baza unei semnalări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
comuna Cărbunești-Dolj, fiul lui Ion și al Mariei, de profesie biolog, În prezent Îndeplinind funcția de director al Institutului European... — Ce dracu’, te credeam băiat deștept, locotenente! Lasă astea, mergi mai repede! Așa! Dă-i bătaie! — ... În condițiile creșterii acțiunilor dușmănoase Îndreptate contra statului nostru de grupările de transfugi din străinătate, se impun următoarele obiective: 1. Stabilirea cît mai exactă a legăturilor lui MANU TRAIAN cu MORA AUGUSTIN, președintele „Academiei Române” din Paris, Roma și München, cunoscută ca oficină de informare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
impun următoarele obiective: 1. Stabilirea cît mai exactă a legăturilor lui MANU TRAIAN cu MORA AUGUSTIN, președintele „Academiei Române” din Paris, Roma și München, cunoscută ca oficină de informare și spionaj a țărilor capitaliste. 2. Descoperirea planului de activitate al grupării dușmănoase de transfugi cu numele „Academia Română” pe anul În curs și a transfugilor cu funcții de conducere, identificați cu toate legăturile lor. 3. Stabilirea legăturilor din țară ale transfugilor. * — Da, ăsta e un obiectiv care trebuie penetrat! Deși nu mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
uitat că trebuie să mergem cu colinda în Rediu?, murmură întrebător Dimitrie. Până la noapte mai e vreme. Hai, mai bine de mi-ai ajuta să tai porcul! rugă Fetea. Cei doi bărbați porniră spre cotețul animalului de sacrificat, înfruntând pornirile dușmănoase ale crivățului. Animalul porni a grohăi amenințător, parcă dorind, în ultima clipă, să dea o lecție stăpânului egoist. Copiii priveau, cu luare aminte, la pregătirile celor doi bărbați, îngânând colinde, învățate de la părinții lor: A veni de mult, de Sus
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
fiindcă, văzând că se zbate singură în zadar și că nu poate ține deloc pasul cu eschivele rapizi ale băiatului, încercă să se înfrâneze pe cât posibil și să se mulțumească numai să-i vorbească. Gâfâia, însă, puternic. Avea o mutră dușmănoasă, răutăcioasă și autoritară, încât stârnise teribil spaima în Șerban; niciodată n-o mai văzuse așa, cu toate că se poate spune că el „avea experiență” aici. Se uita la ea și o găsea foarte respingătoare. În cameră, totul era numai urlete din partea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
străbătut Marea Egee. Am pierdut, oare, trecerea prin Dardanele? Probabil că da. După prânz, vom intra în Bosfor. Toate aceste nume aveau, până acum, în mintea mea o rezonanță melodioasă, meridională. Nu mi-am închipuit niciodată că Marea Egee ar putea fi dușmănoasă. Mi-o imaginam plină de soare, de un albastru molatec, ușor pervers. Dacă mitologia plasează sirenele în Mediterană, Marea Egee mi se părea un fel de "bazin" unde se hîr-loneau nereidele. Nici ceea ce se vede acum afară nu e de natură
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ajungea tocmai la acest grad de disperare. - Aș vrea să știu, spuse lent Enro cel Roșu, ce te-a făcut să te oprești în centrul de control și să privești pe fereastră. De ce fereastra? Părea preocupat. Ochii nu-i erau dușmănoși, dar scânteiau întrebători. - La urma urmelor, ai mai văzut orașul? Gosseyn nu putu să răspundă. Întrebarea amenința cu topirea lui Ashargin. Gosseyn ducea o luptă sălbatică pentru a-și păstra controlul, în vreme ce fața lui Enro lua o expresie de satisfacție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
tot mai mult, și o pornesc înapoi spre port, mai înainte de ora ce mi-o fixasem, grăbindu-mă tot mai mult pe drum, și ultimii pași făcîndu-i alergând. De obicei, în astfel de clipe o găsesc străină, fără să fie dușmănoasă, dar nici prietenă, ca și cum suferința ei devenise prea mare ca să mai aibă nevoie de agitații. În mânia împotriva mea, pierde orice control al vorbelor, mă pedepsește cu orice simte instinctiv că m-ar îndurera mai mult, și nu o dată, în
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
fiindcă Rareș se întorcea răvășit și nedumerit spre el, Radocea îi răcnea drept în față: Ai auzit ce-a spus? N-ai auzit? Lenghel Iosif! Ăsta cică a câștigat concursul!... În jur mulțimea sâsâia și vocifera iritată, întorcându-se vădit dușmănoasă către ei și chiar și domnul Mocanu, stând în picioare pe estradă, își întorcea capul în direcția lor, deși Rareș nu pricepea cum de furia lor se făcuse auzită atât de departe, tocmai până la estradă, unde abia se vedea un
