4,033 matches
-
de români (519), urmați de germani (83), unguri și secui (62), ruși și ucraineni (43), evrei (29), sași (22), respectiv bulgari și găgăuzi (6). În cadrul Regimentului 2 Căi Ferate, suspecții au fost supravegheați informativ, iar rezultatul obținut a fost transmis eșalonului superior, Brigada de Căi Ferate. Astfel, la 5 iulie 1932, în cadrul Regimentului 2 Căi Ferate se aflau monitorizați un număr de 19 grade inferioare, între care nouă comuniști, patru iredentiști, trei „elemente dubioase”, doi criminali și hoți, respectiv un escroc
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în județe și comune de D.G.P., I.G.J. și organele administrative locale (prefect, pretor, notar). Poliția de siguranță și de informații a primit sarcina de a aduna datele referitoare la ordinea publică, siguranța statului și mișcările sociale, pentru a fi transmise eșaloanelor superioare, care să decidă măsurile practice de acțiune. Un caz punctual de colaborare între cele trei instituții - D.G.P., I.G.J. și Secția a II-a Informații din Marele Stat Major - a fost executarea filajului asupra corespondenței în și din U.R.S.S.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
seama asupra activității desfășurate. Materialul obținut a fost studiat și analizat din două puncte de vedere: din punct de vedere politic, respectiv din punct de vedere social, iar în anumite situații s-a cerut întocmirea unor hărți sau grafice explicative. Eșalonul superior care a acumulat toate datele furnizate din teren și pe baza cărora a întocmit planul de lucru a fost Biroul Statistic Militar. Acțiunea contrainformativă a fost dublată, din 16 mai 1940, de înființarea Gărzilor Naționale, compuse din Gărzile Naționale
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și agenților care se ocupau cu spionajul, alarmismul, sabotajul și terorismul pe teritoriul României; - mișcările religioase aflate în afara legii, fiind urmărite, mai ales, scopurile politice ale acestora; - abuzurile efectuate de autoritățile administrative locale asupra populației, care să fie raportate imediat eșaloanelor superioare. Ca și în cazul celorlalte structuri din sistemul securității naționale, nici Serviciul Jandarmeriei nu a putut schimba soarta regimului carlist. Dezvoltarea acțiunii informative/contrainformative a avut rezultate benefice, însă decizia politică a translatat concluziile și propunerile provenite din surse
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
-a a confirmat datele primare privind gruparea unor importante forțe militare ale U.R.S.S. la granița cu România și a apreciat că un atac „este iminent”. Intensificarea pregătirilor de atac a fost semnalată de nucleele informative românești aflate la toate eșaloanele de pe Nistru, care au destinat liderilor militari și politici produse analitice anticipative. În ultima decadă a lunii iunie 1940 Marele Stat Major a informat Ministerul Afacerilor Străine despre exercițiile militare efectuate de U.R.S.S. în apropierea graniței, atât ziua cât
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe care, eventual, le-a provocat. Exagerarea în scopul de a dezvolta notele informative conducea la o lipsă de valoare a materialului, care nu era apreciat și nici luat în considerare. Informațiile privind siguranța statului și ordinea publică erau transmise eșalonului superior în funcție de importanța datelor conținute. Datele primite la timp aveau o valoare deosebită, în timp ce întârzierea în raportare avea ca efect inutilitatea acestora. Cele „de absolută importanță și urgență” se raportau ierarhic în cel mai scurt timp, după o triere și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de poliție și informatorii acoperiți) care au misiunea de a culege informații și de a le raporta în forma în care le-au obținut. 2. Organele de căutare (detașamentele și comisariatele), care primesc rapoartele informative, le verifică și le prezintă eșaloanelor superioare. 