2,664 matches
-
Ea ne conduce spre al doilea spațiu securizant al poetului, acela din Păstorul Întristat și Înserare: „trista vale”, pierdută la un capăt Într-o cîmpie plină de iarbă, străjuită la celălalt de vîrful unui munte. CÎmpia este Încoronată de o „dumbravă deasă”, iar valea este străbătută de o gîrlă șerpuitoare. În peisaj intră și fîlomila ce cîntă cu „multă Întristăciune” În stuf, zefirul care ascultă cu plăcere, luna („vremelnica stăpînă”), glasul Îndepărtat al păstoriței etc. Este spațiul romantic (preromantic) cunoscut, intimizat
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aflăm și la CÎrlova, mai puțin priveliștile alpine sălbatice. Decorul este la el dominat de coline blînde și udat de rîuri molcome. Muntele Închide (ocrotește) acest peisaj În care toate elementele participă la o simfonie a dulcelui și a plăcerii: dumbrava revarsă „cu dulceață” din sînu-i un vînt răcoros, zefirul ascultă „cu plăcere” cîntecul filomelei, luna se urcă pe orizont „plină de plăcere”, de departe se aude „cu plăcere” glasul de păstorițe și fluierul de păstor melancolizat etc. Privirea lunecă moale
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
măsuri...” În cîntul al II-lea, intitulat Imnul creațiunii, statul divin revine, prin aceste măsuri, la armonia (liniștea) inițială. O nuntă extraordinară Începe, la Îndemnul divinității, și din fecundarea elementelor cerești apare Mater Terra cu munți acoperiți de cedri, cu dumbrăvi ebenine, arbori fructidori, care și aceștia se pregătesc de nuntă mistică, Într-o armonie de arome și de acorduri sublime. Heliade Înfățișează, după Cartea Genezei, nașterea universului material care, În esență, este un univers de obiecte transparente, imponderabile. Poetul le
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui Bolintineanu; femeia din seraiurile Bosforului are, totdeauna, „un farmec virginal” (Rabie), zorii sînt tineri („tinerile zori”), tînără este și mustrarea („cu tînără mustrare”), ochiul se desfată pe „vergine sînuri”, visele se nasc „dulci și tinerele”, legiverul (azurul) este fraged. Dumbrava, de asemenea, e fragedă și umbroasă, inima Înamorată este legănată de „tinere plăceri”. În singurătate, poetul melancoliei voluptuoase vede pretutindeni o tânără părere”, frumusețea este la el „jună”, Îndrăgostitul din O noapte de amor mărturisește că a plutit toată viața
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
decorativ, hieratic, reprodus, parcă, după desenul unui serviciu de porțelan. Această latură picturală place. G. Călinescu o socotește partea cea mai viabilă a poeziei. Imaginația e, Într-adevăr, mai strînsă, ochiul vede mai bine detaliul. Iată și un fragment din Dumbrava roșie În care sînt descrise armurile leșești: „Ei merg, bătînd din pinteni!... Zburdalnica lor ceată Străluce de departe În haine poleite: Dulămi cu flori de aur la pept Împodobite Și-ncinse cu paftale de peatră nestimată. Ciapce purtînd un vultur
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
inventivitate critică pentru a descoperi un subtext (un inconștient productiv) Într-un text ordonat și lustruit de un talent care se exprimă ușor, prea ușor. Mai inventivă, cu o mai mare mișcare, În orice caz, este retorica În poemele epice. Dumbrava roșie este un model. Regăsim, aici, toate instrumentele retoricii romantice: antiteza, iubirea de eufonii, descripțiile grandioase, pînza epică vastă, o desfacere și o restrîngere ritmică a unghiului liric... Poemul (publicat În Convorbiri literare, 1872) Începe cu povestirea unui vis (Visul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cristalizantă. Sensul monumentalului În natură. Ambiguitatea unui simbol: sania. Spațiul deschis. Poet al matinalului. Dialectica orelor. Figuri ale intimității și ale euforiei. O erotică enervant Îngerească. Erosul galant. Steluța și Rodica. Retorica peisajului, peisajul retoricii. Impresionism poetic? Retorica poemului epic (Dumbrava roșie). Aripa pătată de noroi a Îngerului. X. Spitalul amorului. 1. Apariția conștiinței erotice și nașterea conștiinței lirice. Scriitura erotică și funcțiile ei. Dragostea ca excitant al expresiei. 2. Conachi și preocuparea de a cuprinde noima amorului. Cele două firi
