2,121 matches
-
putem situa în unul din cazurile: * a tehnologie are un efect neutru asupra factorilor de producție utilizați, adică păstrează proporția capital / muncă utilizată anterior dar folosește cantități mai mici din fiecare pentru elaborarea unei unități de produs final; * a nouă economisește factorul muncă, caz în care în procesul de producție se utilizează cantități diminuate din fiecare factor participant, dar raportul capital / muncă se majorează; * ările tehnologice au ca efect economisirea factorului capital, în acest caz, raportul capital / muncă diminuându-se. Analizând
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
sau, aproximativ șase miliarde de dolari SUA). Deși au fost utilizate și o serie de măsuri de promovare a exporturilor, similare celor practicate pe plan internațional 16, nu s-au obținut rezultatele scontate. În deceniul nouă, datorită dorinței de a economisi prin orice mijloace valuta necesară pentru achitarea datoriei externe, a fost redus personalul reprezentanțelor economice permanente din străinătate și s-a diminuat simțitor participarea României la târgurile și expozițiile internaționale, de la 124 în anul 1980 până la numai 85 în anul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
dat la fonciere sau la cumpărături cu durere în suflet. Se făceau economii la toate bunurile care trebuiau procurate cu bani, inclusiv la chibrituri, sare, gaz (petrol lampant) ș.a. Verbele a strânge, a cruța, a păstra, (în înțelesul de a economisi), erau frecvent folosite în familiile sătești. Țăranul își învăța copiii să muncească, Să fie harnici, să economisească. Știa că banii sunt mai prețuiți Atunci când cu sudoare proprie-s stropiți. Constrângerile privind consumul erau argumentate cu exemple convingătoare. Îmi amintesc două
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
trebuiau procurate cu bani, inclusiv la chibrituri, sare, gaz (petrol lampant) ș.a. Verbele a strânge, a cruța, a păstra, (în înțelesul de a economisi), erau frecvent folosite în familiile sătești. Țăranul își învăța copiii să muncească, Să fie harnici, să economisească. Știa că banii sunt mai prețuiți Atunci când cu sudoare proprie-s stropiți. Constrângerile privind consumul erau argumentate cu exemple convingătoare. Îmi amintesc două dintre ele. O familie dintr-un sat vecin, recunoscută pentru hărnicia și spiritul gospodăresc, pentru averea acumulată
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
tranziție românească, cu numeroasele ei disfuncții în toate planurile, favorizează creșterea unor generații de risipitori și distrugători, de simpli consumatori fără a fi implicați în producerea banilor și a bunurilor de folosință familială sau comunitară. O societate care nu își economisește resursele, în care furturile și distrugerile depășesc orice limită, ai cărei membri nu sunt educați în spiritul economiei și al respectului pentru valorile materiale, este condamnată la stagnare, la sărăcie. "Acolo unde nu ai pus (nu ai acumulat, n.n.) n-
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cărei membri nu sunt educați în spiritul economiei și al respectului pentru valorile materiale, este condamnată la stagnare, la sărăcie. "Acolo unde nu ai pus (nu ai acumulat, n.n.) n-ai ce lua" - spune un proverb albanez. Deprinderea de a economisi, comportamentul stimulat de convingeri economice se formează prin învățare, exemple și exersare. Rolul cel mai important în acest demers educativ revine părinților și educatorilor cărora le adresez îndemnul: învățați-i pe copii și tineri cum să câștige și să economisească
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
economisi, comportamentul stimulat de convingeri economice se formează prin învățare, exemple și exersare. Rolul cel mai important în acest demers educativ revine părinților și educatorilor cărora le adresez îndemnul: învățați-i pe copii și tineri cum să câștige și să economisească banii, pentru că dexteritatea de a i risipi o dobândesc singuri! PLIMBAREA Pentru persoanele care și-au încheiat activitatea profesională și au intrat în concediu nelimitat, ieșirea zilnică dintre pereții apartamentului, care pentru unii au devenit un fel de cămașă de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
crizei. Deprindeți cultura asigurărilor. Respectați timpul, inspirați-vă din natură fiindcă are mai multă experiență. E mai bine să fii creditor decît debitor, e mai bine să fii patron decît angajat. Bancherii se îmbogățesc oricum, indiferent de performanțe. Învățați să economisiți banii la ciorap, e cel mai bun mod de a evita criza. Nu vă supraspecializați, învățați să deveniți poliva lenți. Nici o meserie nu e rușinoasă. Revedeți-vă cît mai des prognozele, actualizați-vă permanent informațiile, dar din surse calificate. Încercați
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
