1,171 matches
-
la îndeplinire datoriile sale de păstor al creștinilor - pare-se, fără să aibă de îndurat interferențe din partea celor care trebuiau să vegheze la înplinirea edictului imperial. Însă, în primele zile din luna august, 258, împăratul Valerian a publicat al doilea edict de prigonire a creștinilor, mult mai crud; conținutul acestui edict este azi cunoscut grație unei scrisori a sfântului Ciprian, scrisoare adresată lui Succesius, episcopul de Abbir Germaniciana (Epistole l XXX). Sfântul Ciprian începe astfel: "Împăratul Valerian a expediat senatului rescriptul
Papa Sixt al II-lea () [Corola-website/Science/305387_a_306716]
-
fără să aibă de îndurat interferențe din partea celor care trebuiau să vegheze la înplinirea edictului imperial. Însă, în primele zile din luna august, 258, împăratul Valerian a publicat al doilea edict de prigonire a creștinilor, mult mai crud; conținutul acestui edict este azi cunoscut grație unei scrisori a sfântului Ciprian, scrisoare adresată lui Succesius, episcopul de Abbir Germaniciana (Epistole l XXX). Sfântul Ciprian începe astfel: "Împăratul Valerian a expediat senatului rescriptul său cu care a hotărât ca episcopii, preoții și diaconii
Papa Sixt al II-lea () [Corola-website/Science/305387_a_306716]
-
Valerian a expediat senatului rescriptul său cu care a hotărât ca episcopii, preoții și diaconii să fie imediat trimiși la moarte... " („episcopi et presbyteri et diacones incontinenti animadvertantur"). Papa Sixt al II-lea a fost printre primele victime ale acestui edict ("Xystum in cimiterio animadversum sciatis VIII. id. Augusti et cum eo diacones quattuor"- sf. Ciprian, Epistole, l, XXX). Privitor la aceasta Ciprian continuă: "Vă aduc la cunoștință că Sixt a îndurat martiriul împreună cu patru diaconi la 6 august, pe când se
Papa Sixt al II-lea () [Corola-website/Science/305387_a_306716]
-
și clerul roman l-au ales pe Dionisiu. Papei Sixt al II-lea i-a revenit datoria de a reorganiza Biserica din Roma, căzută în grave dezordini (din pricina lipsei păstorului). La numai câteva luni după alegere, împăratul Gallienus a emis edictul de toleranță, care a pus capăt prigoanelor și a dat un cadru legal Bisericii (cf. Eusebiu din Cezareea, Historia ecclesiastica, VII, 13). În felul acesta, Biserica din Roma a intrat legal în posesia lăcașurilor ei de cult, a cimitirelor ei
Papa Dionisiu () [Corola-website/Science/305388_a_306717]
-
perioadă de sede vacante, care a urmat după moartea papei Eusebiu pe data de 17 august 310 (după alte surse 309), imediat după ce Papa Eusebiu a fost exilat în Sicilia. Miltiade devenea Papă, după ce Împăratul Roman Galerius a dat un edict de toleranță la 30 aprilie 311, care termina perioada de persecuție a creștinilor. În timpul pontificatului său, în anul 313, Edictul din Milano a fost aprobat de tetrarhii Constantin și Licinius, care declară neutralitatea în privința creștinismului ca și cult religios și
Papa Miltiade () [Corola-website/Science/305396_a_306725]
-
