1,046 matches
-
mai ales al fiscului. Așa că i-am lăsat pe aceștia deoparte în sărăcia lor, și am continuat investigația. Un tânăr a spus că-i ascunde într-un furtun de aspirator, o gospodină în frigider ascunși întrun pui congelat, altul sub dușumea, altul în cartea de rugăciuni... Pe un cetățean care trecea trudnic pe două cărări și ceva, nu l-am mai întrebat unde își ține banii, fiindcă mi s-a părut că ar fi pierdere de vreme pentru mine, poate chiar
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și răngi, bucățică cu bucățică. Tortura a început la ora 19 și a durat până la ora 22, fără întrerupere. La acel moment, ora 22, CORNELIU NIȚĂ era mort. Măruntaiele erau zdrobite, când l-au dezlegat și l-au coborât pe dușumea nu mai semăna a om. Era o masă de carne, nu mai avea nici sânge deoarece se scursese în timpul schingiuirilor. Aleșii poporului și instituțiile de stat tac. Nu vor să-și recitească viața și să-și recunoască grelele păcate și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
asta vreo două minute. — E tare plicticos. — Gura! Maiorul Gagarin către centrul de control. Am aterizat în siguranță pe Marte și acum caut semne de viață inteligentă. Deocamdată nu văd decât câteva... hei, ce-i asta? Un obiect strălucitor de pe dușumeaua camerei copiilor i-a atras privirea și pedalează spre el cât poate de repede; dar Hilary ajunge prima la el. — O jumătate de coroană! Hilary acoperă moneda cu mâna și ochii îi sticlesc, încântată de victoria ei. Maiorul Gagarin iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Hilary se pune pe răcnit în timp ce Roddy mărește presiunea, până când dintr-odată se aude o pocnitură: zgomot de oase strivite și sfărâmate. Hilary urlă de durere și fratele ei își ridică talpa și ia calm moneda de pe jos, satisfăcut. Pe dușumeaua camerei de copii e sânge. Hilary îl vede și țipetele ei devin tot mai ascuțite și mai sălbatice până când sunt suficient de puternice pentru a o trezi și pe bona Gannet din letargia produsă de cacao. La parter, petrecerea este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
oameni îndoliați, care se întindea în spate pe o lungime de nouă kilometri și în față pe o lungime de cinci kilometri. ...Si vous dormez, si vous rêvez, acceptez vos rêves. C’est le rôle du dormeur... Plicul căzu pe dușumea. Trezit imediat de sosirea lui, cum nimic altceva nu m-ar fi putut trezi, mi-am dat jos picioarele din pat și m-am repezit în hol să-l iau. Avea un timbru splendid și era adresat „Stimatului domn Owen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
născută din conviețuirea comună în condiții vitrege. Din pachet răsare un teanc de bancnote purtând chipuri străine cu chelii, mustăți, bărbi, cușme, fireturi, cioc. Dintre hârtii ceva cade pe jos, un obiect mic și tare care face zgomot când lovește dușumeaua. Femeia se așează în genunchi și începe să caute pe dibuite, nu vrea să aprindă lumina să trezească copilul. Felinarul din poartă ajunge. În sfârșit mâna pipăie ceva tare, la marginea preșului. Degetele știu deja ce e. ─ Prost am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
la prindere. Jocul se continuă până se prind 3-4 jucători după care se alege alt urs. Indicații metodice Inițial jocul se desfășoară cu rostirea textului stând pe loc, ulterior se asociază rostirea textului cu deplasare. 47.Lupta în cerc Pe dușumea se desenează cu creta un cerc cu o rază de 1,5 metri. Doi jucători intră în cerc și apucă fiecare zdravăn capetele unei prăjini lungă de doi metri. Fiecare din ei caută să scoată pe celălalt din cerc. Adversarul
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
pe celălalt din cerc. Adversarul poate fi tras sau împins, în nici un caz lovit. Cel care iese din cerc se penalizează cu un punct iar zece puncte de penalizare aduc eliminarea lui și, deci, victoria adversarului. 48.Cine învinge Pe dușumea se trage cu creta o linie. Doi jucători stau față în față ținând mâinile la spate cu marginea laterală a piciorului lipită de linia de cretă. La semnalul conducătorului jocului fiecare caută să și împingă adversarul făcându-l să-și
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