știu eu, e visul tău...". E coșmarul multor americani. Depinde și de ei dacă vor ceda leadershipul. Deocamdată au nevoie de China ca de un frate siamez, deși vitreg e adevărat. Dintre cei doi "frați" unul produce, celălalt consumă, unul economisește, celălalt se împrumută, unul exportă, celălalt importă. Pe ansamblu, se realizează un echilibru. Dar cît credeți că mai poate dura situația actuală și cam cine credeți că procedează corect și va cîștiga? Mai ales că țara din Asia, noul centru
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
se dau încă preponderent prin intermediari, iar Chinamerica a devenit un duopol la vîrful puterii mondiale, cu o relație reciprocă contradictorie dar și complementară, exprimată bine de celebrul simbol yin-yang. Încă sunt ca frații siamezi: unul produce, celălalt consumă; unul economisește, celălalt cheltuiește; unul exportă, celălalt importă etc. Asta asigură încă un anumit echilibru, dar e clar că se întrevede ruptura, pentru că e vorba despre doi poli ai gîndirii și acțiunii umane, despre două lumi. Cum spunea Henri Kissinger, în materie
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
e foarte greu de suplinit pe alte piețe, dacă nu imposibil. Americanii consumau pînă de curînd de 9 ori mai mult decît chinezii și de 12 ori mai mult decît indienii. Speriați de criză, europenii și japonezii au început să economisească mai mult decît să cheltuiască. Unde vor mai exporta chinezii și alții care mizează mult pe exporturi? S.U.A. sunt responsabile de 25% din P.I.B.-ul mondial și de peste 30% din tranzacțiile financiare internaționale. Iată de ce "virusul american" poate declanșa ușor
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
majorare considerabilă a economiilor menajurilor, la o inhibare puternică a consumului pe credit, ceea ce ar însemna practic o schimbare a modului de viață american. Fără aceste schimbări, locul dominant și rolul hegemonic al Statelor Unite în lume sunt puternic amenințate. China economisește din reflexe tradiționaliste și din precauție, confruntîndu-se ea însăși cu o degradare a sistemului său de protecție socială și de educație, cu șomaj și mari discrepanțe sociale. Cel mai bine se vede criza în dansul monedelor și ratelor de schimb
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
impozitelor. În aceste condiții, la care putem adăuga și situația jalnică a exporturilor și lipsa capitalurilor, nu văd de unde ar putea veni stimulii pentru reambalarea creșterii și susținerea ocupării. Această politică prudentă era bună în vremuri normale, dar atunci, în loc să economisim, noi am cheltuit în exces și nu pe programe pro-ductive, dimpotrivă. Această politică monetaristă e bună pentru calmarea inflației și susținerea cursului, dar asta înseamnă să sacrifici creșterea și ocuparea. Trebuie să ne stabilim prioritățile și să adecvăm mijloacele politicii
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Rachel McCleary au stabili un raport între ratele de dezvoltare ale diferitelor țări la nivel mondial și datele referitoare la convingerile religioase fundamentale ale populațiilor respective. O societate bazată pe o concepție religioasă ce promovează sinceritatea, cinstea și buna-cuviință poate economisi din resursele necesare, prin scăderea infracționalității, a corupției și a înșelăciunii. Cei doi autori mai consideră că religiozitatea are efect asupra moralei la locul de muncă, vorbind despre o "ecuație economico-religioasă", care ar suna așa: "munca serioasă, considerată plăcută Domnului
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și comunitară. Economiștii americani Robert Barro și Rachel Mc Cleary au stabilit astfel un raport între ratele de dezvoltare ale diferitelor țări și datele referitoare la convingerile religioase fundamentale ale populațiilor respective. O societate bazată pe o concepție religioasă poate economisi resurse sau le poate aloca mai eficient. Religiozitatea susține munca, morala socială, ceea ce conduce firesc la o prosperitate mai bună. În absența credinței, ca încredere la modul absolut, nici un sistem nu poate reuși. Analogiile dintre sistemul economic și cel confesional
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
i-a luat și un șal turcesc, pentru pus la gît, pe care i-l trimisese mama lui, în cursul iernii 25. Dr. Alexandru Ștefanovici își mai amintea în 1909, tot din acel an școlar 1861/62, că Tîrțek, ca să economisească lemnele de foc, în timpul iernii îi îngrămădea pe toți elevii într-o singură cameră, iar la cină nu le da decît crupe de păpușoi, fierte cu lapte. Din pricina hranei proaste, băieții s-au mutat la altă gazdă, dar pe Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
