11,261 matches
-
Acasa > Cultural > Ecouri > MIRELA VOICULESCU-FUGARU. GESTUL DORULUI ȘI IUBIRII Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cu cât uitarea e mai acaparatoare și neclintită, e și mai umanizată. Raportarea omului (directă, naturală și necesară
MIRELA VOICULESCU-FUGARU. GESTUL DORULUI ŞI IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382231_a_383560]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ÎN ECOU PLIVEȘTE TĂCEREA Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului pe fruntea cotidianului las visul coroană în fiecare zi îi ridic pleoapele să mă privească atent singur hotărăște dacă-și va trăi
ÎN ECOU PLIVEŞTE TĂCEREA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382290_a_383619]
-
în fiecare zi îi ridic pleoapele să mă privească atent singur hotărăște dacă-și va trăi adolescența târziu imaterial îi privesc forma alergând departe departe de toate barierele impuse de oglinzile în care vrând nevrând mă oglindesc căutându-mă în ecou plivește tăcerea crește odată cu imaginile ca o durere lăsată nerv în fibrele pământului se zbate între pietrele de hotar să prindă suprafața exact când în mine izbucnește iar și iar flacăra nădejdii Anne Marie Bejliu, 28 ianuarie 2015 Referință Bibliografică
ÎN ECOU PLIVEŞTE TĂCEREA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382290_a_383619]
-
tăcerea crește odată cu imaginile ca o durere lăsată nerv în fibrele pământului se zbate între pietrele de hotar să prindă suprafața exact când în mine izbucnește iar și iar flacăra nădejdii Anne Marie Bejliu, 28 ianuarie 2015 Referință Bibliografică: în ecou plivește tăcerea / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1489, Anul V, 28 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ÎN ECOU PLIVEŞTE TĂCEREA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382290_a_383619]
-
și Eva, Jaffa, Carmel, Iordan, Kerit, Hozeva, sfinte cuvinte vii și Mare Moartă, leandri și bătăi din poartă-n poartă, grote, prooroci, grădini luxuriante, faleze înverzite, râpe, pante, lămâi și Carantania, curmali, miresme de tămâie, portocali, Cana, Sion, pridvoare înflorite, ecouri de război, flori ofilite, o zi de Yom Kippur cu toți evreii, Capernaum și Marea Galileii, capre, măgari, moschei cu minarete, fresce cu sfinți, ruine cu regrete, Vitezda și Tabor și piatră tare, păcate și virtuți duse-n spinare, migdali
JURNAL DE PELERINAJ ÎN ŢARA SFÂNTĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382301_a_383630]
-
mângâia pielea-ți ce are nuanță rozei. Amfitrioana timpului iubirii ești tu, într-o viață formată din sunete și cifre unde cuvântul apare că metaforă magică, noi fiind cuvântul pentru un arc de timp. Regală-i cheia partiturii vieții ---Dragostea. Ecoul ei se propagă în sinele fiecăruia, până da de acea putere primară, ancestrală, care o are pruncul la naștere. Frumoasă arcuire-n timp , noi , curcubeul dragostei. 10 februarie 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: NOI, ARC DE TIMP / Mara Emerraldi : Confluențe
NOI, ARC DE TIMP de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382325_a_383654]
-
foc. - Cred că am visat! Privește ceasul de pe perete ridicând din sprâncene. Mai am încă vreo trei ore bune de somn! Se trântește la loc pe saltea și trage cu putere pătura. - Moooșuuuleeee! Eliberat de sub pătură, strigătul spiridușului răsună în ecouri de-a lungul pereților împodobiți. - Of, bată-te noroacele Petrică, aici îmi erai? - Moșule, avem un mare necaz! S-a aprins grajdul de la felinare și sania a ars cu totul! Trebuie să găsim imediat un mijloc cu care să ducem
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
poema cu înfiorări de doină: ,,Pe strada Robenilor”, la casa bunicilor, climatul este feeric: ,,Noaptea-i blândă și mă lasă/ S-o admir ca pe-o crăiasă,/ Ea mi-i mumă, ea mi-i tată,/ În ograda fermecată”. Șotron cu ecouri mitice pare a fi inscripția ,,În jurul stelelor”: ,, M-am jucat cu Luna,/ Ca să port cununa/ Și cu stelele -/ Să-mi mărească zilele.// Am cerut iertare/ Și la Carul Mare,/ Să pot să răzbesc/ Pe cât de mult iubesc” -, pentru ca brusc, instantaneu
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
fac parte dintre creațiile lirice ale Cristinei Mariana Bălășoiu care evocă, cu peremptorie nostalgie, vârsta de aur. Creația de la pag. 42 ne aduce, într-o anumită măsură, cu picioarele pe pământ, coborându-ne din zările visării în chingile terestrului fără ecouri astrale. Autoarea pare a ne da cu tifla, făcându-ne să înțelegem - prin poema de notație ,,Comuna Izvoarele” - că genericul ,,Izvoarele”, pe care îl poartă noua sa apariție editorială, nu se referă doar la obârșii, la rădăcini originare (ca ființă