un măr. Jucătorii vor încerca să muște stând în genunchi în fața vasului cu mâinile la spate. Încercările durează două minute. Cel ce reușește să muște mărul, poate să-l mănânce în liniște. 59.Ciugulitul Jucătorul se așază în genunchi pe dușumea cu mâinile la spate. În față, la lungimea antebrațului și palmei întinse se plasează o cutie de chibrituri: prin aplecare în față, cutia trebuie ridicată cu gura. 60. Cine se poate apleca Se pune pe dușumea, lipită de perete, o
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
așază în genunchi pe dușumea cu mâinile la spate. În față, la lungimea antebrațului și palmei întinse se plasează o cutie de chibrituri: prin aplecare în față, cutia trebuie ridicată cu gura. 60. Cine se poate apleca Se pune pe dușumea, lipită de perete, o cutie de chibrituri. Jucătorul, cu picioarele depărtate, stă deasupra cutiei având spatele și călcâiele lipite de perete. El trebuie să încerce să ridice cu mâna cutia cu chibrituri aplecându-se înainte fără a dezlipi călcâiele de
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
pentru mine, pentru revigorarea trupului acesta ieșit cu abia o lună În urmă din iarnă. Avocatul bătu la ușă, o femeie de statură mijlocie, puțin grasă, ne deschise, intrarăm În antreul dreptunghiular, cu un scaun și un bufet, iar pe dușumea un covor oarecare, se vedea: „casă de oameni săraci”, apoi furăm poftiți - deschise ușa aceeași femeie - În odaia din stîngă. Era o cameră luminoasă, soarele pătrundea prin două ferestre cu lemnul scrijelat, vopseaua - În parte căzută. În dreptul ușii un pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
-mi suport zilnic semenii (mă repet, Îmi pare rău). Ei nu știu și nu vor să știe de ce trebuie să scrii ca un buldog. Cu dinții sticlind, bale-n jurul botului, gîfÎind, fără recreație, fără telefon, pînă cazi ghemotoc pe dușumea cu degetele de la picioare-n extensie completă. PÎnă ți se rupe ceva În cap. Un nerv, un centru psihic, o glandă. O speranță. Neclară. Strălucitoare. Semenilor nu li se rupe nimic, sînt nemuritori. Ceea ce-mi provoacă iar acea nostalgie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe curva. O demască Însă celălalt frate, și mai mare, care lucrează-ntîmplător pentru același grec ticălos (Gheorghe Dinică), dar pe macara. Are loc o scenă violentă Între frați, În care se văd sînii ei. Mama lor (Luminița Gheorghiu) plînge, freacă dușumeaua, gătește, se dă cu ruj ca să-l farmece pe director, nu-l farmecă și țipă. Fane reușește În cele din urmă să participe la o manifestație muncitorească, ia cuvîntul, strigă ca Vasile Roaită cu sirena-n mînă și acuză lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
lui Petrică... ― Bine te-am găsit, Nicule, și iartă-mi figura asta de zurbagiu! ― Da’ ce s-a Întâmplat, omule? ― Iaca că tocmai am avut oarece „discuție amicală” cu portarul și mai-mai să... - a răspuns Petrică, lovind cu bastonul În dușumea. ― M-ai făcut curios. Povestește-mi. Petrică i-a descris Întâlnirea cu ipochimenul de la poartă, amuzându-se. În final, a răbufnit: ― Dacă acestor porci nu le dai peste sfârlă, ai pierdut partida. Acea Încrâncenare de pe front, unde nu aveai de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Nu-i altă soluție. Boemul meu cîine (face numai ce vrea el să facă și-l înțeleg: nici eu nu sînt omul care face tot ce i se spune) a apăsat clanța, a intrat înăuntru nonșalant, s-a lungit-lățit pe dușumea și-mi reproșează: Sufăr de căldură pentru că-s mare. Nu m-ai spălat cu furtunul azi. Nu-i prea subtil mirosul lui Tano, mă scuz eu. Îmi spune că are în pensiune o "tomberoneză" și revine la proiectul cărții-dialog. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
lipsea tipografia. Numai în boockătăria§§§§§§§§§ mea mai mirosea vag ca-n vechea tipografie în plumb: cum miroase, cîteodată, marea. În "pauza de lapte", motoarele tăceau, mașinile rămîneau nemișcate. Mă imaginam într-un muzeu al păsărilor exotice, demult dispărute. Pe urmă, dușumelele vibrau, mașinile plane își deschideau pliscurile, rotativa gîfîia. Tipografia intra, din nou, în stadiul de fierbere. Trecut prin timp, totul se decolorează, cum se decolorează cerneala de tipar. Cînd am curajul să deschid caseta cu amintiri ("caseta cu șerpi", cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nostru apartament Într-un anunț din Village Voice, iar eu nici nu-l văzusem Încă. Mă sunase la serviciu de pe celularul ei, chiar În mijlocul zilei, și zbierase: L-am găsit! L-am găsit! E perfect! Are baie cu apă curentă, dușumea de lemn cu un număr minim de gâlme și am petrecut patru minute Întregi acolo fără să văd măcar un șoarece sau un gândac. Poți să vii să-l vezi acum? — Ești drogată? șoptisem eu. Ea e aici, ceea ce Înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