3. Organele de interpretare, sinteză și răspândirea informațiilor (poliții de reședință, chesturi, inspectorate regionale, D.G.P.), care centralizează datele primite de la organele de căutare, le interpretează și le exploatează. Elaborarea planurilor de informații și de căutare a informațiilor au fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a celor care conduc structurile de siguranță. Planul general de informații a urmărit deținerea tuturor datelor care sunt necesare în tot cursul anului pentru a prezenta șefului unității evenimentele din regiune și posibilitatea de a lua măsurile de informare a eșaloanelor superioare. Planul special de informații corespunde la urmărirea unor anumite chestiuni și a precizat orientarea căutării în funcție de datele pe care șefii doresc să le cunoască. Ca orientare, ordinul a prezentat și un model orientativ privind un plan de căutare: Plan
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
II Agent Ionescu Informator Material Șc. Normală B III Comisar Marin Propagandă Elev Georgescu I Comisar Popescu Etc. Elev Mihnea IV Agent Gheorghe Ordinul a indicat și modalitățile de transmitere, interpretare și sinteză a informațiilor de la oficiile de poliție la eșaloanele superioare. Prin transmitere s-a avut în vedere „operațiunea de trimitere a informațiilor eșaloanelor însărcinate cu analiza și interpretarea lor”. În funcție de importanța deținută, datele puteau fi raportate ierarhic sau direct la D.G.P. și apoi la nivelul intermediar. Transmiterea rapidă și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
I Comisar Popescu Etc. Elev Mihnea IV Agent Gheorghe Ordinul a indicat și modalitățile de transmitere, interpretare și sinteză a informațiilor de la oficiile de poliție la eșaloanele superioare. Prin transmitere s-a avut în vedere „operațiunea de trimitere a informațiilor eșaloanelor însărcinate cu analiza și interpretarea lor”. În funcție de importanța deținută, datele puteau fi raportate ierarhic sau direct la D.G.P. și apoi la nivelul intermediar. Transmiterea rapidă și sigură constituia o operație „de o importanță capitală” și ea intra în atribuțiile șefului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
etc.), informațiile obținute din țările vecine și starea de spirit existentă în Jandarmerie. A doua parte a Instrucțiunilor... s-a ocupat de organizarea serviciului de informații, structurând culegerea de date, întocmirea notelor informative și modul de raportare al acestora de la eșaloanele inferioare către cele superioare. În acest sens, culegerea de informații trebuia organizată „în cele mai perfecte condițiuni, încât întreg teritoriul să fie împânzit cu o rețea de organe informative, cărora să nu le scape nici o manifestare ce ar interesa siguranța
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1 Informații, cu cele trei fronturi (est, vest, sud); - Biroul 2 Contrainformații; - Biroul 3 Legături Externe; - Biroul 4 Organe de Investigații și Studii; - Biroul 5 Adjutantură; - Biroul 6 Radio. O dată cu mobilizarea armatei și înființarea Marelui Cartier General (21 iunie 1941), Eșalonul I, acesta a avut în componență Biroul 1 Informații, Biroul 2 Contrainformații și Biroul 3 Adjutantură. Eșalonul II sau Marele Stat Major - Partea Sedentară (2 august 1941) a rămas cu Biroul 1 Informații, Biroul 2 Contrainformații, Biroul 3 Legături Externe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
4 Organe de Investigații și Studii; - Biroul 5 Adjutantură; - Biroul 6 Radio. O dată cu mobilizarea armatei și înființarea Marelui Cartier General (21 iunie 1941), Eșalonul I, acesta a avut în componență Biroul 1 Informații, Biroul 2 Contrainformații și Biroul 3 Adjutantură. Eșalonul II sau Marele Stat Major - Partea Sedentară (2 august 1941) a rămas cu Biroul 1 Informații, Biroul 2 Contrainformații, Biroul 3 Legături Externe, Biroul 4 Studii și Cercetare, Biroul 5 Adjutantură, Serviciul Atașaților Militari și Serviciul Radio. După demobilizarea Marelui
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