309), imediat după ce Papa Eusebiu a fost exilat în Sicilia. Miltiade devenea Papă, după ce Împăratul Roman Galerius a dat un edict de toleranță la 30 aprilie 311, care termina perioada de persecuție a creștinilor. În timpul pontificatului său, în anul 313, Edictul din Milano a fost aprobat de tetrarhii Constantin și Licinius, care declară neutralitatea în privința creștinismului ca și cult religios și restituirea proprietăților bisericii. Constantin i-a dăruit Papei Miltiade "Palatul Lateran", care va deveni pentru o perioadă lungă de timp
Papa Miltiade () [Corola-website/Science/305396_a_306725]
-
ereziei ariene care avea o influență tot mai mare la curtea împăratului roman, cât și împotriva episcopilor care nu păstrau comuniunea cu "Scaunului Apostolic". Toată osteneala Papei Damas a avut un succes neașteptat, când împărat roman Teodosiu cel Mare prin Edictul de la Tesalonic 380, sprijină hotărât Creștinismul care devine religia de stat obligatorie pentru toți supușii imperiului, îndepărtându-se de arianism care, în Conciliul ecumenic de la Constantinopol 381, este condamnat definitiv. Papa Damas I i-a cerut Sfântului Ieronim, care i-
Papa Damasus I () [Corola-website/Science/305398_a_306727]
-
a-i aduce noutățile privind rezultatul conciliului. Ca și papă, Ilarie a continuat politica predecesorului său, Leon cel Mare, care în disputa cu Ilarie, Episcop de Arles în privința provinciei romane,Galia, a obținut de la împăratul Valentinian al III-lea faimosul edict (445) prin care recunoștea supremația Episcopului Romei asupra tuturor celorlalți episcopi (supremația papală). La Narbonne, Hermes, fost arhidiacon, a fost numit de predecesorul său și instalat fără aprobarea expresă a Papei Leon. a convocat un conciliu în 462 care l-
Papa Ilarie () [Corola-website/Science/305402_a_306731]
-
Antiohia care a învins Nestorianismul, lucru ce ar fi făcut unirea monofizismului mult mai ușor. Împăratul, aflat sub presiunea de a forța victoria monofiziților, a fost de acord cu această propunere și în 543 sau 544 a emis un nou edict care condamna "Cele Trei Capitole". Patriarhii și episcopii răsăriteni au semnat condamnarea "Cele Trei Capitole". În Vestul Europei, procedura a fost considerată nejustificată și periculoasă, pentru că ea putea să detracte importanța Conciliului de la Calcedon. Papa Vigiliu a refuzat să recunoască
Papa Vigiliu () [Corola-website/Science/305406_a_306735]
-
care condamna "Cele Trei Capitole". Patriarhii și episcopii răsăriteni au semnat condamnarea "Cele Trei Capitole". În Vestul Europei, procedura a fost considerată nejustificată și periculoasă, pentru că ea putea să detracte importanța Conciliului de la Calcedon. Papa Vigiliu a refuzat să recunoască edictul imperial și a fost chemat la Constantinopol de Iustinian, ca să soluționeze problema în cadrul unui sinod. După "Liber Pontificalis", pe 20 noiembrie, când papa celebra sărbătoarea Sf. Cecilia în Biserica Sf. Cecilia din Tratesvere, și înainte ca celebrarea să se fi
Papa Vigiliu () [Corola-website/Science/305406_a_306735]
-
de la o răspândire activă a ereziei la tolerarea acesteia, ceea ce probabil reflecta mai bine atitudinea lui Leon față convingerile predecesorului său (vezi: Conciliengeschichte, vol III, p. 294 a lui Hefel). Dependența scaunului Ravennei de Roma a fost stabilită printr-un edict imperial tot în timpul pontificatului lui Leon al II-lea. Și papa Leon al II-lea a fost sanctificat (3 iulie, ziua morții sale).
