2,216 matches
-
predomine ideile aduse din țările în care își făcuseră educația. Din acest motiv, duelul, de cele mai multe ori provocat pueril, era la ordinea zilei” (D. Ivănescu, Alexandru Ioan Cuza în conștiința posterității, Junimea, Iași, 2001, p. 25). Fapt la fel de interesant, aceste dueluri au încetat destul de repede. Vasile Alecsandri însuși ne explică de ce: la reconcilierea dintre „francezi” și „nemți” au contribuit „timpul, relațiile sociale din zi în zi mai strânse, comunitatea de aspirări către același viitor” (apud D. Ivănescu, op. cit., p. 26). Pornind
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
timpul, relațiile sociale din zi în zi mai strânse, comunitatea de aspirări către același viitor” (apud D. Ivănescu, op. cit., p. 26). Pornind de la această fascinantă poveste, se poate scrie chiar o istorie a României, ritmată și structurată de alternanța dintre „duel” (în sens larg) și reconciliere. Cu alte cuvinte, o istorie a războaielor noastre culturale. 6. Vezi Sorin Adam Matei, Boierii minții. Intelectualii români între grupurile de prestigiu și piața liberă a ideilor, Compania, București, 2004. Cartea - începând cu unele părți
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pătrundă în sanctuarul fericirii conjugale? deși, orice ar face Pașa, tot nu-l poate alunga din patul său pe cel mai faimos Lothario, căci, vai! toți pești dorm în același pat! După cum, pe uscat, doamnele pricinuiesc adesea cele mai teribile dueluri între admiratorii lor rivali, balenele sînt uneori cauza unor lupte pe viață și pe moarte, între bărbătușii ce le îndrăgesc. Aceștia se duelează cu lungile lor fălci inferioare, ajungînd uneori să și le vîre una într-alta; ei luptă astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
după încheierea păcii reintră în barou ca avocat pledant. Membru, de la înființare, al Societății Scriitorilor Români, este ales în mai multe rânduri în comitetul de conducere. Avea reputația unui sportiv desăvârșit și a unui specialist în codul onoarei și al duelului. A fost asasinat de tâlhari în locuința lui din București. C. debutează cu versuri în „Lumea nouă literară și științifică” din august 1896. Publică apoi schițe, nuvele și poezii în „Foaia pentru toți”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Moftul român”, „Convorbiri critice”, „Flacăra
CAÏR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286010_a_287339]
-
se discutau literatură, filosofie, artă, politică, se purtau dispute aprinse, zgomotoase, se înfruntau orientări literare, aici au fost proclamate programe literare, s-au legat și s-au destrămat prietenii, unii și-au clamat geniul (Al. T. Stamatiad), au avut loc dueluri de epigrame. Cu alte cuvinte, a fost locul de întâlnire al intelectualității bucureștene, inteligența fiind condiția sine qua non a „capșistului”, care - scria Tudor Arghezi - „e un individ inteligent și primejdios și critica reală se face la Capșa, nu în
CAFENEAUA CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]
-
următoare. Până atunci să încercăm să creionăm «aria cenușiului» în lirică, recte: poezii de mântuială, clișeu, șablon, schematism, «simțiri reci-imagini banale» și altele, așa cum au fost ele dezvăluite în presă. Un prim semnal de alarmă trage A.E. Baconsky. declanșând duelul Almanahul literar - Viața românească de care pomeneam mai devreme. Referindu-se la ciclul de poezii Pe scurt publicat de E. Frunză în revista Uniunii Scriitorilor, poetul clujean descoperă în noua modă a „versificației scurte” o serie de lipsuri, prozaism, locuri
