1,081 matches
-
Dumbrăveni-Vintileasca. Inițiativa ridicării unui monument în memoria generalissimului rus Suvorov a aparținut Societății Istorice Militare Ruse, care a declanșat formalitățile legale în iunie 1911. Locul ales al amplasării monumentului a fost pe terasa superioară dreaptă a râului Râmna, în comuna Dumbrăveni (pe atunci Plăinești - lângă calea ferată Ploiești-Bacău, pe un câmp plantat cu pomi), întrucât, în anul 1789, generalul rus a câștigat două mari victorii împotriva turcilor la Focșani și la Râmnicu Sărat, țarina Ecaterina a II-a a Rusiei acordându
Statuia generalului Aleksandr Suvorov din Dragosloveni () [Corola-website/Science/310134_a_311463]
-
Comisia Monumentelor Istorice și Artistice a Academiei RPR a hotărât restaurarea monumentului, cu care prilej, în partea din față a soclului acestuia, a fost montată o placă de marmură având dăltuită următoarea inscripție în limbile română și rusă: Soclul de la Dumbrăveni, rămas fără cal și călăreț, poate fi văzut și astăzi. În anii '50, comuna Dumbrăveni a fost denumită Suvorov. Cu prilejul împlinirii a 170 de ani de la victoria lui Suvorov, în anul 1959, a fost ridicată o nouă statuie în
Statuia generalului Aleksandr Suvorov din Dragosloveni () [Corola-website/Science/310134_a_311463]
-
în partea din față a soclului acestuia, a fost montată o placă de marmură având dăltuită următoarea inscripție în limbile română și rusă: Soclul de la Dumbrăveni, rămas fără cal și călăreț, poate fi văzut și astăzi. În anii '50, comuna Dumbrăveni a fost denumită Suvorov. Cu prilejul împlinirii a 170 de ani de la victoria lui Suvorov, în anul 1959, a fost ridicată o nouă statuie în centrul comunei Dumbrăveni, la intersecția DN2 (E85) cu drumul județean Dumitrești-Bogza. Actuala statuie este opera
Statuia generalului Aleksandr Suvorov din Dragosloveni () [Corola-website/Science/310134_a_311463]
-
cal și călăreț, poate fi văzut și astăzi. În anii '50, comuna Dumbrăveni a fost denumită Suvorov. Cu prilejul împlinirii a 170 de ani de la victoria lui Suvorov, în anul 1959, a fost ridicată o nouă statuie în centrul comunei Dumbrăveni, la intersecția DN2 (E85) cu drumul județean Dumitrești-Bogza. Actuala statuie este opera sculptorului Marius Butunoiu. Există informații, neconfirmate însă prin documente, că Statuia ecvestră a lui Carol I din București, operă a sculptorului croat Ivan Meštrović, nu a fost topită
Statuia generalului Aleksandr Suvorov din Dragosloveni () [Corola-website/Science/310134_a_311463]
-
un sculptor român. În aprilie 2007, persoane necunoscute au scris cu vopsea roșie pe partea din față a soclului statuii generalului Aleksandr Suvorov cuvintele „Basarabia, pământ românesc!”. La 30 aprilie 2007, la doar câteva zile de la această întâmplare, primarul comunei Dumbrăveni a trimis câțiva angajați ai Primăriei pentru a acoperi cu var soclul statuii, a îndepărta urmele de graffitti și a efectua lucrări periodice de întreținere a spațiului și a vegetației adiacente. Statuia a fost păzită pentru o perioadă de către un
Statuia generalului Aleksandr Suvorov din Dragosloveni () [Corola-website/Science/310134_a_311463]
-
este o fortăreață medievală din actualul județ Bistrița-Năsăud, România, în punctul de întâlnire al teritoriului localităților Ciceu-Corabia, Ciceu-Giurgești și Dumbrăveni. În evul mediu a făcut parte din comitatul Belső-Szolnok ("Solnocul Interior", integrat în comitatul Solnoc-Dăbâca la 1876). Cetatea a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIII-lea într-un punct strategic, pe o colină vulcanică de 683 m altitudine, de unde
Cetatea Ciceu () [Corola-website/Science/309163_a_310492]
-
țigani. Cronica parohiei menționează că bisericuța a fost reparată în 1747 de către familia boierilor Cănănău. Pereții interiori au fost zugrăviți tot atunci, în tehnica tempera pe lemn. Pictura a fost refăcută în ocru în 1826 de către zugravul Ienache Ponici din Dumbrăveni. În jurul anului 1890, a fost construită în sat o biserică mai nouă, ctitorită de baronul Gheorghe Kapri. nu este prea cunoscută publicului larg, deși este de o valoare culturală inestimabilă. Ea impresionează nu prin mărime, ci prin stilul aparte, bizantin
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
Dumbrăveni este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Dumbrăveni (reședința) și Furnica. Este comuna cu cea mai mică populație din județ. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumbrăveni se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Dumbrăveni, Constanța () [Corola-website/Science/310373_a_311702]
-
