1,707 matches
-
și unitate întregului corpus de variante. Începutul pare să-l fi făcut Petru Caraman, privind alegoria, într-un studiu publicat postum (volumul Studii de folclor, II, „Minerva”, 1988), care descoperă moartea tînărului nelumit în cîntecele poloneze, cu caracter familial, numite dume. Ion Filipciuc adaugă exemple și din alte literaturi, în continuarea cercetării lui Petru Caraman. O mulțime de elemente incifrate de limbaj (obiecte ritualice, gesturi, vocabule) susțin răspîndirea mai largă, extracarpatică, a alegoriei, în forme rudimentare, ca la polonezi, sau dezvoltate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
acel sat, să stee la mîna lui Sima Gureș. Iar la aceasta este credința Domniei noastre mai sus scrisă Noi Ștefan Voievod, și credința preaiubiților fii ai Domniei mele, Alexandru și Bogdan Vlad și credința tuturor boierilor noștri, credința boierului Duma parcalab, credința boierului Boldur dvornicul, credința boierului Hărman, credința boierului Șlejul, credința boierului Mușat, credința boierului Toader parcalab de hotin, credința boierului Micotă parcalab de Neamț, credința boierului Ciortorovski, credința boierului Sandru de la Novograd (Roman), credința boierului Clăni spătarul, credința
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
spița neamului lui Ismael, fiul lui Avraam, pe care-l născuse lui Avraam Egipteanca Agar, roaba Sarei. 13. Iată numele fiilor lui Ismael după numele lor, după neamurile lor: Nebaiot, întîiul născut al lui Ismael; Chedar, Adbeel, Mibsam, 14. Mișma, Duma, Masa; 15. Hadad, Tema, Ietur, Nafiș și Chedma. 16. Aceștia sunt fiii lui Ismael; acestea sunt numele lor, după satele și taberele lor. Ei au fost cei doisprezece voievozi, după neamurile lor. 17. Și iată anii vieții lui Ismael: o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
încă mânjit cu margarină Rama și am sfârtecat metodic pânza, am tăiat-o fâșii subțiri și n-am simțit nimic! Apoi am mâncat jumătate de franzelă cu margarină, 29 iulie, la mine în sat, în biserica pe jumătate pictată, meșterul Duma îmi oferă explicații în timp ce-și fumează liniștit țigara după prânzul gustos, cum se prepară culorile, pictura corect făcută, cochetând pe alocuri cu legile perspectivei, fără ostentație însă, meșterul îmi spune că perspectiva nu e indicată la pictura religioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
roșu în veșmântul Mariei, Și preoteasa mi-a spus că roșul nu se potrivește deloc cu auriul stelelor de pe umerii Mariei, meșterii izbucnesc din nou în râs, Și despre sfânt, ce ți-a spus despre sfânt? îl îmboldește pe meșterul Duma un altul, Stai așa! Îl vezi, și-mi întoarce privirea de la scena Închinării, îl vezi pe arhanghelul Gavriil? Și eu mă uit spre imaginea indicată de meșter și dacă el spune că e arhanghelul Gavriil, Să știi că sfântul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
probleme cu satul că nu vor oamenii să mă plătească, dar ce să fac eu dacă se scumpesc culorile, nici metrul de pictură nu mai e la același preț ca anul trecut, și materialele, și eu mi-amintesc, în timp ce meșterul Duma vorbește, de Andrei Rubliov, de discuția noastră despre pictura religioasă, am să-mi construiesc o biserică, le-am spus eu atunci, și o amărăciune fără margini ia în sufletul meu locul acelui orgoliu stupid tineresc, Auriul pentru nimb, îmi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
femeile, eu știind unde să mă uit întâlnesc primul ochii Corinei, ea îi zâmbește fratelui drag apoi, când privirea bărbatului ales ajunge la ea, ochii ei alunecă de la mine și o pierd, Un aer de mare praznic în biserică, meșterul Duma cu ucenicii lui și-a încheiat misiunea, au terminat biserica, frumos colorată, roșu, albastru, mov, verde, bordo, alb, nu lipsește nicio culoare, veșminte bogat ornamentate pe trupurile zvelte ale sfinților, Ai lumânare? se-ntoarce tata la mine, îmi duc mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pretextul unei așa-zise „remanieri guvernamentale”. Titulescu, presimțind acest moment, și-a prezentat demisia din 70 Idem, Contribuția lui Nicolae Titulescu la dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre România și statele europene, în Mari figuri ale diplomației românești. Nicolae Titulescu, (coord. Aurel Duma), București, Editura Politică, 1982, p. 69. 56 51 funcția de ministru de externe la 11 iulie 1936. Diplomatul român declara în acest sens regelui Carol al II-lea: „Mi-am dat seama imediat că locul meu nu mai era în
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
teritoriale a acesteia într-o perioadă în care tendințele revizioniste erau foarte puternice. 133 Ion M. Oprea , Contribuția lui Nicolae Titulescu la dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre România și statele europene, în Mari figuri ale diplomației românești. Nicolae Titulescu, (coord. Aurel Duma), București, Editura Politică, 1982, p. 69. Demiterea lui Nicolae Titulescu reflectată în presa românească și străină a vremii Presa românească vremii a criticat demiterea lui Titulescu și a avertizat asupra faptului că această înlăturare din guvern a ministrului de externe