În soba de tuci duduia focul. Acoperi mai multe file cu o lesniciune de parcă i-ar fi dictat cineva. Gândurile i se înșirau ca mărgelele pe ață. Fumul de tutun îi învăluia capul ca un nouraș de vată, iar pe dușumele mucurile aruncate la întîmplare punctau pauzele inspirației lui ziaristice. Pe la cinci, când începea să se întunece, nu-i mai lipsea decât o încheiere de efect. Ca să-și scormonească avântul reciti tot articolul, mormăind și cu glas câte o frază ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și zise scîncit: ― Unde să fug ?... Scapă-mă!... Ce să fac ? Petre nu voia să se înduioșeze. Repetă mai aspru: ― Fă ce te-o îndrepta Dumnezeu, cucoană, numai nu zăbovi deloc... Ieși morfolindu-și sfârșitul. Nadina îi auzi bocancii pe dușumele. Își căută ciorapii, bălăbănind cu mâna lângă canapea și șoșăind din buzele uscate, parcă ar fi vorbit cu cineva: ― Trebuie să plec... Unde să plec?... Doamne, Doamne, unde să plec? 3 Platamonu, ieșind azi-noapte, ca în toate nopțile, să dea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
trăsni peste obraz o palmă atât de zdravănă, de plescăi, parc-ar fi dat cu o lopată. ― Nu da, Chirilă! apucă să strige Platamonu. În clipa aceea, însă, țăranii tăbărau peste ei cu pumnii și cu picioarele, tăvălindu-i pe dușumelele cerdacului. Avocatul Stavrat țipa desperat: ― Nu mă omorâți, fraților!... Eu nu-s de aici!... Aoleu! Din casă izbucniră strigătele doamnei Platamonu și ale femeilor, care se amestecau în zgomotul loviturilor și al răcnetelor. Încaierărea ținu numai câteva momente. Apoi răsună
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
făcu Chirilă, ridicîndu-se. ― Pune-i-le pe piept, nea Chirilă, să-și facă tocană din ele! zise gros Nicolae Dragoș, întorcîndu-se cu scârbă. Câteva râsete izbucniră, apoi strigăte ș-apoi gălăgia, care se potolise un răstimp. Aristide rămăsese întins pe dușumele, gemând. Arendașul se smulse dintre țăranii ce-l ținuseră și se aruncă la fiul său: ― Dragul tatii, dragul tatii... Of, tîlharii! Chirilă Păun coborî cu Nicolae în curte, iar ceilalți îi urmară, lărmăluind în neștire. Platamonu însă se dezmetici brusc
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai neglijenți, credeau c-or să fie veșnici. Făceau treaba de mântuială, puțin le păsa. Îi urmăreau pe față, fără să știe că asta era marea lor slăbiciune. Oamenii știau și se fereau. Să dai năvală peste ei, să scoți dușumele, să răscolești prin dulapuri, să spargi sobele, să scormonești prin grădină... să pierzi vremea cu fel de fel de torturi... Prostii medievale... Vocea șuieră de foarte aproape, satisfăcută : — Acum nici măcar nu trebuie să-i cauți, ca să-i găsești. Nu e
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
la ceva... cugetă Costică. Tu ești mai nou pe-aici, habar n-ai ce înseamnă să te ducă la secție... — Sunt și ei oameni, insistă Coltuc. — Păi, tocmai că sunt oameni... Cui, pana mea, îi place să spele veceuri și dușumele ? — Nimeni nu freacă dușumelele mai bine decât un orb, proclamă Fane, cu aerul lui grav. — Iar mandea e regele veceurilor, se făli Costică. Nu mă-ntreba cum arată sceptrul... — Cu mine nu prea au ce face... medită Coltuc. — Orice om
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Tu ești mai nou pe-aici, habar n-ai ce înseamnă să te ducă la secție... — Sunt și ei oameni, insistă Coltuc. — Păi, tocmai că sunt oameni... Cui, pana mea, îi place să spele veceuri și dușumele ? — Nimeni nu freacă dușumelele mai bine decât un orb, proclamă Fane, cu aerul lui grav. — Iar mandea e regele veceurilor, se făli Costică. Nu mă-ntreba cum arată sceptrul... — Cu mine nu prea au ce face... medită Coltuc. — Orice om e bun la ceva
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
vreau ? Chiar și lângă o groapă ca asta care miroase ca dracu’... Dacă n-ai buletin, hotărî Calu, atuncea nu exiști. N-ai niciun drept din alea bune pe lumea asta, doar dacă vrei să mănânci bătaie sau să freci dușumele la bulău... N-ai adresă, n-ai nume, n-ai nimic... Nu exiști... Da’ ce-s io, copac ? se revoltă Iadeș. — Ar fi fost bine, râse Calu, ridicându-și buzele peste zăbală. Măcar aveai locu’ tău pe pământ. Nici măcar copac
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]