preconizate. Activitatea informativă trebuia adaptată ritmului operațiilor militare, astfel încât factorul viteză constituia o preocupare esențială în funcționarea culegerii de date. Pentru acest lucru s-a trecut la o coordonare mai eficientă între mijloacele de căutare, respectiv comunicarea informațiilor între diferite eșaloane de comandament. Cele mai importante etape în acest domeniu au fost stabilite astfel: căutarea informațiilor; studiul informațiilor; răspândirea informațiilor. Datele furnizate eșaloanelor superioare au fost clasate în două mari categorii: - informații de documentare generală, referitoare la organizarea și înzestrarea armatelor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lucru s-a trecut la o coordonare mai eficientă între mijloacele de căutare, respectiv comunicarea informațiilor între diferite eșaloane de comandament. Cele mai importante etape în acest domeniu au fost stabilite astfel: căutarea informațiilor; studiul informațiilor; răspândirea informațiilor. Datele furnizate eșaloanelor superioare au fost clasate în două mari categorii: - informații de documentare generală, referitoare la organizarea și înzestrarea armatelor inamice; - informațiile necesare concepției și conducerii operațiilor militare, în scopul de a informa comandantul înaintea unei decizii. Regulamentul a stabilit o serie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
anumite cazuri, secția (biroul) putea constitui, pentru o perioadă limitată, «centre înaintate de informații» în scopul de a urmări activitatea inamicului în anumite zone, aflate în aria de interes a comandamentului. Serviciul Special de Informații al Aeronauticii funcționa doar la eșaloanele de la corp de armată în sus, avea rolul de a documenta marile unități și unitățile asupra situației inamicului, dar și unitățile de aviație despre aeronautica inamică. Serviciul Special de Informații al Artileriei se subordona comandamentelor de artilerie de la marile unități
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Gh. Cristescu). Secretariatul (secretar-șef Ștefan Enescu), cu trei birouri în subordine: - Biroul Personalului (director Dumitru Lepădatu); - Biroul Administrativ (căpitan (r) Gh. Ionașcu); - Biroul Desenatori (agent principal C. Ionescu). O dată cu mobilizarea Marelui Cartier General, S.S.I. a constituit un nucleu informativ - Eșalonul Mobil - care să deservească necesităților armatei române. Organizarea a cuprins Biroul 1 Agentură și Biroul 2 Studii, la care s-a adăugat coordonarea a trei Centre Informative (Galați, Iași, Suceava), a două Subcentre (Tulcea și Fălciu), a trei echipe (tehnică
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Moldova), iar rezidenții principali s-au stabilit în capitala fiecărei regiuni. În funcție de problemele de interes au fost instituite rezidențe în orașe și au fost dezvoltate acțiuni contrainformative. Trei centre contrainformative au fost coordonate de Grupă, ulterior fiind trecute în subordinea Eșalonului Mobil. h. Grupa Diverse. 4. Secția III-a Relații Externe (locotenent-colonel C. Ionescu-Micandru) a realizat schimbul de date cu aliații și a colaborat în implementarea unor măsuri comune antisubversive. Avea în subordine: - Biroul 1, pentru colaborarea cu structurile informative germane
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
exprime punctul de vedere asupra fiecărei probleme discutate pe ordinea de zi a reuniunilor. În cazul când un membru al Consiliului de Colaborare are un alt punct de vedere, acesta se va consemna în procesul verbal al ședinței, înaintat apoi eșalonului superior, care „este obligat” să urmărească executarea celor hotărâte de șefii administrației locale. Problemele consiliilor de colaborare și soluționare a unor eventuale divergențe au fost trecute exclusiv în sarcina Oficiului de Studii, Documentare și Statistică, care a devenit „răspunzător” de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
teritoriului național (25 octombrie 1944), trupele române au continuat ofensiva, împreună cu trupele sovietice, pentru eliberarea Ungariei, Slovaciei și Cehiei până la înfrângerea finală a celui de-al III-lea Reich (8/9 mai 1945). În toată această perioadă, fluxul informațional al eșaloanelor S.I.M.R./S.S.I. de pe lângă unitățile și marile unități române a contribuit la obținerea unor victorii și la identificarea unor unități inamice. În plus, s-a acționat contrainformativ pentru anihilarea agenților inamici trimiși în spatele frontului român cu misiuni de spionaj, sabotaj, terorism