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Timișoara, 1986. Bocșan, Nicolae, „Imaginea Europei În cultura iluministă a românilor bănățeni”, În Banatica, 12, nr. 2., 1993. Bocșan, Nicolae, „Revoluție și revoluționar la românii din Transilvania În 1848 (martie-august)”, În Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”, Historia, 1990, fasc. 1. Bocșan, Nicolae; Duma, Mihai; Bona, Petru, Franța și Banatul. 1789-1815, Muzeul de Istorie, Reșița, 1994. Bocșan, Nicolae; Edroiu, Nicolae; Maior, Liviu; Răduțiu, Aurel; Teodor, Pompiliu (coord.), D. Prodan. Puterea modelului, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 1995. Bocșan, Nicolae; Edroiu, Nicolae; Răduțiu, Aurel (coord
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Aspecte ideologice și culturale, Editura Polirom, Iași, 1995, pp. 157-190. Mircea Martin, G. Călinescu și „complexele” literaturii române, Editura Albatros, București, 1981, mai ales pp. 20-53. Adrian Marino, op. cit., pp. 215-223. Nicolae Bocșan, op. cit. (vezi nota 232); Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, Franța și Banatul. 1789-1815, Muzeul de Istorie, Reșița, 1994, pp. 14-18. Idem, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Editura Facla, Timișoara, 1986. Vezi Dimitrie Popovici XE "Popovici" , La littérature roumaine à l’Époque des Lumières, 1945; Lucian Blaga XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
3, pp. 509-531; Maria Muțiu, „La participation des régiments des gardes-frontières roumains de Transylvanie et de Banat aux campagnes contre Napoleon XE "Napoleon" ”, Revue Roumaine d’Histoire, IX, 1970, nr. 2, pp. 291-304; Petru Bona, În volumul Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, Franța și Banatul. 1789-1815, Muzeul de Istorie, Reșița, 1994, cap. „Participarea grănicerilor bănățeni la campaniile Împotriva Franței”, pp. 129-228. O excelentă analiză a acestui subiect, pe baza circularelor bisericești bănățene, la Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, op. cit
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, Franța și Banatul. 1789-1815, Muzeul de Istorie, Reșița, 1994, cap. „Participarea grănicerilor bănățeni la campaniile Împotriva Franței”, pp. 129-228. O excelentă analiză a acestui subiect, pe baza circularelor bisericești bănățene, la Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, op. cit., cap. „Imaginea Franței și a francezilor În Banat”, pp. 29-45; de asemenea, Ladislau Gyémánt XE "Gyémánt" , „Ecouri ale Revoluției Franceze În Transilvania”, Crisia, XVIII, 1988, pp. 173-183; „Ideology and Propaganda: Echoes of the French Revolution with the
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este posibil fără de emisari” (citat reprodus de Jancsó XE "Jancsó" Elemér, Studii literare, Editura Kriterion, București, 1983, p. 261). Vezi nota 1049. O bună analiză a atitudinilor, transpuse mai ales la nivelul Însemnărilor pe cărți, În volumul Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, op. cit., pp. 88-102. Mircea Popa XE "Popa" , L’image de Napoleon XE "Napoleon" en Transylvanie à l’époque des Lumières, În volumul Romul Munteanu (coord.), La culture roumaine à l’époque des Lumières, II, Editura Univers, București, 1985
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Emil Micu XE "Micu" , op. cit., p. 283. Vezi, de exemplu, T.G. Bulat, „Un pamflet austriac din 1799 Îndreptat Împotriva francezilor”, Revista Istorică, XIV, 1928, nr. 4-6, pp. 176-178. Emil Micu XE "Micu" , op. cit., pp. 283-284. Ibidem. Ibidem. Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, op. cit., p. 35. Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , Cronica Banatului, ediție Îngrijită de Damaschin Mioc, Facla, Timișoara, 1981, pp. 302, 306. Vezi capitolul precedent din cadrul lucrării de față. Dacă analogia Îmi este permisă, aș evoca
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din pădure atacă. Șoferul primește el gloanțele destinate lui Stoian. Intervin securiștii din gardă. Legionarii sunt unii uciși, alții prinși. Cu toții în GAZ, spre oraș. Legionarul bărbos fixează îndelung picioarele dezgolite ale Anei, cu o privire de animal de pradă. Duma îi prinde privirea. Colonelul Olariu îi întreabă : „Sunteți legionari ?”. Bărbosul răspunde disprețuitor : „Suntem. Ei, și ?”. Duma îi dă un pumn în figură bărbosului, care cade din mașină. Duma sare după el, îl încalecă și îi cară pumni. Olariu îl stăpânește
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