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
înălțîndu-se cătră ceri falnicile coame și spete a munților Carpați. Pe de o parte ț-ar plăcea să ajungi cât de curând la țelul călătoriei, pe de altă parte ai dori să treci perpetuu pintre aceste holde înflorite, pintre aceste dumbrăvi răcoroase, unde ochii nu se satură de privirea impozantelor aleie de plopi ș-a mănoaselor țarini din Bucovina cea drăgălașă. După o călătorie de 4 - 5 oare în fine regiunea vegetațiunei bogate dispare, poalele munților se arată, un vânt rece
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au umblat Bârladul cel vechiu, și lângă drum” (subl. n.), desigur un drum local păstrat pe lângă un vechi curs al Bârladului. Aceiași hotărnici, Constantin Zbere stolnic și Sandul, fost căpitan din Umbrărești, cu megieșii, urcă „la deal înspre apus, prin dumbravă, pe un drum vechiu [...] prin mijlocul dumbrăvii” și pun o altă piatră semn de hotar. Acest „drum vechi” din document ne duce cu gândul la drumul dacic despre care am relatat, el aflându-se, după cum se constată lesne de către cunoscătorii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drum” (subl. n.), desigur un drum local păstrat pe lângă un vechi curs al Bârladului. Aceiași hotărnici, Constantin Zbere stolnic și Sandul, fost căpitan din Umbrărești, cu megieșii, urcă „la deal înspre apus, prin dumbravă, pe un drum vechiu [...] prin mijlocul dumbrăvii” și pun o altă piatră semn de hotar. Acest „drum vechi” din document ne duce cu gândul la drumul dacic despre care am relatat, el aflându-se, după cum se constată lesne de către cunoscătorii locului, pe interfluviul Bârlad-Siret și făcea legătura
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
notă de burlesc. Cavalerul narator se amuză descriind ritualul pe care îl îndeplinește Emilia la templul Dianei. Scena în care nimfele și alte zeități ale pădurii sunt deposedate de casele lor și nevoite să fugă atunci când copacii sunt tăiați din dumbravă, pentru a se construi rugul destinat 746 Richard Neuse, The Knight: The First Mover in Chaucer's Human Comedy, în „University of Toronto Quarterly”, vol. 31, nr. 3, April 1962, p. 310, text disponibil la adresa http://www.athensams.net., iunie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sau apele ploilor repezi de vară. Pământul acesta cu configurație specifică a peisajului moldav n-a fost în întregime darnic și generos cu cei ce l-au răscolit câteva veacuri de-a rândul. Multe dealuri - Pietrărie, Coasta Morii, Rotărie, Leaua, Dumbrava, Dealul Viei, Dealul Cocoliei, Zarea, Hlize și Pripor - își arată sfidător măruntaiele de piatră, iar altele cu îngăduință au permis șuvoaielor să le desfigureze. Cu toate acestea, clăcașii satului aduși din ținuturile Dornei au îndrăgit cu timpul și s-au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