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
promovat în afara hotarelor”. Nicolae Breban: „Cuvântul «cultură» a fost aproape uitat de conducătorii acestei nații, iar a scoate din programa școlară limba latină este ca și cum i-ai tăia rădăcinile unui stejar multisecular”. Vasile Tărâțeanu: „La Dumbrăveni încă se mai simt ecourile pașilor de copil ai Marelui Poet...”. Mihai Voicu: „Eminescu și Veronica Micle, simboluri ale sufletelor pereche...”. Eugen Doga: „Cei doi poeți, un EL și o EA uniți de acordurile aceluiași spirit universal, nu sunt peste tot la fel de bine văzuți împreună
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
cît ne îngăduie intuiția să pricepem, la asta adăugîndu-se conștiința dureroasă că, în privința următorilor ani, nu putem prevedea mai nimic din ce se va întîmpla. Totul seamănă cu o cursă imprevizibilă din care pînă la noi nu ajung decît vagi ecouri și chiar și acelea numai atunci cînd disputa propriu-zisă s-a încheiat. Și astfel aflăm că durata de viață a electronului este 1030 ani, ca și cum numărul acesta ar putea să se asocieze în mintea noastră cu vreo reprezentare cît de
Tirania neutrinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8228_a_9553]
-
fi de zis? Din acel moment, Povestitorul începe o anchetă pe cont propriu, pas cu pas, din deducție în deducție, narațiunea evoluează pe un făgaș detectivistic, dezvăluind sordidele angrenaje ale unei societăți închise, deasupra legii, unde nu crima contează, ci ecoul ei, impactul informației. Va trece în neant acea crimă care riscă a clătina mecanismul de ceasornic al regimului, care poate scoate un bloc din piramidă. Răspunsul la crimă va fi că ea nu a avut loc. Factorul decizional o trece
Cheile unui incitant roman by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8233_a_9558]
-
privirii de rac/ Și concepi, ideea de a mai copilări odată.// Iată, acest înger sălbatic se preumblă,/ Așteaptă clipe în șir dragostea maternă/ Pierdută la o vârstă, când se schimbă învelișul celebral, (sic!)/ și clipele frumoase se adună/ ca un ecou al frumuseții.// Ochi fugit între oceane, străin între anotimpuri/ înger sălbatic rătăcit în alfabetul zăpezii,/ Caută un loc, litera de gheață/ care să-i cresteze timpul,/ căldura trupului care se preumblă în mintea ta/ Ca o negație implorând esențele".
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]
-
convingă că în joc e tocmai nevoia de a smulge alte și alte măști ale neantului, că în joc e o meditație asupra rostului vieții lor și asupra adevărului." (p. 20) Cuvintele sună pline de avînt, dar au un ușor ecou bombastic. Căci oricît de fermecătoare ar fi expresia estetică la care pot ajunge ideile filozofice, sursa lor nu e de găsit în literatură, ci în gîndire, iar astăzi gîndirea liberă e sistematic blocată de presiunea mediatică a ideologiei dominante. Aproape
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
Mircea Mihăieș Am abordat acest subiect și în urmă cu vreun an și jumătate. El a rămas, ca mai toate articolele vremii noastre nombriliste, fără nici un ecou. Deși problema e serioasă, ea nu preocupă pe nimeni. Trecem pe lângă probleme precum sănătoșii închipuiți pe lângă bolile mortale ale vremii. Câteva ecouri am avut, totuși: un tânăr critic mi-a atras atenția, politicos, dar ferm, că el tocmai publicase biografia
De ce nu se scriu biografii ale scriitorilor români? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8277_a_9602]
-
urmă cu vreun an și jumătate. El a rămas, ca mai toate articolele vremii noastre nombriliste, fără nici un ecou. Deși problema e serioasă, ea nu preocupă pe nimeni. Trecem pe lângă probleme precum sănătoșii închipuiți pe lângă bolile mortale ale vremii. Câteva ecouri am avut, totuși: un tânăr critic mi-a atras atenția, politicos, dar ferm, că el tocmai publicase biografia unui scriitor. O jună și seducătoare vedetă a publicisticii culturale m-a gratulat, zâmbitor, pentru lista de propuneri, pe jumătate serioasă, pe
De ce nu se scriu biografii ale scriitorilor români? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8277_a_9602]
-
accentele materialiste" (în cazul lui Ibrăileanu). Peisajul este concretizat fugitiv cu câte o frază despre scriitorii minori, lăsându-i deoparte pe marii scriitori, dar nu pentru a-i valoriza individual, ci pentru a-i pune, cu totul fals, sub semnul ecourilor stârnite de "transformările revoluționare petrecute în marea țară vecină de la răsărit, Rusia", ce ar fi fost resimțite la noi încă din deceniul al doilea al secolului al XIX-lea, și sub "influența covârșitoare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie" (p.