responsabilizat de urgență, într-atât practicile sale excesive dezechilibrează ecosfera. De altfel, este cunoscut faptul că principalul motor al creșterii îl reprezintă cheltuielile din domeniul consumului menajer, de unde și imperativul instaurării unui climat general de încredere în rândul cumpărătorilor, astfel încât, economisind mai puțin și împrumutându-se tot mai mult, ei să contribuie la o expansiune economică puternică, apreciată ca primordială. În ce privește creșterea economiei mondiale, constatăm că ea se bizuie în mare parte pe consumul american, reprezentând ceva mai puțin de 70
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
aspirațiilor democratico-individualiste către satisfacțiile materiale și traiul bun. La urma urmelor, valorizarea calității nu generează nicio atitudine sistematică, nici chiar în rândul păturilor superioare. În societatea de hiperconsum, nu este dezonorant să cheltuiești cu larghețe într-o parte și să economisești în alta, să cumperi când dintr-un magazin select, când dintr-un supermagazin, iar comportamentele eclectice sau decoordonate au devenit legitime. Obligația de a cheltui cu scopuri de reprezentare socială și-a pierdut din vigoarea tradițională: nu mai cumperi mărci
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
încetează să se amplifice, asta nu ține doar de creșterea precarității și a sărăciei, ci și, în mod paradoxal, de escaladarea nevoilor, a poftei de divertisment, de evaziune și de comunicare, ce antrenează obligația de a introduce arbritarul în buget: economisești la alimente pentru a putea cheltui în telefonie, călătorii sau video. Dacă low-cost progresează, cauza e democratizarea gustului pentru călătorie. Sensibilitatea la prețuri a hiperconsumatorului exprimă nu atât spiritul de economie și replierea către bunurile de primă necesitate, cât extraordinarul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sarcină să făurească un consumator adaptat noilor condiții de producție în serie mare. Sistemul de credit din acei ani și apoi de după război a permis dezvoltarea unei noi morale și a unei psihologii potrivit căreia nu mai era nevoie să economisești mai întâi ca să poți cumpăra după aceea. Nimeni nu o poate contesta: succesul a fost total, „dresajul” în vederea consumului modern reușind dincolo de orice așteptări. Într-adevăr, nu mai există norme și mentalități care să se opună frontal valului de nevoi
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
numeroși necunoscuți: ciberspațiul creează un nou tip de confort, un confort de tipul III care se semnalează prin trăsături hiperprivate și printr-un public special, un hiperpublic 15. În faza II, bunurile de confort erau utilizate mai mult pentru a economisi efort fizic decât timp16. Bineînțeles, deși dorința de a economisi efort persistă, suntem nevoiți să observăm că epoca noastră este tot mai obsedată de viteză și de comprimarea extremă a spațiului și a timpului. Faxuri, e-mailuri, motoare de căutare
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
confort de tipul III care se semnalează prin trăsături hiperprivate și printr-un public special, un hiperpublic 15. În faza II, bunurile de confort erau utilizate mai mult pentru a economisi efort fizic decât timp16. Bineînțeles, deși dorința de a economisi efort persistă, suntem nevoiți să observăm că epoca noastră este tot mai obsedată de viteză și de comprimarea extremă a spațiului și a timpului. Faxuri, e-mailuri, motoare de căutare, GPS: în hiperspațiu-timpul rețelelor virtuale se impune un timp accelerat
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
schimbându-și de la o zi la alta obișnuințele și „consumând durabil”. Principiul responsabilității nu se mai adresează exclusiv producătorilor, ci consumatorilor înșiși, repunând în discuție principiul abundenței, conform căruia fiecare are dreptul să consume o cantitate nelimitată de energie. A economisi energia, a elimina risipa, a lua cunoștință de efectele negative ale modului nostru de trai asupra mediului înconjurător: faza III este aceea în care se afirmă exigența consumatorului responsabil și cetățean. O societate de hiperconsum durabilă?tc "O societate de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
vei obține mult mai mult. Te contrazic. Eu cred că vei obține mult mai mult dacă lași la latitudinea lor. Nu cere ceva precis Jack Wilson, producătorul casetelor mele mi-a spus că după ce l-am învățat acest gambit, a economisit câteva mii de dolari. A fost sunat de la un studio de televiziune deoarece unul dintre operatorii lor era bolnav. Oare s-ar fi supărat Jack dacă studioul ar fi sunat pe unul dintre operatorii cu care avea contract să îl
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
aveam 50 de cenți bani de buzunar? Și din banii ăia trebuia să îmi cumpăr pantofi și să merg 10 km până la școală prin zăpadă, să urc și să cobor muntele. Și îmi scoteam pantofii și mergeam desculț doar ca să economisesc bani (și tot felul de povești pe care toți părinții din lume le spun copiilor lor). În nici un caz nu vă dau 100 de dolari. 50 de dolari și am încheiat discuția.” „Dar nu ne descurcăm cu 50 de dolari
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]