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a se rupe de o parte din ființa sa, de cei din jur sau de viața sa. Este, de altfel, arma de sacrificiu prin excelență. Sabie, spadă Spada este arma eroilor antici și contemporani (Tezeu, regele Arthur, Zorro). Ea evocă duelul, călătoria inițiatică a cavalerului sau a prințului ori lupta nobilă a sfântului. Visul pune fără îndoailă în joc tematica onoarei și a demnității. Lupta ce trebuie dusă este interioară, chiar spirituală. Încă din Antichitate, sabia este atributul dreptății. Și în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
293-295, VIII, 25-29, IX, 405-411; Sebastian, Jurnal, 196-199; Călinescu, Ist. lit. (1982), 905-906; Petroveanu, Profiluri, 113-130; Martin, Poeți, I, 71-77; Căprariu, Jurnal, 142-147; Piru, Panorama, 94-96; Nicolae Manolescu, Radu Boureanu, „Solara noapte”, CNT, 1969, 19; Constantin, Despre poeți, 42-45; Caraion, Duelul, 20-22; Cioculescu, Aspecte, 182-184; Cristea, Un an, 24-28; Petroveanu, Traiectorii, 45-55; Dimisianu, Valori, 48-53; Crohmălniceanu, Literatura, II, 361-365; Manu, Sinteze, 157-162; Micu, „Gândirea”, 610-613; Piru, Poezia, I, 120-128; Dorcescu, Metafora, 134-137; Zalis, Tensiuni, 108-115; Regman, Colocvial, 206-207; Laurențiu, Eseuri, 56-60
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
ale extazului, București, 1997 (în colaborare cu Brândușa Prelipceanu); Mircea Eliade, Ioan Petru Culianu, Dicționar al religiilor, București, 1993. Repere bibliografice: Felea, Dialoguri, 263-264; Călinescu, Aspecte, 302-314; Simion, Orientări, 174-183; Martin, Poeți, I, 212-222, II, 217-222; Regman, Cronicari, 193-203; Caraion, Duelul, 17-19; Raicu, Structuri, 317-322; Poantă, Modalități, 157-165; Pop, Poezia, 121-142; Andriescu, Relief, 51-57; Cristea, Un an, 150-153; Petroveanu, Traiectorii, 304-311; Cândroveanu, Alfabet, 26-41; Barbu, O ist., 271-276; Piru, Poezia, II, 137-146; Iorgulescu, Al doilea rond, 281-285; Laurențiu, Eseuri, 30-43; Raicu
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
de violență fizică În același mod. Acest tip de confruntare sau de conflict are Însă o altă semnificație. Ele nu mai sunt simple acte combative, expresie a unor instincte agresive primare, ci capătă caracterul sublimat al luptei. Orice luptă (turnir, duel, război etc.Ă este o conduită simbolică complexă, ritualizată, În care violența, desfășurată după anumite regului, devine instrument, nu scop În sine. Ea devine o datorie de onoare care urmărește, dincolo de aspectele formale ale confruntării, obținerea unei reparații morale a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Octav Șuluțiu, „Cordun”, RFR, 1943, 1; Ovidiu Constantinescu, „Cordun”, „Fapta”, 1943, 3; Perpessicius, Opere, X, 111-113; Constantinescu, Scrieri, II, 5-10; Traian Chelariu, „Prăpădul Solobodei”, UVR, 1944, 3; Al. Piru, „Avizuha”, VR, 1945, 7-9; Octav Șuluțiu, „Turmele”, „Apărarea”, 1946, 5; Caraion, Duelul, 194-203; Al.A. Philippide, „Turmele”, „Nopțile Șeherezadei”, „Semnalul”, 1947, 1521; Octav Șuluțiu, „Nopțile Șeherezadei”, „Apărarea”, 1946, 41; Ovid S. Crohmălniceanu, „Valea hoților”, CNT, 1948, 84, 85; Geo Șerban, „Les Troupeaux”, REVR, 1957, 2; Constantin Cubleșan, Eusebiu Camilar, „Poezii”, ST, 1965
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
Ulvine Alexandru); Cântarea Cântărilor, introd. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1977. Repere bibliografice: Simion, Orientări, 189-195; Oarcăsu, Oglinzi, 160-165; Felea, Reflexii, 107-115; Regman, Cronicari, 66-74; Constantin, Despre poeți, 156-160; Nițescu, Scylla, 130-148; Felea, Poezie, 7-13; Bugariu, Incursiuni, 67-73; Grigurcu, Teritoriu, 158-169; Caraion, Duelul, 7-13; Stănescu, Poeți și critici, 22-31; Pop, Poezia, 189-221; Poantă, Modalități, 106-115; Streinu, Pagini, III, 49-51; Petroveanu, Traiectorii, 328-335; Tomuș, Istorie, 242-245; Felea, Secțiuni, 107-113; Cândroveanu, Alfabet, 14-25; Andriescu, Relief, 24-31; Barbu, O ist., 276-294; Tașcu, Incidențe, 31-35; Piru, Poezia