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
Ea ne arată un Geo Bogza afectuos, aproape patern, deși asaltat de mizeriile vieții politice românești și de slăbiciunile vârstei. Bine ar fi ca apelul lui Ilie Rad către tinerii scriitori care mai dețin scrisori de la Geo Bogza să aibă ecou favorabil și să fie posibilă apariția unui al doilea volum.
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
Simona Vasilache Despărțit de arhaizantul "-țiune", contribuție e sloganul modernității. De la contribuțiile în bani, pentru construirea sau renovarea vreunui edificiu, la contribuția care scoate din anonimat omul și opera, fie ea literară, civică, politică, ecourile lui "bine e să știi la moarte că o dungă lași, un nume" umplu vremea dintre fanarioți și postmoderni. Între aceste mari extreme, pariuri cîteodată pe clipă, altădată pe viață, răfuindu-se, dincolo de ele, cu epoca, încap niște contribuții mai
Contribuții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8299_a_9624]
-
Modern. Dar nu clubul e subiectul articolașului de față, ci inițiativa extraordinară a trei tineri - Paul Breazu, Cătălin Matei și Vlad Stoica (ei să fie DJ-ii Batiscaf, Sillyconductor și Coughy, de care scrie elogios „Cațavencii”?). Proiectul celor trei, de mare ecou în „clubbing”-ul bucureștean actual, se cheamă „Discotecă”, așa, ca pe vremuri. În cadrul spectacolelor se dansează pe muzica anilor ’70 - ’80 și are loc un recital al unei vedete legate de acei ani (anterior au cântat Silvia Dumitrescu și Marina
Oldies, but goodies by Casandra Marcu () [Corola-journal/Journalistic/83138_a_84463]
-
Doru IONESCU 2013, un an care pentru iubitorii rockului (dar și folkului) din România are o semnificație deosebită atunci când vine vorba de formația lui Ilie Stepan, chitarist compozitor din Timișoara, în activitate neîntreruptă de atunci. Încă nu s-au stins ecourile încheierii cu succes a trilogiei „Sensul vieții” (cu publicarea la sfârșitul anului trecut a cvadruplului disc „Lumina”) șI iată-l din nou „in charge”, de astă dată pentru a repune în pagină grupul pe care l-a fondat în urmă
PRO MUSICA, din nou pentru muzic? by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/83150_a_84475]
-
invitaților (personalități din lumea muzicii - maestrul Gelu Stan, dr. Daniela Băcilă, dr. Dan Băcilă -, dar și specialiști din sfera folclorului literar - prof. dr. Marcu Mihail Deleanu și prof. dr. Vasile Pistolea, publiciști, scriitori, oameni de cultură), în debutul manifestării, câteva ecouri care au reverberat în răstimpul scurs de la prima ediție, după lansarea ediției anastatice a Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, la șapte decenii de la publicarea ediției princeps. Mirabila variantă a baladei Miorița, identificată
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
similară formei gtriunghiulare a decadei pitagoreice. Syrinx pentru flaut solo de Claude Debussy - redat de flautul fermecat al Anei Chifu - a făcut trecerea la piesa Violetei Dinescu, Satya II pentru fagot, al cărui timbru nostalgic, cu inflexiuni arhaice a transmis ecouri din Ritualul primăverii lui Igor Stravinski. Fagotista Maria Chifu posedă rara abilitate de a transforma un instrument destinat în genere ansamblurilor orchestrale, într-unul cu valențe solistice remarcabil nuanțate. Spiritul ludic, dominant în piesa lui Aperghis a revenit odată cu Aria
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
proprietățile registrelor instrumentului și în a aplica tehnici combinate de emisie, astfel încât să obțină efecte expresive inedite: fagotul a sunat când ca un clarinet sau un flaut-bas, când ca un șofar, servind periodic și ca instrument de percuție. Dublate de ecoul lor, până la a deveni aidoma unui șuierat misterios, sunetele s-au menținut mai ales în registrul acut, în fraze ample, presărate cu ritmuri percusive și pasaje plurivocale datorate utilizării multifonicelor. Discipol al lui Vladimir Scolnic, Amit Gilutz a fost prezent
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Cântul amfitrioanei înglobează sunete nesemantice, intonații cu iz medieval, într-un contrapunct progresiv, repetitiv, ce se convertește în ritm cu accente etno... Multiplicat prin intermediul virtuților tehnicii electronice, cântecul de leagăn profilat în cea de-a III-a secțiune, a produs ecouri delicate, creând senzația de multivocalitate și instaurând o atmosferă de mare delicatețe. Ea s-a prelungit în secțiunea următoare, a IV-a, cu o splendidă colindă, la fel de delicată și melodioasă, pe fondul căreia Irinel Anghel a împărțit în sală mici
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]