Dumbrăveni este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Dumbrăveni (reședința) și Furnica. Este comuna cu cea mai mică populație din județ. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumbrăveni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Dumbrăveni, Constanța () [Corola-website/Science/310373_a_311702]
-
Dumbrăveni este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Dumbrăveni (reședința) și Furnica. Este comuna cu cea mai mică populație din județ. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumbrăveni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,21%). Pentru 7,07% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Dumbrăveni, Constanța () [Corola-website/Science/310373_a_311702]
-
maghiari, dintre care o comisie formată din pictorul George Demetrescu Mirea, directorul Școlii de Belle-Arte din București, arhitectul Ion Mincu, profesor la Școala superioară de Arhitectură din București, și pictorul brașovean Friedrich Mieß, a ales trei persoane: Octavian Smigelschi din Dumbrăveni, Iosif Bala din Viena și Sigismund Vaida - A. Szirmai din Budapesta. În cele din urmă, comanda de zugrăvire i-a fost încredințată la 12/25 aprilie 1904 lui Octavian Smigelschi (1866-1912), în urma executării unei lucrări de probă comandate: un tablou
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
înfiat de Grigore Ghika, o rudă a mamei sale. El a fost crescut de mama sa în casa bunicii sale Ecaterina Ghyka, născută Balș, petrecând majoritatea timpului la Iași și stând în timpul verii și toamna la conacul familiei Balș de la Dumbrăveni. Învață franceza în familie și germana cu guvernante bucovinene. Mai târziu, Matila a fost adoptat de un unchi al său, Grigore Ghyka (1867-1940), fratele vitreg (care n-a avut copii) al mamei sale, pe care l-au întîlnit prima dată
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
ea a funcționat cu o singură secție - cea de tâmplărie - în localul școlii primare, unde s-a organizat și internatul. Primul director al școlii a fost Liviu Florianu, care s-a transferat în acest scop de la Liceul "Timotei Cipariu" din Dumbrăveni. În urma unor disensiuni locale anul școlar 1927 s-a desfășurat în locuința protopopului Liviu Florianu, iar internatul la locuința maistrului tâmplar Nicolae Fogoroș. Începând din anul 1928 școala s-a mutat într-un local propriu, existent și azi, în capătul
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
icoanele din catapeteasmă. Același boier a plătit pentru confecționarea celor cinci clopote și a cumpărat cărțile de cult. Moșia a fost vândută lui Iordache Ciolac, ginerele lui Beizadea Moruzzi. La rândul său, Iordache Ciolac a vândut moșia familiei Ghika din Dumbrăveni, apoi moșia a trecut pe rând în proprietatea frațiilor Samoil și Moise Casstiner și a lui Bogdan Ciomac. Pisania de la intrarea în biserică conține următoarea inscripție: De atunci, la această biserică au slujit preoții Ioan Simionescu, Gheorghe Costiniuc, iar de la
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Stamate () [Corola-website/Science/313276_a_314605]
-
la luptele de pe frontul de est, căzând prizonier la Stalingrad. În final a fost dat dispărut. 6. Ioan Bărbuleț, născut la 10 VI 1919, a efectuat stagiul militar între 1941 și 1942, la o unitate de cavalerie, cu sediul la Dumbrăveni. Cu gradul de sergent, cade eroic, la 24 IX 1942, pe câmpul de luptă în regiunea Erevan-Ambiokaia. 7. Visentea Boitor, născut în 1915 în satul Ciufud, și-a satisfăcut stagiul militar (1935-1936) la o unitate de grăniceri din Chișinău. Participă
Cei 42 de eroi din Crăciunelu de Jos () [Corola-website/Science/317966_a_319295]
-
în anul 1914, își satisface stagiul militar la Batalionul 20 Vânători de munte din Aiud (1934-1935). Cade eroic, în 1942, în luptele din Munții Caucaz. 31. Gheorghe Raț, născut în 1913, urmează stagiul militar la Escadronul 3 Vânători călare din Dumbrăveni (1933-1934). Moare în toamna anului 1944, pe drumul dintre Cistei și Mihalț după ce tancul sovietic pe care călătorea s-a răsturnat. 32. Gheorghe Roșian, născut în 1922, efectuează stagiul militar, în 1942, la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. Începând din
Cei 42 de eroi din Crăciunelu de Jos () [Corola-website/Science/317966_a_319295]
-
militar, în 1942, la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. Începând din anul 1943, participă la operațiunile militare de pe frontul de est, fiind dat dispărut. 33. Alexandru Sârbu, născut în 1916, își satisface stagiul militar în cadrul Escadronului 3 Vânători călare din Dumbrăveni, în perioada 1936-1937. A participat - din iunie 1941 - la luptele de pe frontul de est și a fost dat dispărut în condiții necunoscute. 34. Gheorghe Sârbu, născut în 1920, urmează stagiul militar, în perioada 1940-1941, la Regimentul 19 Artilerie din Ploiești