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
calce nimeni pe cap. Găurile de aici sunt așezate pe axa din mijloc, unde nu se duc lupte. Pusio îngână: — Un bivol e târât afară... Instructorul se luminează la chip. — Aha! Deci nu e prea târziu. Abia s-au terminat duelurile între animale. Îl apucă de tunică. — Numai un bivol mort vezi? Celălalt animal nu e? — Nu..., mormăie cu obidă călărețul. Rufus se scarpină, intrigat, în creștet. — Ciudat. De obicei se bat un urs cu un bivol, sau un bivol cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
presimțind că nu se vor mai revedea niciodată. Dinspre arenă se aude dintr-odată cacofonia unei orchestre. Sunetul flautelor se îmbină strident cu cel al trompetelor, un corn armonizează cu orga hidraulică. Rufus încuviințează încet din cap. Muzica deschide seria duelurilor. Imediat se înalță un strigăt ascuțit. Instantaneu, i se alătură nenu mărate alte glasuri. Par să se izbească în aer unele de altele. — Ce-a fost asta? întreabă îngrijorat germanul. — Ce să fie? murmură plictisit Rufus. Au început probabil să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cu tot ce poate transmite acesta pentru intelesul abstract al lucrurilor comunicate”. În timpul probei din casa de aramă a Împăratului Roș, uriașii dau o adevarată reprezentație dramatică. Reală sau mai degrabă simulată, supărarea lui Gerilă devine pretext pentru un ilariant duel lingvistic, amintind de cearta catiheților din Amintiri, comicul fiind redat prin numeroase procedee artistice. Proba urmează un tipar mitic, eroii din mitologia greacă devenind invulnerabili în urma botezului în foc (Triptolemus). Gerilă își evidențiază meritele, utilizând un limbaj popular, presărat cu
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
pozițiile de la Brăila și Galați, trupe ruse fiind masate și la Reni, toate în imediata apropiere a Dobrogei 202. La 22 aprilie/4 mai 1877 primele proiectile turcești au căzut asupra Brăilei 203. La 26 aprilie/8 mai 1877 încep duelurile de artilerie între trupele otomane și cele românești în zona Calafat-Vidin, acestea continuând în săptămânile următoare 204. Armata română a colaborat cu cea rusă pentru distrugerea flotilei otomane de pe Dunăre. Deoarece rușii nu dispuneau, la începutul războiului, de nicio navă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
-l acuzăm de o faptă atât de gravă. Pentru un moment, Sebastianus rămase stupefiat. Cunoștea bine acea absurdă uzanță germanică de a decide rezolvarea cauzelor penale în funcție de rezultatul unor grele încercări fizice la care era supus acuzatul ori ale unui duel între acesta și cel care-l acuza, dar îi venea greu să creadă că un conducător ca Gundovek, cu faima unui om inteligent și de mare înțelepciune, să accepte să recurgă la ea într-o situație atât de limpede; începuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
avea nici o rațiune să lase rezolvarea cazului, și poate chiar soarta unor popoare întregi, pe seama rezultatului greu de prevăzut al unei confruntări individuale. într-adevăr, însuși comandantul său, cu câțiva ani înainte, acceptase o asemenea soluție, ieșind învingător într-un duel, rămas faimos, cu rivalul său Bonifaciu; în cea ce-l privea pe el, nu era, cu siguranță, omul care să dea înapoi în fața unei asemenea provocări, în care - simțea asta - erau puse în joc nu doar propria onoare, ci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