unii uciși, alții prinși. Cu toții în GAZ, spre oraș. Legionarul bărbos fixează îndelung picioarele dezgolite ale Anei, cu o privire de animal de pradă. Duma îi prinde privirea. Colonelul Olariu îi întreabă : „Sunteți legionari ?”. Bărbosul răspunde disprețuitor : „Suntem. Ei, și ?”. Duma îi dă un pumn în figură bărbosului, care cade din mașină. Duma sare după el, îl încalecă și îi cară pumni. Olariu îl stăpânește cu greu. Ana sare și ea din mașină și o ia la fugă pe șosea în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
îndelung picioarele dezgolite ale Anei, cu o privire de animal de pradă. Duma îi prinde privirea. Colonelul Olariu îi întreabă : „Sunteți legionari ?”. Bărbosul răspunde disprețuitor : „Suntem. Ei, și ?”. Duma îi dă un pumn în figură bărbosului, care cade din mașină. Duma sare după el, îl încalecă și îi cară pumni. Olariu îl stăpânește cu greu. Ana sare și ea din mașină și o ia la fugă pe șosea în sens invers. Arată straniu în chiloți și cu tunica oferită de Olariu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ea. Din nou, instinctul narativ- manipulator al lui Titus Popovici funcționează impecabil : în toate filmele cu legionari de până atunci, aceștia fuseseră prezentați ca niște brute ucigașe, prin opoziție cu comuniștii calmi și omenoși. Bruta e și aici, dar comunistul Duma este și el redus la condiția de mascul agresiv, care nu suportă să îi fie atinsă femela nici măcar cu privirea. Acționează violent și irațional. Olariu îi strigă : „Ce-ai, mă, ai turbat ! ?”. Comportamentul lui Duma plauzibilizează imaginea de brută a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
e și aici, dar comunistul Duma este și el redus la condiția de mascul agresiv, care nu suportă să îi fie atinsă femela nici măcar cu privirea. Acționează violent și irațional. Olariu îi strigă : „Ce-ai, mă, ai turbat ! ?”. Comportamentul lui Duma plauzibilizează imaginea de brută a Legionarului, care astfel prinde viață, nu mai e o simplă schemă propagandistică. Petrecere de căsătoria lui Duma cu Ana în casa de protocol a lui Stoian. Inginerul Petre Petrescu dă pe gât paharul de coniac
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
femela nici măcar cu privirea. Acționează violent și irațional. Olariu îi strigă : „Ce-ai, mă, ai turbat ! ?”. Comportamentul lui Duma plauzibilizează imaginea de brută a Legionarului, care astfel prinde viață, nu mai e o simplă schemă propagandistică. Petrecere de căsătoria lui Duma cu Ana în casa de protocol a lui Stoian. Inginerul Petre Petrescu dă pe gât paharul de coniac. Încălzindu-și paharul în palme, Stoian îl atenționează : „De ce-l bei așa repede ? Coniacul se bea încet, foarte încet...”. E o remarcă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
juru-ți petale de crin./ Ai în ochi patimi dulci și luciri de păcat/ Și ai trupul de șarpe felin...” Zaraza, celebra melodie interbelică, îl tulbură profund. O invită cavalerește, solemn, modă veche, pe tânăra mireasă la dans, oferindu-i brațul. Duma aprobă din cap, râzând. Stoian începe clasic, ținând lateral mâna Anei. Tăietură. Tovarășa lui de apartament, Marta, întoarce capul, rănită. După „De a ta sărutare, Zaraza, vreau să mor și eu...” Stoian își apropie încet, milimetric, capul de al Anei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Toate filmele propagandistice care mai apar după el, până în 1989, rămân la nivelul anecdotei. Nici un scenarist nu va atinge performanțele lui Titus Popovici în a rezolva situații dificile ideologic prin episoade încărcate artistic cu realitate umană. Stoian îl invită pe Duma la o nuntă în sat. Acolo domnește Mărieș, un președinte de CAP șmecher, care se dă bine pe lângă Stoian, îl lingușește din greu, umblă cu plocoane ca să-și împingă afacerile, fumează trabuc ! Duma rămâne întunecat în mijlocul veseliei generale. Stoian bea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu realitate umană. Stoian îl invită pe Duma la o nuntă în sat. Acolo domnește Mărieș, un președinte de CAP șmecher, care se dă bine pe lângă Stoian, îl lingușește din greu, umblă cu plocoane ca să-și împingă afacerile, fumează trabuc ! Duma rămâne întunecat în mijlocul veseliei generale. Stoian bea ceva și încearcă să fie un bun mesean. Din câteva replici între mireasă și Manu de la Cadre, înțelegem că nunta reală avusese loc cu trei zile înainte, acum era un remake, un „spectacol
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un bun mesean. Din câteva replici între mireasă și Manu de la Cadre, înțelegem că nunta reală avusese loc cu trei zile înainte, acum era un remake, un „spectacol folcloric” cerut de tov. Mărieș pentru distracția înaltului său oaspete și prieten. Duma nu mai suportă : „Mi-e greață de circu’ ăsta !” - „Care circ ?” - „Nunta asta, vizita asta inopinată... Și mă îngrozește faptul că tu patronezi așa ceva, că permiți să ți se organizeze aici spectacol de operetă ! Ce nevoie ai tu de toate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]