notă de burlesc. Cavalerul narator se amuză descriind ritualul pe care îl îndeplinește Emilia la templul Dianei. Scena în care nimfele și alte zeități ale pădurii sunt deposedate de casele lor și nevoite să fugă atunci când copacii sunt tăiați din dumbravă, pentru a se construi rugul destinat 746 Richard Neuse, The Knight: The First Mover in Chaucer's Human Comedy, în „University of Toronto Quarterly”, vol. 31, nr. 3, April 1962, p. 310, text disponibil la adresa http://www.athensams.net., iunie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Viitorul, Lumina, Steaua sau chiar cu... Academia Bârlădeană. Reluându‐și activitatea aproape din an în an, Brazdă Nouă a rezistat până în 1928, colaborând la ea personalități importante: Nicolae Iorga, Pamfil Șeicaru, Nichifor Crainic, Radu D. Rosseti, Natalia Negru, Stelian C.Dumbravă, I.C. 31 Antonovici, I.V. Balmuș, C. Dornescu, G. Pallad y, Octav Motaș, G. Tașcă, Iancu Mihăilescu. „Rostul ziarului - se spune în numărul 4 din 1 decembrie 1921‐ este de îndrumător al conștiinței sociale și controlor al vieții publice” el „nefăgăduind
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de la Iași, domnul Paul Constantinescu, profesor, domnul I. Minulescu, din partea Ministerului Artelor, colonelul veteran Voinescu, institutorul Ionescu ‐ Tutoveanu , studentul Găvănescu și doamna Lucia P. Nechifor, care predă monumentul dom‐ nului primar. Iar din partea Ligei culturale a vorbit domnul avocat Stelian Dumbravă. (Din Brazdă Nouă, anul IV, nr. 6, din 25 octomb rie 1924). * Inscripție pe soclu: „În bronz chipul ți‐ au săpat ca veșnic pildă vie vremurilor ce vor să vie, că tu străj er ai fost libertății, dreptății și adevărului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
era avocat, fost prefect, iar Mihai Bally, agricultor, fost deputat. Mai figurau pe listă: doctor B. Șechter, Dumitru D. Tănăsescu, avocat, fost prim-ajutor de primar, Emanoil Fluture, comerciant, fost ajutor de primar, Theodor Oprișan, agricultor, Costică Cocoș, meseriaș, Sterian Dumbravă, avocat, Petru Nechifor, avocat etc. Fiind un ziar în campanie electorală, cuprindea comunicate, lămuriri, îndemnuri, informații, în acest sens, dar și articole: „Program comunal” de Sterian Dumbravă, „Dreptatea cere o datorie” de I.V. Balmuș, „O lămurire” de M. Bally Carlomănești
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Fluture, comerciant, fost ajutor de primar, Theodor Oprișan, agricultor, Costică Cocoș, meseriaș, Sterian Dumbravă, avocat, Petru Nechifor, avocat etc. Fiind un ziar în campanie electorală, cuprindea comunicate, lămuriri, îndemnuri, informații, în acest sens, dar și articole: „Program comunal” de Sterian Dumbravă, „Dreptatea cere o datorie” de I.V. Balmuș, „O lămurire” de M. Bally Carlomănești, președintele Partidului Țărănesc, „Dușmanii de moarte” de G. Alexandrescu, „În preajma alegerilor comunale” de Gh. Manoilescu, „Îndemn” de I.C.Antonovici. Ziarul a apărut în două pagini, format mare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
membru al Academiei Bârlădene; avea un caracter cultural, predominând latura beletristică. Au colaborat la ea câțiva din membrii „Academiei Bârlădene” - Bârlad, printre care amintesc pe profesorul G.G. Ursu, Gh. Nedelea, dr. Weinfeld, prof. Marcel Demetrescu, avocații Anton C. Ursu, Stelian Dumbravă, Jugănaru” Gh. Ioniță, membru al „Academiei Bârlădene”, din articolul „De la Academia Bârlădeană” * 82 Înainte Înainte, ziar independent, bilunar, redactor P. Strat - Delatutova, editat în 1935 și „revindecă drepturile noastre sfinte uzurpate de conducătorii perindați la cârma țării și pentru tovarășul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Popescu, domnul doctorand Virgil Nițulescu, iar Virgil Popescu și medicul veterinar Borș au executat la vioară și solo bucăți muzicale. În numărul 9 din 18 ianuarie 1919 se publică recenzia la primele două numere din „Florile Dalbe”, iar St. C. Dumbravă semnează articolul „Reînceperea activității Societății muzicale „Armonia” din Bârlad. Libertatea din 6, 15 și 27 februarie 1921 se ocupă