vinovat! Ai un martor, ce vrei mai mult? El e asasinul! Gundovek scutură din cap și întări ferm: — Are dreptul să-și apere onoarea. Dar tu - se întoarse către Sebastianus - ești un ambasador și poți refuza să te bați în duel. Poți desemna un reprezentant dintre cei mai buni soldați ai tăi. Prompt, Mataurus făcu un pas în față și propuse să fie el cel ales, însă Sebastianus, exasperat și furibund, nici nu vru să audă. Nici vorbă! spuse hotărât. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
dintre cei mai buni soldați ai tăi. Prompt, Mataurus făcu un pas în față și propuse să fie el cel ales, însă Sebastianus, exasperat și furibund, nici nu vru să audă. Nici vorbă! spuse hotărât. Dacă trebuie să fie un duel, eu o să fiu cel care se luptă. Nesigur, cu mâinile în șolduri, Gundovek îl fixă pentru câteva momente, mușcându-și buza de jos, și, în sfârșit, luă o hotărâre: — Cum vrei! Când? Pe jos ori pe cal? — Chiar acum! întări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
acesta preferă, însă, să nu răspundă. Și dacă Sebastianus mai avusese până atunci vreo îndoială în ceea ce privea vigoarea adversarului său, forța acelei lovituri de secure ar fi fost suficientă ca să i-o risipească: îi fu imediat limpede că în duelul acela ar fi fost periculos pentru el să coboare pe terenul unei confruntări pur fizice și că, de aceea, ar fi trebuit să recurgă la întreaga sa experiență. Se mișcară o vreme cu precauție,ținându-se sub ochi unul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
romanul, aruncând pe jos scutul distrus. Gundovek râse. — încă îmi amintesc cu ce măiestrie mânuiai bastonul de antrenament, pe când erai copil. Și pe urmă, nu se puteau petrece altfel, fiindcă dreptatea era de partea ta. — Aveai poate nevoie de acest duel ca să fii sigur! răspunse cu un accent polemic Sebastianus. Burgundul ridică din umeri și făcu semn către mulțime, care încă murmura: — Eu nu, dar ei da. Acum nu vor mai șovăi. Sebastianus se mulțumi să scuture din cap, renunțând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
asumase alegând să rămână credincios angajamentului alături de Flavius Etius; înțelese și lupta ce se dăduse în sufletul lui și care îl sfâșiase în timpul adunării. Și, cu toate că rămase nedumerit, ca un roman ce era, de hazardul care îi inspirase atitudinea cu privire la duel, nu putu să nu simtă pentru el admirație și recunoștință. — Ce intenționezi să faci acum? întrebă. încruntându-se, Gundovek ridică din umeri. Dacă hunii trec Rinul la miazănoapte, e limpede că gepizii intenționează să facă același lucru aici. Poate ținta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
râului. Nu avuseseră vreme să tragă cu arcul, iar ciocnirea cu goții se produse imediat și fu cât se poate de dură. înaintând prin apa tulburată, care în unele locuri ajungea până la genunchii cailor, războinicii se înfruntară în zeci de dueluri corp la corp pline de furie. Cei care, răniți, cădeau din șa în apa râului, cu greu se mai puteau ridica, fiindcă erau prăvăliți la loc și, călcați în copitele cailor în continuă mișcare, se înecau, deși apa nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
-i facă favoruri. Nu și de data asta. Se gândea numai la Go-Bindan. Trebuia să ajungă la ea, trebuia să încerce să o ajute, poate ar fi ajuns la timp. Și iată că Frediana îl atacă din nou. Urmă un duel scurt și strâns, un schimb rapid de lovituri parate de amândoi, iar fata scăpă cu abilitate din încercarea lui de-a o prinde și nu lăsă ca duelul să se transforme într-o luptă corp la corp, în care ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]