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
și a tot ce e mai rău pe lume. Și, de-ar fi trecut la atacul zonei, de unul singur, ar mai fi fost cum ar mai fi fost, însă, banditul, și-a găsit, drept sprijin, slugi credincioase lui și dușmănoase locurilor lor natale, făcând, cu veneticul, bună cârdășie, întru sărăcirea locurilor. În ce mod? În a tăia, de sus și până jos, pe întregul versant, tot ce fusese, de la străbuni, lăsată, moștenire: pădurile. Păduri, păduri de tot felul.. Sus păduri
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ursuză se sparg Mii de scoici negre la maluri Și cochilii aduse din larg Sunt aruncate spre moarte Doamne, câtă nedreptate! Devin fire de nisip Grosier, apoi mai fin Este crudul lor destin. Cerul s-a învinețit Marea, fiară încolțită Dușmănoasă, urâțită Pescăruși țipă strident Zeul Mării încruntat Ține strâns acel trident Totul este iminent. Anne Marie BEJLIU Referințe critice “... despre Anne Marie Bejliu... prefața volumului Geometria sufletului scrisă de doamna Iolanda Malamen surâs (viața tablourilor uitate de zeci de ani
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
din spate, tresărind. Noi, tovarășe, am lichidat monopolurile, declară el cu alt glas. I-am silit pe toți capitaliștii să devină simpli cetățeni. Bineînțeles că pe ăia care s-au dedat pe urmă la acte de sabotaje și la uneltiri dușmănoase contra regimului i-am trimis acolo unde le e locul: după gratii!... Dușmanii regimului nu pot să rămână în libertate! Legea luptei de clasă, tovarășe!... Nando Rossi ascultase în tăcere, uitându-se la Gheorghiu-Dej cu o anumită rezervă. Vorbiți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nou, cu un înalt nivel de conștiință... ăăă..., devotat partidului și poporului muncitor..., precum și întărirea vigilenței revoluționare trebuie să stea zi și noapte, ceas de ceas și clipă de clipă... ăăă..., în atenția voastră, tovarăși, ca să închideți gura... aaa... elementelor dușmănoase, ca Ilie al lui Păstârnac!... sublinie doct activistul Ilici Vasile, cu degetul arătător ridicat în aer ca un băț. În biroul vicepreședintelui se făcu tăcere și atunci Podoleanu, profitând de ocazie, îl recomandă pe Stelian, cu vorbe măgulitoare, celorlalți, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
burgheze și reacționare, tovarăși studenți?... Cum se poate așa ceva?... De-asta vă ține partidul și guvernul la școală?... Iar dumitale, tovarășe, continuă vigilentul, întorcându-se cu trupul lui mătăhălos spre tânărul poet, cine ți-a permis să faci aici agitație dușmănoasă?... Poetul se uită o clipă la matahală, apoi catadicsi să spună, ridicând nonșalant din umeri și privindu-i pe studenți, cu aerul că doar lor merita să li se adreseze: Haideți acasă, măi băieți, că aici s-a stricat atmosfera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
putea reprezenta o amenințare pentru puii lor gata să se nască; pe rînd, l-au studiat apoi toți ceilalți membri ai haitei. L-au împins cu boturile, să-l zgîndăre și să-l facă să scoată la lumină orice intenție dușmănoasă; l-au luat apoi la întrebări. Dar el abia dacă-i înțelegea. Era un pui al nimănui, rătăcit prin pădure, și ăsta s-a dovedit a fi norocul lui: să-și găsească loc în numeroasa familie de lupi. E adevărat
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
se apropie mai mult. Da! Își vor găsi complici în preajma Omului. Lupii captivi, cu siguranță, vor fi fericiți să-i vadă și să-i ajute. Erau atît de aproape! Dar, cînd se așteptau mai puțin, aerul se umplu de glasuri dușmănoase. Vîntul își schimbase brusc direcția. Fuseseră deconspirați; lupi furioși, priponiți la gura unui adăpost uriaș, strigau la ei amenințător, dezgolindu-și dinții, amenințînd să-i sfîșie, repezindu-se să-i ajungă. O, cîtă furie se afla în privirile lor pătimașe
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
pe prizonier. Îl privi, așadar, încercând să și-l închipuie cu fața schimonosită de furie. Dar nu izbutea. Nu vedea decât o privire întunecată și strălucitoare și o gură animalică. - De ce l-ai omorât? spuse, cu o voce atât de dușmănoasă, încât fu uimit el însuși când se auzi. Arabul privi în lături. - A fugit. Am alergat după el. Înălță către Daru niște ochi întrebători și triști. - Și acum ce-or să-mi facă? - Ți-e frică? Prizonierul se crispă, ferindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