de procesul socialiștilor bârlădeni N. Cucoș, P. C onstantinescu, I.C. Iacomi și Gh. Candel, puși în libertate până la judecarea procesului, dar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ale unora din ei pr in care mulțumesc celor care i‐ au ajutat să fie liberi. În Libertatea au semnat: P. Nechifor, Gh. Pitic a - Argeș, I. Martinescu, N. Gh. Dorin, Paul Radovici - Galați, T.V. Ioan, Gr. Tăbăcaru, Sterian C. Dumbravă. Libertatea nr. 15 din 24 februarie 1919, după c e se duelează cu „Viitorul” - care duce lumea în eroare, cu „Tribuna Tutovei”, care se ocupă de militarii de la apro vizionare, anunță apariția celui de al cincilea număr al revistei „Florile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
septembrie 1932 având ca director pe N.V. Munteanu iar redactori pe V. Blănaru și M. Schwartz, iar apoi ca revistă literară, socială și politică în 1933, fiind o tribună de luptă antifascistă, în jurul căreia s‐au atașat colaboratori precum Stelian Dumbravă, Ion Palodă (dr. I. Weinfeld), Barbu Zaharescu, Gh. Ivașcu, Atanase Joja, Hari Goldstein, A. Ismail, Herman Schvartz, Perahim, Ion Andronache, Gh. Nedelea, Lazăr Beneș, Nicolae P andelea, sub direcția gazetarului M. Negreanu. Gh. Ivașcu scotea la Iași revista „Manifest”; Perahim
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
telefonist la căile ferate... care, în numele literaturii române, s‐a ridicat împotriva poetului G. Tutoveanu prin ziarul bârlădean „Brazdă Nouă” din 27 octombrie; sau a atitudinii de o revoltătoare n ecuviință, pe care a avut‐ o un domn avocat, Ștefan Dumbravă, față de acel ași poet G. Tutoveanu, cu ocazia unei ședințe a Ligii Cu lturale.” Domnului Mihăilescu‐Macaz îi răspunde Praștia prin însuși cuvântul lui Nicolae Iorga care nu‐i altul decât șeful politic suprem al celui care aruncă trivialităț ile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nici un fel de avere și lua atitudine împotriva exploatării, a curentelor reacționare și șovine. Au colaborat la acest ziar intelectuali cu vederi progresiste din ramura lupistă, predominantă, a organizației național‐țărăniste din județul Tutova: Gheorghe Alexandrescu, Anton C. Ursu, Sterian Dumbravă, Alexandru Jugănaru, dr. Weinfeld, Vasilescu etc. Al doilea ziar se numea „Ideea românească”... Când împrejurările politice au devenit tulburi și foarte grele din cauza intervențiilor legionare, ziarele și‐ au încetat apariția. Nu se găsesc la Biblioteca Academiei R.S.R. din neglijența 160
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Banca), Trestiana, Brădești (comuna Vinderei), Liești (azi dispărut) lângă Grivița , Șușnești (în comuna Bălăbănești), Cehani (azi dispărut) lângă Bălăbănești, pârâul Jeravăț și matca veche a Jeravățului, Hrănești (azi dispărut) pe Jeravăț lângă Grivița, apoi unde se varsă Jeravățul în Bârlad, Dumbrava Roșie (azi în municipiul Bârlad) ‐ malul Tutovei‐, gura pârâului Crâng din satul Crâng, comuna Perieni, satul Perieni, obârșia pârâului Perieni, apoi pârâul Sec de la Ceucani, comuna Perieni, pârâul Secșoară, la Simila și peste Simila (comuna Zorleni), satul Porțai (azi dispărut
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
scutire, acordat bârlădenilor, după „legea lor veche”. În secolul al XV‐lea neexistând beton, pentru a se confecționa borne de hotar, iar piatra fiind de ficitară în regiune, hotărnicia se făcea cu menționarea: ”o salcie, 13 movile săpate, 277 7 dumbrăvi, 14 stejari, 5 drumuri, o răspântie, o margine de făget, o margine de pădure, o groapă săpată, o ruptură, o fântână și capătul unui rediu...” ...” Se mai folosea sistemul de a lua ca participanți la o asemenea trasare de hotar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]