Cei 42 de eroi din Crăciunelu de Jos () [Corola-website/Science/317966_a_319295]
-
fiind acuzat că a făcut apologia Germaniei și a războiului antisovietic. A fost condamnat de Tribunalul Poporului, pe 1 iunie 1945, la "„20 de ani detențiune rea și 10 ani degradațiune civică, cu confiscarea averii”". A fost închis la Aiud, Dumbrăveni, Jilava, Craiova, Poarta Albă și Gherla. Alexandru Hodoș, " Focurile de pe culme", Editura Minerva, București, 1972
Alexandru Hodoș (ziarist) () [Corola-website/Science/322906_a_324235]
-
m, h = 0,10 m,│ │ │ │ │din domeniul public al localității Refacere terasament din balast drum comunal DC15D L = 900 m, l = 6 m, h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast pe DC 62A Dumbrăveni-Sălăgeni în satul Sălăgeni, pe │Comuna Dumbrăveni │ 20│ │ │L = 400 m, l = 6 m, h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast pe DC 62B Sălăgeni-DJ 208 în satul Sălăgeni, pe │ │ │ │ │L = 500 m, l = 6 m, h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast pe DC
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
l = 6 m, h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast pe DC 62B Sălăgeni-DJ 208 în satul Sălăgeni, pe │ │ │ │ │L = 500 m, l = 6 m, h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast pe DC 64 Dumbrăveni-Văratec, în satul Dumbrăveni, pe │ │ │ │ │L = 700 m, l = 6 m, h = 0,15 m Refacere timpane la 5 podețe tubulare pe DC neclasate în satul Frătăuții Noi Refacere suprastructură din balast pe DC neclasate în satul Costișa pe L = 5,7 km, l
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
monede geto-dace au apărut prin secolul al III-lea î.Hr. și le imitau pe cele macedonene (emise de Filip al II-lea, Alexandru cel Mare, Filip al III-lea). Bătute din argint, după cum atestă tezaurele descoperite la Jiblea (județul Vâlcea), Dumbrăveni (județul Vrancea), monedele geto-dace și-au încetat existența către sfârșitul secolului al II-lea î.Hr și primele decenii ale secolului I î.Hr., o dată cu pătrunderea în regiune a denarului roman ("denarius"). Aceștia vor domina economia dacică inclusiv în secolul al
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
dascălul Ioniță din Suceava, a fost în slujba boierului Ioan Ienacaki Cârstea din Costâna, apoi scriitoraș la baronul Jean Mustață din Bucovina, iar mai apoi la boierul Alexandru Balș. După moartea boierului, fiul acestuia, Costache, îl numește administrator al moșiei Dumbrăveni și îi capătă de la vodă titlul de sulger. Strămoșii din partea mamei, Jurăsceștii, proveneau din zona Hotinului. Stolnicul Vasile Jurașcu din Joldești s-a căsătorit cu Paraschiva, fiica lui Donțu, un muscal sau cazac, care se așezase pe malul Siretului, nu
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
14 decembrie 1849. Sora poetului, Aglae Drogli, într-o scrisoare către Titu Maiorescu susținea ca dată a nașterii 20 decembrie 1849, iar loc al nașterii Ipotești. Fratele poetului, Matei, a susținut o altă dată 8 noiembrie 1848 și ca localitate Dumbrăvenii, iar mai târziu a susținut că a găsit o psaltire veche unde tatăl poetului notase: Totuși, data și locul nașterii lui Mihai Eminescu au fost acceptate la 15 ianuarie 1850, în Botoșani, precum a fost consemnat în registrul de nașteri
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
intercolinar al Reghinului (Dealurile Teleacului), Depresiunea Sovata-Praid, Dealurile Bichiș, Depresiunea Dămieni-Chibed-Solocna, Culmea Trei Sate, Depresiunea Sângeorgiu de Pădure. Podișul Transilvaniei pe teritoriul județului este format din următoarele subunități: Podișul Târgu Mureș, Podișul Târnavelor, Podișul Jacodului, Podișul Vânătorilor, Podișul Hârtibaciului, Podișul Dumbrăveni. Cel mai înalt punct se afla în Podișul Vânătorilor : Dealul Pietriș (839 m). Câmpia Transilvaniei este situată în nordul județului la altitudini medii de 400 m fiind brăzdată de văi săpate în argilă, marne, nisipuri sarmatice, alunecări care au blocat
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
la reforma administrativă, județul Prahova a fost reînființat, iar satul Stejarul a primit numele de Plopeni (de la satul din apropiere, care avea apoi să fie cunoscut apoi și sub numele de Plopeni-Sat), și a fost declarat oraș. Până în 1989, comuna Dumbrăveni a fost comună suburbană a orașului. Începând cu anii '90 odată cu închiderea Uzinei Mecanice Plopeni, începe și declinul economic, demografic și social al orașului. În ciuda faptului că orașul a fost inclus în zona localităților defavorizate, facilitățile fiscale oferite de stat
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]