Papa Leon al II-lea () [Corola-website/Science/305411_a_306740]
-
merovingiană nu permitea crearea de legi "noi", ci doar de a păstra tradiția. Tradițiile sale germanice nu ofereau nici ele vreun cod civil de legi necesar unei societăți urbanizate, așa cum Iustinian a elaborat și promulgat în Imperiul Bizantin. Cele câteva edicte merovingiene rămase privesc în general împărțirea proprietăților între moștenitori. Regatul merovingian, care includea, cel mai târziu din 509, toată Galia cu excepția Burgundiei, și reunea toate triburile francilor, s-a aflat într-o stare aproape continuă de război, de obicei civil
Dinastia Merovingiană () [Corola-website/Science/303466_a_304795]
-
deși fără îndoială este o operă carolingiană. AÎn afară de aceste cronici, alte surse sunt scrisorile și alte documente de acest tip. Clericii, precum Grigore și Sulpitius cel Pios au scris scrisori, deși doar câteva s-au păstrat. S-au păstrat edicte, acte de donație, și decizii judecătorești, precum și cunoscuta "Lex Salica", menționată mai sus. Din domniile lui Clotaire al II-lea și Dagobert I s-au păstrat numeroase exemple în care regele joacă rol de instanță supremă de judecată. În sfârșit
Dinastia Merovingiană () [Corola-website/Science/303466_a_304795]
-
obligat să facă nici o schimbare majoră și l-a demis pe Sviatopolk-Mirskii pe 18 ianuarie (). După asasinarea rudei imperiale, Marele Duce Serghei Alexandrovici (4 februarie ), țarul a fost de acord cu anumite concesii. Pe 18 februarie (), el a dat publicității "edictul Bulîghin", prin care promitea formarea unei adunări "consultative", toleranță religioasă, drepturi naționale și culturale pentru polonezi și scăderea chiriilor agricole ale țăranilor fără pământ. Aceste concesiuni nu au fost suficiente pentru restabilirea ordinei în țară, țarul fiind obligat să accepte
Revoluția rusă din 1905 () [Corola-website/Science/301455_a_302784]
-
două imperii, și îl înfrânge pe uzurpator în bătăliile de la Siscia și Poetovio (388). Împărații Teodosiu, pentru "Imperiul din Răsărit" și Grațian, pentru "Imperiul din Apus", amândoi creștini, au ridicat creștinismul la rangul de singură religie oficială și obligatorie prin edictul din 28 februarie 380, cunoscut sub numele de Edictul de la Tesalonic, următor: „"Toate popoarele trebuie să se ralieze credinței transmise romanilor de apostolul Petru, cea pe care o recunosc Damasus și Petru al Alexandriei, adică Sfânta Treime a Tatălui, a
Teodosiu I () [Corola-website/Science/299985_a_301314]
-
de la Siscia și Poetovio (388). Împărații Teodosiu, pentru "Imperiul din Răsărit" și Grațian, pentru "Imperiul din Apus", amândoi creștini, au ridicat creștinismul la rangul de singură religie oficială și obligatorie prin edictul din 28 februarie 380, cunoscut sub numele de Edictul de la Tesalonic, următor: „"Toate popoarele trebuie să se ralieze credinței transmise romanilor de apostolul Petru, cea pe care o recunosc Damasus și Petru al Alexandriei, adică Sfânta Treime a Tatălui, a Fiului și a Sfântului Spirit"”. A sprijinit astfel, în
Teodosiu I () [Corola-website/Science/299985_a_301314]
-
la acel moment în nord, la graniță, împreună cu generalul Meng Tien și armata lui, ispășindu-și pedeapsa pentru obiecțiile sale față de Arderea Cărților. Ministrul Li Su și eunucul Chao Kao au distrus prompt decretul conducătorului mort și au conceput un edict imperial fals prin care atât generalul, cât și prințul moștenitor erau condamnați la moarte . Când acest decret a ajuns la cei din cauză printr-un mesager imperial, moștenitorul Qin a recurs, ascultător, la sinucidere . Înainte să-și ia viața înghițind
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
a sistemului Zhou, confucianismul, ideologie care slujea interesului structurilor bazate pe raporturi personale stabilite între rege și membrii aristocrației provincial, dar nici celelalte curente filosofice existente nu au beneficiat de un tratament favorizator. Acest efort s-a materializat într-un edict prin care toate școlile de filosofie erau închise. Concomitent, a fost elaborată o nouă doctrină imperială. Ideile originii divine a regalității și a universalității puterii regale sunt acum diferite. Împăratul însuși este stăpân al spațiului și timpului și, în această