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de odihnă nu a putut fi efectuat în cursul anului calendaristic pentru care se cuvine, acesta va fi acordat în anul următor, cu toate drepturile aferente, iar în situații cu totul deosebite, poate fi compensat în bani, cu aprobarea comandantului eșalonului imediat superior. Dispozițiile alin. 1 nu se aplică ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor care au dreptul la concediu suplimentar de odihnă, prevăzuți la art. 2. Articolul 5 Regulile privind programarea, efectuarea, întreruperea și amînarea concediului de odihnă se stabilesc prin
HOTĂRÎRE nr. 442 din 7 august 1992 privind concediul de odihnă al ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate din forţele armate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108739_a_110068]
-
de apărare; ... b) măsurile necesare pentru respingerea atacului armat, prin surprindere, îndreptat împotriva țării, precum și ca urmare a declarării stării de urgență sau de război; ... c) dislocarea și redislocarea, în timp de pace, pe teritoriul național, a marilor unități de la eșalonul brigadă inclusiv, în sus; ... d) planul de mobilizare a economiei naționale pentru primul an de război; ... e) programele de perspectivă privind înzestrarea cu tehnică militară a forțelor armate și a celorlalte componente ale sistemului național de apărare; ... f) studii de
LEGEA nr. 39 din 13 decembrie 1990 privind înfiinţarea, organizarea şi func��ionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106867_a_108196]
-
îndruma învățămîntul militar, înființează și organizează licee militare, precum și școli militare pentru pregătirea maiștrilor militari și subofițerilor, centre de instrucție și cursuri pentru pregătirea și perfecționarea militarilor; ... s,) aprobă înființarea, dislocarea și redislocarea unităților în timp de pace pînă la eșalonul brigadă exclusiv; ț) echivalează studiile militare urmate în străinătate cu studiile militare din țară, în vederea încadrării cadrelor respective în funcții pentru care statele de organizare prevăd anumite studii; stabilește criteriile pentru echivalarea studiilor între diferite instituții de învătămînt militar, eliberînd
LEGEA nr. 41 din 18 decembrie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106872_a_108201]
-
Articolul 1 Academia de Înalte Studii Militare, cu sediul în București, este instituție de învățămînt superior, subordonată Ministerului Apărării Naționale, care pregătește ofițeri pentru a deveni comandanți și ofițeri în statele majore, la eșaloanele tactice și operative, precum și specialiști în sistemul logistic militar, conform nevoilor de școlarizare ale armatei. Articolul 2 Academia de Înalte Studii Militare organizează și realizează cercetări științifice în funcție de nevoile securității și apărării naționale și ale perfecționării învățămîntului militar, în domeniile
HOTĂRÎRE nr. 611 din 30 septembrie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Înalte Studii Militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108854_a_110183]
-
deosebit activități comerciale sau politice pe teritoriul statului care primește. 2. Fără a aduce prejudicii prevederilor paragrafului 1 al prezenței secțiuni, membrii forței, în orice moment al prezenței lor pe teritoriul statului care primește, vor rămâne sub comanda și controlul eșaloanelor superioare ale forței, vor respecta acele legi și reglementări ale statului care trimite, care sunt aplicabile acestora. Secțiunea a 5-a Jurisdicția penală și disciplinară În concordanță cu prevederile Acordului dintre statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul
LEGE nr. 172 din 4 noiembrie 1997 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind pregătirea Forţelor Armate Britanice în România, semnat la Bucureşti la 29 iulie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117970_a_119299]