adresă direct unuia dintre oameni, care negă dând din cap. Comandantul spuse atunci câteva cuvinte cu o voce poruncitoare. Omul se desprinse dintre ceilalți, oprindu-se în fața lui d'Arrast, și-i arătă drumul cu mâna. Dar privirea lui era dușmănoasă. Era un bărbat destul de vârstnic, cu părul încărunțit, lânos și scurt, cu fața îngustă și zbârcită. Avea trupul încă tânăr, umerii uscați și zdraveni iar sub pantalonii de pânză și sub cămașa zdrențuită i se ghiceau mușchii puternici. O luară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
că fratele său făcuse o alegere bună. Tovarășul Coriolan cosește, veni În sfârșit răspunsul. Cosește? se miră Semproniu. Taie iarbă la câini, dacă vi se pare mai potrivit cu funcția lui de fost activist, zise Marta ridicând ochii cenușii luminoși, când dușmănoși, când prietenoși. Semproniu ciuli urechile. Prin geamul deschis al camerei se auzea foșnetul unei coase folosită cu pricepere. Își așeză cu grijă geamantanul În spatele unui fotoliu cu arcurile rupte, puse trandafirul Într-o vază de cristal lângă un buchet de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cam în silă. Din când în când, sictirit și dezorganizat, dar tot neîndoindu- se, în adâncurile sufletului său, că i se joacă o farsă urâtă, examina pielea de elefant pictat a tabloului și o înjura printre dinți. Uite ce mustăți dușmănoase putuse avea și hibridul acesta, rezultat, într-adevăr, din amestecul trăsăturilor unui Robin, pleoștit și confuz, turnate pe o țeastă de Dali melodramatic. - Ce seară, domnule Floyd! Ce spirituală și rarisimă seară! Cât am fi vrut să se afle aici
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
prispă la mine și-mi zice: "Mărgiculițo! Amoarea mea. Împrumută-mi și mie fărașul. Fiindcă sânt trist... Mi-s gândurile ca gândacii. Și simt c-am devenit, de prisos, chiar și cenușă." - Ți-a spus el, ție, amoarea lui? tuși dușmănoasă madam Nicolici. Mai vorbea el cu tine, după ce te prinsese cu cercetașii?!... Ți-a mai făcut vizite, după Crematoriu? Și de unde până unde ați ajuns voi la Mărgiculițo? 359 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI dicția, pe care Yahweh (sau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a păstrat niște relații relativ agreabile, dar, de fiecare dată când Fiona încerca să intervină și ea în conversație, puștiul se schimba vizibil, iar ochii i se întunecau, iar privirea îi devenea disprețuitoare. Într-o duminică după-amiaza, sătulă de atitudinea dușmănoasă a lui Jake, Fiona l-a luat la întrebări. Care e problema ta? a vrut ea să știe. Oricine ar crede că eu sunt motivul pentru care părinții tăi s-au despărțit. Dar dă-mi voie să-ți aduc aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
indivizi izolați, și cu puține sărbători și activități de grup asociate de obicei cu comunitățile strâns unite. Și fără infracțiuni. Vultur-în-Zbor avea totuși senzația că un astfel de sistem, cu astfel de oameni, nuputea funcționa decât în prezența vreunei forțe dușmănoase copleșitor de puternice, de care le era tuturor atât de frică, încât diferențele dispăreau în fața nevoii comune de a găsi o cale de supraviețuire. Ceea ce ducea iar la explicațiile lui Virgil Jones - și la Grimus. Când se gândea la ast
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
de-onoare. Disprețuește viața, Înclină-te de sara și până dimineața, Trufașule obscure - te crede sfânt și-ales, Un om din altă carne făcut - și cu eres Poporul se-nchina-va chiar la a tale oase. Învie, măgulește tu patimi dușmănoase, Invidia și ura botează-le virtuți, {EminescuOpIV 301} Numește brav pe gâde, isteți pe cei astuți, 105Din patimi a mulțimii fă scară de mărire Și te-or urma cu toții în vecinică orbire. C-o frază lingușește deșertăciunea lor, Din risipite
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
șireți, Iar patimelor rele viclenii le dau preț. "Sămînța roditoare se cade ca să sameni. "Ca să fii domn, se cade să-i iei adânc pe oameni. "Voiești ca să se-nchine cu toți l-a tale oase, Atunci învie într-înșii pornirea dușmănoasă, Invidia și ura botează-le virtuți, Numește-erou pe-un gâde ca fierul să-i ascuți, Pe cel viclean și neted numește-l înțelept, "Nebun zi-i celui nobil și simplu celui drept, "Din patimi a mulțimii fă scară la mărire
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]