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
10. Este cel mai utilizat sistem de numerație, motivul presupus fiind că oamenii au zece degete la cele două mâini. Termenul „zecimal” provine din (după "zece"). Sistemul de numerație zecimal a fost folosit elaborat în India și este descris în edictele din Ashoka (mileniul I î.Hr.). Aici se foloseau cifrele fără zero. Încă din vechime unele elemente au fost preluate în China. Arabii l-au adoptat de la indieni în secolul al VIII-lea, iar contribuția lor majoră la sistem a fost
Sistem zecimal () [Corola-website/Science/314694_a_316023]
-
imperială din Beijing se făceau demonstrații de înot. Unele informații transmise de-a lungul vremii atestă că în Anglia, în anul 730 d.Hr. au fost organizate întreceri de înot la Beawulf Epos. În anul 745 d.Hr. printr-un edict a fost interzis îmbăiatul public, și chiar interzicerea contactului cu apa, îmbăiatul, igiena corporală erau considerate imorale, “pierdere de timp”. Această concepție a durat câteva sute de ani și doar odată cu dezvoltarea ideii cavalerismului se recunoaște importanța cunoașterii înotului pentru
Înot () [Corola-website/Science/313510_a_314839]
-
Leicester, unul dintre cei trei fii ai conducătorului cruciadei împotriva albigenzilor din 1213.Contele ce se autointitulase senesalul Angliei a dispărut, în urmă rebeliunii a propriilor partizani, în 1265. Henric al III-lea restabilit pacea în regat după ce a emis edictul de la Marlborough în 1267, fiind un compromis ce menținea în vigoare Magna Charta și clauzele Prevederilor de la Oxford în schimbul conservării structurilor administrației monarhice. Statutul regalității era și mai precar, confruntându-se cu o nouă instituție apărută-Parlamentul. Era alcătuit la început
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
industriale din Șerbia, un centru de industrie electronică (a se vedea Elektronska Industrija NIS), industria constructoare de mașini, industria textilă și industria tutunului. În 2013, orașul a găzduit Adunarea Ecumenica a Bisericilor Creștine, în onoarea a 1700 de ani de la Edictul de la Milano al lui Constantin cel Mare. Niš este situat la 43°19' latitudine nordică și 21°54' longitudine estică, în Valea Nišava, în apropiere de locul unde se alătură Južna râului Morava. Arteră principala de circulație de la nord prin
Niš () [Corola-website/Science/314127_a_315456]
-
va fi condus în continuare de 2 Auguști și 2 Cezari, câte un August și un Cezar pentru fiecare parte (apus și răsărit). În urma unor războaie civile împăratul Constantin I (306-337) va reunifica imperiul. În 313, el va da un edict de toleranță religioasă, la Mediolanum, în urma căruia creștinismul va deveni o religie favorizată (până atunci fusese persecutată de foarte multe ori, în special în vremea lui Dioclețian), iar în 325 la Niceea, s-a ținut primul sinod ecumenic, la care
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
câștigat o victorie decisivă. mediat ce a venit la putere, Constantin a pus capăt persecuțiilor creștinilor în teritoriile sale, impunând nu numai toleranță, ci și restituirea bunurilor creștinilor. În urma întrevederii dintre Constantin și Licinius de la Mediolanum (februarie-martie 313) este promulgat „Edictul de la Milano” care garanta toleranța religioasă în Imperiul Roman. După ce îl elimină pe Licinius, Constantin se proclamă unicul împărat al unui imperiu unitar pentru ultima dată. În 337, Constantin, aflat pe moarte, decide să se boteze, convertindu-se la religia
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
dezvoltarea artelor că baletul, înființând Academia Regală de Dans, unde însuși a l-a întruchipat pe Apollo la Baletul Nopții din 1653 ce a durat 12 ore. Acordând mai multă importantă convingerilor sale catolice, au izbucnit conflicte religioase, iar în Edictul de la Nantes nu a mai manifestat tolerantă față de hughenoți. După numeroase războaie costisitoare, Ludovic a pierdut multe teritorii cucerite și a murit în 1715, lăsând o administrație rigidă și falimentară. Rusia s-a dezvoltat dintr-un grup de mici principate
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]